A fost constituit Consiliul Românilor de Pretutindeni — un drept conferit românilor din străinătate de legea 299/2007 privind spijinul pe care statul român îl acordă diasporei. Interviu cu Ovidiu Iane, vicepreşedinte al Secretariatului tehnic al Congresului Românilor de Pretutindeni.
Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat, marţi, planul Comisiei Europene de redestribuire a încă 120.000 de
migranţi între cele 28 de state membre. Propunerea Comisiei a fost votată cu o
largă majoritate. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat
împotrivă, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat pentru,
desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii.
Potrivit
legislaţiei europene, ţările care au votat împotrivă vor fi
obligate să aplice decizia luată de majoritatea statelor membre. României i-au
fost alocaţi încă 2.475 de refugiaţi, deşi Bucureştiul a susţinut în repetate
rânduri că nu poate primi mai mult de 1785 de persoane pentru că nu are
suficiente centre de refugiaţi.
În intervenţia sa la Consiliul Extraordinar
JAI, ministrul de interne, vicepremierul Gabriel Oprea a spus că România îşi
menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a
refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care a votat
împotriva impunerii unor cote obligatorii. El a reafirmat că Bucureştiul este
solidar cu statele UE afectate de un aflux foarte mare de refugiaţi, dovadă că,
Guvernul României a decis, la Consiliul European din vară, că va participa la mecanismul de
distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi
Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.
Totodată, Gabriel
Oprea a reafirmat disponiblitatea României de a creşte contribuţia la
activităţile Frontex – Agenţia Europeană de Protecţie a Frontierelor. El a
subliniat necesitatea intensificării măsurilor de combatere a traficului ilegal
de imigranţi, de identificare a unor soluţii concrete în ţările de origine şi
de tranzit prin intermediul Europol, Frontex şi a Biroului de ajutor european
pentru azil. Totodată, vicepremierul român a subliniat nevoia unei mai mari
implicări din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM),
Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), dar şi din
partea societăţii civile prin ONG-urile specializate.
La Bucureşti, un sondaj INSCOP realizat la comanda cotidianului
Adevărul arată că 56% dintre români cred că România nu ar trebui să
primească refugiaţi, iar 35% consideră că ţara ar trebui să găzduiască
imigranţi. Dintre cei care au spus că ar trebui să primim refugiaţi, 82%
consideră că România trebuie să-şi stabilească singură cota de refugiaţi pe
care-i poate primi. Din totalul persoanelor chestionate, 65% spun că nu ar fi
de acord ca refugiaţii să se stabilească în România.
Suspendări şi demisii în PSD, principalul partid al coaliţiei la putere din România
Săptămână grea pentru liderul social-democrat, premierul Victor Ponta, candidat la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, al cărui partid a fost serios zdruncinat în ultima vreme de scandaluri de corupţie, dar şi de lupta internă pentru viitoarea şefie a PSD, luptă declanşată prematur, fără a fi aşteptat rezultatul scrutinului. În aceste condiţii, liderul PSD a fost nevoit să facă ordine. Marţi, în cadrul unei reuniuni de urgenţă, social democraţii au decis să-şi suspende trei dintre liderii emblematici din toate funcţiile deţinute în partid. Primarul sectorului 5,Marian Vanghelie şi deputatul, milionar în euro, Sebastian Ghiţă au fost sancţionaţi pentru schimbul de replici injurioase din ultimele zile. A fost, de asemenea, suspendat purtătorul de cuvânt al partidului, senatorul Dan Şova, pus, luni, sub acuzare de procurorii anti-corupţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. În acelasi dosar este urmărit penal şi fostul deputat Viorel Hrebenciuc, care a demisionat din Parlament. El i-ar fi promis lui Şova sprijin pentru şefia PSD, în schimbul promovarii unei legi a amnistiei şi graţierii. Hrebenciuc este urmarit penal şi într-un dosar legat de retrocedarea ilegală a unor mari suprafeţe de teren forestier, alături de alte persoane, între care deputatul Ioan Adam şi senatorul Ilie Sarbu, ambii tot din PSD, precum şi câţiva magistrati. Potrivit procurilor anticoruptie, prejudiciul adus Regiei Naţionale a Pădurilor depăşeşte 300 de milioane de euro. In acest dosar, Andrei Hrebenciuc, fiul fostului deputat, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. El este acuzat de constituire de grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani.
Preşedintele României la Consiliul European de toamnă de la Bruxelles
Preşedintele român, Traian Băsescu a participat joi şi vineri la Bruxelles la Consiliul European, dedicat în principal securităţii energetice, schimbărilor climatice şi luptei împotriva virusului Ebola. După negocieri intense, liderii UE au ajuns la un acord pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cu 40 % în raport cu nivelul din 1990. S-a stabilit, de asemenea, creşterea proporţiei de energie regenerabilă în consum la cel putin 27%..Consiliul European a aprobat noi acţiuni de reducere a dependenţei energetice a UE şi de îmbunătăţire a securităţii sale energetice, atât pentru gaze cât şi pentru energia electrică, pe fondul crizei din Ucraina şi a problemelor din Orientul Mijlociu. Pe de alta parte, liderii europeni au decis ca noul comisar pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, cipriotul Christos Stylianides, sa coordoneze riposta europeană la epidemia de Ebola. UE a mai decis sa aloce circa 25 de milioane de euro pentru crearea unui vaccin împotriva acestui virus.
Discuţii la Bruxelles între ministrul român de externe şi noul secretar general al NATO
Seful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a avut, marţi, la Bruxelles o întâlnire cu noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg. Agenda discuţiilor a vizat în principal măsurile de implementare a deciziilor politice adoptate la Summitul NATO din Ţara Galilor, priorităţile noului secretar general al NATO şi diferitele dosare de actualitate în relaţiile internaţionale. Corlăţean a subliniat că România va contribui activ la conturarea reacţiei pe termen lung a Alianţei Nord-Atlantice faţă de situaţia de securitate din Marea Neagră. El a pledat pentru o întărire substanţială a cooperării între NATO şi partenerii săi estici, în special Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, şi a reiterat sprijinul constant al Bucureştiului pentru politica Aliantei a uşilor dechise. La rândul său, Stoltenberg a mulţumit României pentru contribuţia sa politică şi militară de substanţă în cadrul NATO, la consolidarea capacităţii Alianţei de a răspunde noilor provocări de securitate şi la dezvoltarea cooperării cu partenerii şi cu celelalte organizaţii internaţionale.
Centru european de cercetare în Delta Dunării
La Murighiol, o comună din sud-estul României aflată într-o zonă unică în Europa — rezervaţia Biosferei Delta Dunări, va fi construit un centru de cercetare paneuropean. Oamenii de ştiinţă români şi străini din 15 ţări vor studia sistemele fluviu-deltă-mare şi vor căuta soluţii la probleme precum inundaţiile, alunecările de teren sau poluarea cu deşeuri din plastic. Proiectul, declarat încă de anul trecut reprezentativ în Uniunea Europeană, ar urma inclusiv să pregătească specialişti în domeniu.
Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri de la Măgurele a fost inaugurat
Primul laser de mare putere din România, cel mai puternic din Europa şi al doilea din lume, va deveni operaţional la Măgurele, lingă Bucureşti, din 2017. Marţi a fost inaugurat în cadrul acestui proiect Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), unde se va derula un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară, începând cu 2018. Ministrul delegat pentru cercetare şi dezvoltare, Mihnea Costoiu, a declarat că odată cu inaugurarea CETAL se deschid noi perspective pentru cercetări de vârf cu aplicaţii în fizică, chimie, biologie, medicină, energia, ştiinţa materialelor, tehnologii ultraavansate de producţie, care vor avea cu siguranţă un impact important pentru economia românească.
Noua Comisie Europeană, confirmată de Parlamentul European
Noua Comisie Europeană, condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a primit miercuri, la Strasbourg, votul de învestitură din partea Parlamentului European si isi va începe activitatea la 1 noiembrie. Reprezentanta Romaniei, Corina Creţu, va ocupa portofoliul politicii regionale.