Preşedintele român, Klaus Iohannis, a participat, la Bruxelles, la primul său Consiliu European de la preluarea mandatului, un Consiliu dominat de criza din Ucraina, lupta împotriva terorismului şi situaţia datoriei Greciei. După cum mărturisea chiar şeful statului, acest prim Consiliu European la care a luat parte s-a desfăşurat într-un context geo-politic extrem de complicat. Referindu-se la situaţia tensionată din Ucraina vecină şi recentul acord de la Minsk, preşedintele a declarat că România înţelege pericolul sporit al conflictului armat din estul acestei ţări şi se implică în soluţionarea lui pe cale politică.
Klaus Iohannis: Reiterez convingerea că singura soluţie pentru criza ucraineană este cea politică, bazată pe dialog şi care urmăreşte încetarea vărsării de sânge. Primim înţelegerea cu încredere, dar suntem conştienţi că rămân tensiuni şi puncte sensibile pe care nu le putem rezolva fără voinţă politică şi fără să rămânem uniţi”.
Iohannis spune, însă, că atat el cât şi alţi lideri europeni nu îşi fac iluzii că de acum totul se va respecta, având în vedere că o parte din prevederile stipulate au fost prevăzute şi în precedentul acord de la Minsk, din septembrie.
In marja Consiliului, şeful statului român s-a întâlnit cu omologul său de la Kiev, Petro Poroşenko, la solicitarea acestuia, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale şi chestiuni de ordin regional. Poroşenko i-a mulţumit lui Klaus Iohannis pentru poziţia fermă de susţinere a Ucrainei şi l-a invitat să facă o vizită la Kiev, propunere acceptată de liderul de la Bucureşti.
Un alt subiect major care a dominat agenda Consiliului European a fost lupta împotriva terorismului. Preşedintele Iohannis a spus că măsurile antiteroriste capătă o nouă dimensiune şi relevanţă politică după atentatul din Franţa, dar a atras atenţia că ele nu trebuie să creeze noi bariere, ci trebuie aplicate în interiorul UE, fără diferenţe între ţările din spaţiul Schengen şi cele din afara lui. El a precizat că a fost adoptată o declaraţie privind măsurile de combatere a terorismului care vizează securitatea cetăţenilor, prevenirea radicalismului, cooperarea cu partenerii internaţionali. Bucureştiul susţine inclusiv cooperarea cu partenerii din afara UE, pentru contracararea acestor ameninţări, utilizând la maxim cadrul deja existent.
Un alt treilea subiect important a fost situaţia datoriei Greciei, capitol la care liderii europeni si autoritatile elene nu au reuşit să ajungă la un acord. Miniştrii de finanţe din zona euro şi reprezentanţii Atenei vor relua luni negocierile privind restructurarea datoriei imense a acestei ţări, înainte ca programul de ajutor al Greciei să expire, la sfârşitul lunii.
Print