Radio România Internațional

Tag: Consiliul Afaceri Externe

  • Coordonare diplomatică pentru eliberarea ostaticilor

    Coordonare diplomatică pentru eliberarea ostaticilor

    Ministrul român de Externe,
    Luminiţa Odobescu anunță că şefii diplomaţiilor din Uniunea Europeană se
    coordonează strâns, ca să găsească soluţii pentru eliberarea tuturor
    ostaticilor luaţi de gruparea teroristă palestiniană Hamas, după operațiunea de
    comando declanșată pe 7 octombrie în sudul Israelului.

    Ea a participat,
    luni, la Luxemburg, la Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii și a
    declarat, pentru presa de acasă, că, în dosarul ostaticilor,     informaţiile sunt
    extrem de sensibile şi trebuie gestionate cu maximă atenţie. Este vorba de viaţa
    unor oameni, de aceea suntem foarte prudenţi, inclusiv în ceea ce priveşte
    comunicarea publică, dar suntem în dialog cu toate autorităţile statelor din
    regiune şi nu numai cu autorităţile din regiune (și) ne coordonăm strâns pentru
    a solicita şi pentru a găsi soluţii pentru eliberarea tuturor ostaticilor,
    inclusiv a (celui) care are şi cetăţenie română     – unul dintre numeroșii
    israelieni originari din România sau descendenți ai acestora.


    Islamiștii
    palestinieni au răpit, în total, circa 220 de oameni – israelieni, străini sau
    cu duble cetățenii -, pe care i-au transferat în Fășia Gaza și care riscă să
    fie transformați în scuturi umane, în fața bombardamentelor continue ale
    armatei israeliene. Mai mult, în primele zile ale războiului, islamiștii au
    amenințat că vor începe să ucidă ostatici, dacă inamicul mai lovește ținte
    civile.


    Aproape simultan cu reuniunea diplomatică de la Luxemburg, președintele
    Statelor Unite, Joe Biden, a cerut, de la Washington, Hamasului să-i pună în
    libertate pe toți oamenii răpiți. Ostaticii trebuie eliberați, apoi putem
    discuta     – a punctat liderul de la Casa Albă.


    Pe de altă parte, ministrul
    Odobescu a amintit că România a condamnat cu toată fermitatea atacul atroce
    asupra Israelului şi a subliniat dreptul legitim al (acestuia) de a se apăra.
    Autoritățile de la București rămân, însă, preocupate și de soarta
    conaționalilor rămași în Gaza, unde războiul e, deja, dublat de criza
    umanitară. Circa 260 de persoane cu cetăţenie română şi membri de familie ai
    acestora au solicitat evacuarea din Fâşie – a precizat Luminiţa Odobescu.


    Recent, amintește ea, punctul de trecere a frontierei dintre Fâşia Gaza şi
    Egipt a fost deschis pentru accesul camioanelor care transportă ajutoare
    umanitare, dar este foarte important ca acest ajutor umanitar să continue. La
    fel de important pentru noi, mai spune șefa diplomației de la București, este
    să li se permită celor care doresc să părăsească Fâşia Gaza s-o facă în
    siguranţă. Ea susține că se fac demersuri în acest sens, atât prin coordonarea
    la nivelul Uniunii Europene, cât şi cu autorităţile israeliene şi cu cele din
    Egipt.


  • Continuitate în politica externă europeană

    Continuitate în politica externă europeană

    Nu
    sunt puţine temele recurente pe
    agenda diplomaţiei comunitare, de la relaţiile post-Brexit cu Londra la raporturile
    tot mai complicate cu Statele Unite. Situaţia din zonele de conflict din
    apropierea Uniunii Europene revine la fel de frecvent în discuţiile dintre
    miniştrii de Externe din statele membre. Şi luni, la reuniunea de la Bruxelles a Consiliului Afaceri
    Externe, Ucraina şi Siria au ocupat prim-planul. Potrivit ministrului român de
    Externe, Teodor Meleşcanu, toată lumea a fost de acord că e nevoie ca Uniunea să se implice mult
    mai activ în găsirea unei soluţii politice la criza din Siria, care durează de
    aproape un deceniu şi care are un impact direct asupra Europei, în special prin
    valurile de migranţi şi prin revenirea pe continent a unor combatanţi de acolo.
    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a cerut ca Uniunea să emită, din nou, un
    mesaj foarte clar privind respectarea suveranităţii, unităţii şi integrităţii
    Ucrainei, vecină cu România.

    Potrivit corespondentei Radio România la
    Bruxelles, era de aşteptat ca Uniunea să interzică circulaţia în spaţiul comunitar
    şi să îngheţe bunurile celor opt cetăţeni ruşi implicaţi în incidentul de anul
    trecut din Strâmtoarea Kerci, care s-a încheiat cu arestarea unor marinari
    ucraineni. Ministrul Meleşcanu a explicat de ce aceste sancţiuni nu au fost adoptate încă Ele sunt în analiză la nivelul
    UE, dar principala prioritate pe care o avem acum la nivelul UE sunt
    demersurile pentru eliberarea marinarilor care au fost arestaţi în Strâmtoarea
    Kerci. Şi s-a considerat probabil că principala prioritate trebuie să fie
    eliberarea marinarilor ucraineni care sunt arestaţi şi, în paralel, sigur, să
    se discute şi despre persoanele care ar fi într-un fel implicate în această
    operaţiune de arestare.

    Celălalt stat ex-sovietic vecin României,
    Republica Moldova, a figurat, de asemenea, pe agenda
    reuniunii Consiliului Afaceri
    Externe al Uniunii. Acolo sunt programate, duminică, alegeri parlamentare,
    despre care analiştii spun că vor avea, ca de fiecare dată, nu doar o miză
    politică, ci şi una geopolitică. Potrivit sondajelor privind intenţiile de vot,
    favoriţi sunt socialiştii
    filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, creditaţi cu aproape 40% din sufragii, urmaţi
    de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu circa 25 de
    procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, vioara-ntâi a actualei
    guvernări declarat pro-occidentală, cu 15. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti nu
    şi-a ascuns speranţa ca alegerile să decanteze o majoritate care să continue
    parcursul european al Chişinăului. România, a mai spus el, consideră că Uniunea
    ar greşi dacă ar renunţa la investiţiile financiare şi politice făcute până
    acum în Republica Moldova.

  • Consiliul Afaceri Externe – dosarul iranian, Israelul şi Gaza

    Consiliul Afaceri Externe – dosarul iranian, Israelul şi Gaza

    Acordul nuclear cu Iranul, în contextul retragerii Statelor Unite, dar şi situaţia din Fâşia Gaza, unde recentele violenţe au făcut numeroase victime au fost două teme importante dezbătute la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, găzduită de Bruxelles.

    Miniştrii europeni de Externe au reafirmat sprijinul pentru menţinerea Acordului nuclear cu Iranul şi necesitatea continuării aplicării depline a acestuia de către Teheran. Totodată, ei s-au exprimat în favoarea menţinerii poziţiei solidare a tuturor celor 28 de state membre în acest dosar şi continuării demersurilor pentru identificarea soluţiilor optime care să protejeze interesele economice şi comerciale ale operatorilor europeni care ar putea fi afectaţi.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini: Ştiţi că am lucrat deja, la nivelul Uniunii Europene, să instituim o serie de măsuri pentru a ne asigura că acordul nuclear se va menţine, ca şi investiţiile economice din partea europeană, dar şi din alte părţi. Acum, statele membre au posibilitatea de a contribui şi de a completa măsurile pe care le-am luat la nivelul Uniunii.


    Miniştrii europeni de Externe au abordat şi situaţia din Fâşia Gaza, prilej cu care şi-au exprimat preocuparea faţă de violenţele care au condus la un număr mare de victime în rândul protestatarilor. Şefii diplomaţiilor europene au reafirmat sprijinul pentru soluţia a două state şi apelul la evitarea oricăror măsuri unilaterale, care ar putea spori tensiunea în regiune. Susţinerea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, rezolvarea durabilă a conflictului israeliano-palestinian a fost subliniată din nou de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini: Suntem în legătură strânsă cu partenerii noştri din regiune, începând cu Iordania, dar şi cu Egiptul, cu Liga Arabă şi, evident, cu omologii noştri din Israel, Palestina, precum şi cu prietenii noştri americani. Încercăm, mai întâi de orice, să evităm alte pierderi de vieţi şi să abrodăm situaţia umanitară. Facem o treabă foarte bună cu Norvegia aducând ajutoare umanitare de urgenţă şi – ştiţi de fapt – că aici Uniunea Europeană este campioană. Dar tot ce facem în acest sens are nevoie şi de sprijin politic. De aceea, păstrăm pe agenda obiectivul coexistenţei a două state. Considerăm că este esenţial să facem asta, să oferim speranţă oamenilor din Gaza, dar şi din Cisiordania, Ierusalim şi din întreaga lume arabă.


    La reuniunea de la Bruxelles, miniştrii de Externe au criticat situaţia din Venezuela, în contextul recentelor alegeri prezidenţiale anticipate, şi au convenit asupra necesităţii extinderii sancţiunilor individuale. Miniştrii au denunţat cadrul de desfăşurare a alegerilor, evidenţiind nerespectarea principiilor pluralismului politic, democraţiei, transparenţei şi statului de drept.

    ​


  • Site de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul UE

    Site de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul UE

    Site de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul UE



    Site-ul de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene a fost lansat oficial, miercuri, 31 ianuarie 2018, la Gala ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Sofware şi Servicii, de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Site-ul poate fi accesat la adresa http://www.romania2019.eu/ şi cuprinde informaţii despre Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, despre pregătirea mandatului român, despre forumul de idei pentru Preşedinţie, dar şi oportunităţi de internship sau voluntariat în cadrul acestui proiect.



    Este un portal interactiv care vă permite dumneavoastră să participaţi cu ideile pe care le aveţi în a defini temele dumneavoastră de interes, în a defini priorităţile. Deschidem uşa către români pentru a participa, pentru cei din ţară, dar şi pentru cei din afara ţării, a spus Negrescu.



    Potrivit acestuia, Preşedinţia română la Consiliul UE din 2019 este gândită ca una transparentă şi dedicată cetăţenilor. Ce am învăţat în mulţi ani petrecuţi în industria voastră este că trebuie să avem încredere în oameni şi să îi lăsăm să se exprime. Este primul pas pentru a vedea creativitatea lor, a declarat Victor Negrescu.



    El a spus că în industria IT există acel element de creativitate de care România are nevoie pentru ca Preşedinţia la Consiliul UE să fie una de succes. De foarte multe ori avem senzaţia că lumea şi, mai ales, restul Europei cunoaşte ceea ce putem face noi în domeniul IT şi am neplăcerea să vă informez, dacă nu ştiaţi deja, că sunt foarte puţini care cunosc potenţialul pe care noi îl avem, potenţialul de creativitate şi ceea ce putem expune în plan european şi ceea ce putem produce, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.



    Despre Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene



    România urmează să deţină, pentru 6 luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. România face parte din trio-ul de preşedinţii care mai include Finlanda şi Croaţia. Preşedinţia rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), ale COREPER (întâlnirile reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre la Bruxelles) şi aproximativ 200 grupuri de lucru.

  • Întrevederi ale ministrului Victor Negrescu cu înalţi responsabili europeni

    Întrevederi ale ministrului Victor Negrescu cu înalţi responsabili europeni

    Dosare de actualitate la nivelul UE, discutate la Bruxelles



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, s-a întâlnit, marți, 21 noiembrie, la Bruxelles, cu vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, și comisarul european pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska.



    Discuțiile, la care a participat și ministrul Cercetării și Inovării, Lucian Georgescu, au vizat dosarele de actualitate la nivelul Uniunii Europene, în domeniile gestionate de cei doi oficiali europeni, acestea fiind analizate și din perspectiva primului mandat al României la Președinția Consiliului Uniunii Europene.



    Ministrul delegat a subliniat interesul României de a contribui activ la implementarea obiectivelor strategiei europene privind Uniunea Energiei, precum şi importanţa consolidării pieței unice europene cu scopul de a maximiza beneficiile atât pentru consumatori, cât şi pentru companii.



    Discuţiile deschise şi constructive purtate cu oficialii Comisiei Europene pot contribui cu succes la stabilirea şi implementarea priorităților Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Vom avea oportunitatea de a ne reafirma susținerea pentru valorile comune şi de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestora, generând procese de reflecție suplimentară asupra unor domenii-cheie aflate pe agenda europeană“, a declarat Victor Negrescu.



    Elemente de context



    România va asuma, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene — una din cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții, care mai include Finlanda și Croația. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni.



    Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 grupuri de lucru. De asemenea, Președinția conduce negocierile a sute de dosare legislative, organizează întâlniri cu Parlamentul European și alte reuniuni formale la toate nivelele.



    Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivel european. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit și cadrul financiar multianual post-2020.

  • Ministrul Lazăr Comănescu, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe

    Ministrul Lazăr Comănescu, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe

    Agenda reuniunii a cuprins subiecte precum Iran, Rusia și Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. De asemenea, miniștrii de externe europeni au avut un dejun de lucru privind evoluțiile din Libia, cu participarea Reprezentantului Special pentru Libia al Secretarului General al ONU, Martin Kobler.

    Discuţiile privind Iranul s-au concentrat pe un schimb de opinii vizând stadiul relației bilaterale și posibile domenii în care se poate coopera cu Teheranul după încheierea acordului de implementare. A fost subliniat rolul regional al Iranului și relevanța sa în dosare cu impact major, precum Siria, Irak și Yemen. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, a informat cu privire la vizita pe care o va efectua în perioada următoare la Teheran, alături de un grup de comisari.

    În acest context, ministrul Lazăr Comănescu a informat asupra vizitei efectuate la Teheran, în perioada 1-2 martie 2016, şi convorbirilor cu înaltele oficialităţi iraniene. Ministrul român s-a referit, în acest context, la disponibilitatea declarată de autoritățile iraniene de cooperare sporită cu UE, pentru implementarea deplină a angajamentelor asumate în domeniul nuclear, precum şi în privinţa dosarelor regionale în care este relevant Iranul.

    În ceea ce priveşte Rusia, schimbul de opinii s-a axat pe analiza situaţiei actuale și definirea principiilor de abordare, la nivel UE, a relațiilor cu Moscova. Miniștrii au evidenţiat necesitatea menţinerii unității statelor membre în relațiile UE cu Federația Rusă, subliniind relevanţa valorilor şi principiilor europene în orientarea dialogului cu acest stat.

    În intervenția sa, ministrul Lazăr Comănescu a accentuat importanța unei acțiuni unitare și coerente a UE, printr-o viziune de ansamblu, cuprinzătoare, care să țină cont atât de aspectele de securitate, cât și de domeniile de interes unde consolidarea dialogului cu Moscova este posibilă. A subliniat necesitatea valorificării cadrului creat de Politica Europeană de Vecinătate revizuită în abordarea provocărilor comune de securitate cu partenerii estici. Oficialul român a exprimat sprijinul pentru impulsionarea contactelor cu societatea civilă din Rusia şi a schimburilor educaționale.

    Discuția privind Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) a fost articulată în jurul propunerii Franței de organizare a unei conferințe internaționale, la mijlocul anului curent, fiind exprimate poziții favorabile în sprijinul oricărei soluții care ar conduce la avansarea procesului.

    Ministrul de externe român a reiterat importanța reluării procesului de negociere credibil între cele două părți, în vederea obținerii soluției celor două state, singura opțiune viabilă, durabilă şi a prezentat constatările părţii române în urma contactelor politico-diplomatice avute la Tel Aviv şi la Ramallah.

    În cadrul întâlnirii informale cu reprezentantul special pentru Libia, Martin Kobler, a avut un schimb de opinii privind evoluțiile recente din Libia. Miniştrii de externe ai UE au exprimat sprijin pentru depășirea dificultăților în procesul de formare a guvernului de acord național.

  • Ministrul afacerilor externe, la reuniunea extraordinară a CAE privind situaţia din Ucraina

    Ministrul afacerilor externe, la reuniunea extraordinară a CAE privind situaţia din Ucraina

    Ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, va participa luni, 3 martie 2014, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, dedicată situaţiei din Ucraina.



    În cadrul reuniunii, miniştrii de externe ai UE vor analiza ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe situaţia din peninsula Crimeea, precum şi modalităţile de acţiune ale UE în acest context.



    Şeful diplomaţiei române va exprima profunda preocupare faţă de actuala situaţie şi va sublinia necesitatea respectării cadrului juridic internaţional. Dl. Corlăţean va reitera imperativul asigurării stabilităţii, securităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a drepturilor tuturor cetăţenilor săi. Demnitarul român va argumenta în favoarea unei implicări active, consistente şi unitare a UE în Ucraina, informează MAE.