Radio România Internațional

Tag: Consiliul de Securitate

  • Marcarea Zilei internaționale a forțelor ONU de menținere a păcii

    Marcarea Zilei internaționale a forțelor ONU de menținere a păcii

    La 29 mai 2020 este marcată Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe își exprimă aprecierea pentru activitatea celor peste o sută de mii de militari, polițiști, jandarmi și personal civil care participă în prezent la misiunile ONU de menținere a păcii. Aceștia contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor Organizației Națiunilor Unite în domeniul păcii și securității internaționale, în conformitate cu mandatul încredințat de Consiliul de Securitate al ONU.

    România a contribuit, din 1991, cu peste zece mii de militari, polițiști și jandarmi, femei și bărbați, la misiuni ONU de menținere a păcii, în conformitate cu angajamentul și sprijinul său constant pentru multilateralism și pentru un efort colectiv al statelor membre ONU în asigurarea păcii și securității internaționale. La Summit-ul operațiunilor de menținere a păcii de la New York, din septembrie 2015, România a anunțat noi contribuții la efortul ONU în domeniul menținerii păcii, care includ, pe lângă contribuții cu personal, pentru prima dată, și contribuții cu mijloace de transport aerian.

    În prezent, România participă la opt misiuni ONU de menținere a păcii, cea mai importantă participare fiind cea din cadrul Misiunii multidimensionale integrate de stabilizare a ONU în Mali – MINUSMA. Începând cu luna octombrie 2019, România contribuie pentru prima dată cu mijloace de transport aerian prin detașamentul de elicoptere al Ministerului Apărării Naționale deplasat în Mali, precum și cu personalul de specialitate care asigură deplina sa funcționalitate.

    MAE salută marcarea , anul acesta, a Zilei internaționale a forțelor ONU de menținere a păcii, sub deviza Femeile în misiunile ONU de menținere a păcii: factor esențial al păcii, având în vedere contribuția efectivă a femeilor în teatrele de operații prin dialogul cu comunitățile locale, prin buna înțelegere a problematicii complexe și prin soluțiile pe care le oferă pentru realizarea mandatelor misiunilor de ONU menținere a păcii.

    sursa: comunicat MAE

  • Candidatura României la Consiliul de Securitate

    Candidatura României la Consiliul de Securitate


    România şi-a depus în 2016 candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru intervalul 2020 – 2021, pe locul alocat Grupului Est-European din care face parte. De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU – în 1962, 1976-1977, 1990-1991, respectiv 2004-2005. Actuala campanie de susţinere a candidaturii pentru un nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU se desfăşoară sub sloganul “România: un angajament de durată pentru Pace, Justiţie şi Dezvoltare”.



    Invitat la Radio România, reprezentantul permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga a explicat: “Am mai fost în Consiliul de Securitate înainte, de patru ori. La fel, de opt ori în Consiliul Economic şi Social. În momentul de faţă, în 2017 – 2018, pentru doi ani, suntem membri în ECOSOC (Consiliul Economic Social). Am fost de două ori membri în Consiliul Drepturilor Omului. Am prezidat o serie de comisii şi comitete ONU, unele de mare importanţă. Suntem un jucător. Sigur că nu suntem mare jucător, dar suntem un jucător de talie medie, care, îndrăznesc să spun, prin forţa şi priceperea, inteligenţa, până la urmă, a diplomaţiei române, am reuşit nu de puţine ori în aceşti ani în care am jucat în arena internaţională multilterală, am reuşit să depăşim, prin forţa idelilor noastre şi prin proiectele noastre, statutul pe care ţi-l dă dimensiunea geografică sau forţa economică. Aici e vorba de contribuţia umană.”



    Alegerile pentru acest mandat vor avea loc în cadrul Adunării Generale a ONU, în iunie 2019, şi, în conformitate cu prevederile Cartei ONU, pentru a obţine mandatul este nevoie de susţinerea a 2/3 din statele membre ONU exprimate prin vot în cadrul Adunării Generale. În prezent, numărul statelor membre este de 193, iar pentru acest mandat şi-au depus candidatura România şi Estonia. Pe cine poate conta Bucureştiul? Din nou, ambasadorul Ion Jinga: “Ai nevoie să fii votat de două treimi din ţările membre ONU, ceea ce în limbaj aritmetic se traduce în cel puţin 129 de ţări. Ei bine, ca să găseşti 129 de ţări sau mai multe care să te voteze îţi trebuie ceva argumente şi ceva forţă de convingere, pentru că votul se dă într-o anumită măsură pe bază de aranjamente reciproce, dar în mare măsură se dă pe baza a ceea ce eşti capabil să faci, ceea ce spui că vei face şi pe cartea de vizită pe care o ai, care să dovedească că într-adevăr şi în trecut, în alte ocazii, ceea ce ai promis ai făcut. Şi mai e un detaliu, votul este secret. Când votul e secret, ca să citez un distins ambasador dintr-o ţară mare, o ţară membră permanentă a Consiliului de Securitate, în faţa buletinului de vot, spunea persoana respectivă, “ştiu doar eu şi Dumnezeu cu cine votez”. Deci, chiar îţi trebuie forţă de convingere pentru ca oamenii aceia, ambasadorii care votează prin vot secret, să te voteze pe tine, dincolo de aranjamentele care se pot face într-un fel sau altul.”



    De la 1 ianuarie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE timp de şase luni. În ce fel poate influenţa acest fapt candidatura Bucureştiului pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate? Ambasadorul Ion Jinga: “Cred că președinția României la Consiliul UE poate juca un rol pozitiv pentru campania la Consiliul de Securitate. Nu am niciun fel de îndoială că va fi o președinție de succes. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a menționat și în 2017 și în 2018, în plenul general al ONU, candidatura României la Consiliul de Securitate. Este un mesaj de susținere politică la cel mai înalt nivel, care, practic, legitimează orice efort pe care îl facem pentru promovarea candidaturii. În același timp, ministrul de externe, domnul Meleșcanu în septembrie, a avut cam 40 de întâlniri bilaterale, toate având ca temă demersurile de promovare a candidaturii. Încercăm să valorificăm o anumită tradiţie, pe anumite spaţii. De exemplu, prezidăm, în momentul de faţă, Comisia pentru consolidarea păcii. Este pentru prima dată când România este membră în această comisie şi o prezidează. În calitate de preşedinte al acestei comisii, am efectuat două deplasări în Africa, împreună cu o echipă ONU, am vizitat cinci-şase ţări acolo. Sunt o serie de reuniuni aici. Noi, de exemplu, am reuşit să punem pe agenda Comisiei pentru consolidarea păcii, printr-o reuniune comună făcută împreună cu ECOSOC – Consiliul Economic și Social, o dezbatere care leagă implicaţiile sferelor climatice de riscurile de securitate. Este un subiect care până acum nu a mai fost pe această agendă, dar care prezintă o importanţă maximă, vitală aproape, pentru unele ţări.”



    Eu nu vreau să fiu mai optimist decât e cazul, pentru că în aşa ceva poţi să câştigi sau poţi să pierzi, spune Ion Jinga, dar, adaugă ambasadorul, important e să îţi faci treaba bine, să crezi în ceea ce vrei să faci şi să fii convins că ceea ce faci este în serviciul ţării tale, şi că, dacă se câştigă, câştigul este al României şi reverberaţiile unui astfel de act, prezenţa României, încă o dată, în Consiliul de Securitate se vor întinde, cu certitudine, pe un orizont de timp de 10 ani.


  • Preşedintele României la ONU

    Preşedintele României la ONU

    Preşedintele Klaus
    Iohannis şi-a exprimat speranţa, miercuri, la New York, că evoluţia României în
    cadrul ONU îi va convinge, încă o dată, pe liderii mondiali să sprijine
    candidatura ţării pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de
    Securitate pentru perioada 2020-2021    . În discursul rostit în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, şeful
    statului a spus că pacea, dezvoltarea şi justiţia reprezintă baza strategiei
    multilaterale a ţării. România va fi un partener responsabil în promovarea
    agendei comune a ONU    , a mai afirmat
    Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, Consiliul de Securitate ar putea juca un rol
    mai proeminent în abordarea mai multor aspecte care afectează pacea şi
    securitatea, precum schimbările climatice. În opinia
    preşedintelui român, schimbările climatice au devenit una dintre cele mai grave
    provocări la nivel global. Consecinţele – fie că este vorba de scăderea
    rezervelor de apă, insecuritatea alimentară, stramutarea oamenilor sau
    creşterea nivelului mărilor – ameninţă viaţa oamenilor din întreaga lume.


    Pe
    lângă eforturile depuse de alte platforme ONU pentru combaterea riscurilor
    legate de schimbările climatice, Consiliul de Securitate ar putea crea un cadru
    de abordare a acestora într-o manieră integrată. Am salutat organizarea unei
    dezbateri în Consiliul de Securitate în luna iulie pe aspecte privind pacea şi
    securitatea legate de schimbările climatice şi suntem pregătiţi să lucrăm în
    continuare pe această temă în cazul în care vom fi aleşi ca membru nepermanent
    al Consiliului    , a arătat Iohannis.


    El a mai spus că România, ca deţinătoare
    a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul în primul semestru din
    2019, va consolida parteneriatul Uniunii cu ONU    . Atunci când vorbesc despre
    angajament nu mă refer doar la politicieni şi diplomaţi. Trebuie să implicăm şi
    tinerele generaţii, reprezentanţii societăţii civile, jurnaliştii, oamenii de
    afaceri. Avem nevoie de toţi aceştia pentru a promova cauza multilateralismului
    şi a leadership-ului global    , a declarat Klaus Iohannis. În context, el a
    precizat că în timpul exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene,
    România va găzdui, în aprilie 2019, o conferinţă internaţională cu tema
    Creşterea rezilienţei la dezastre naturale.


    Preşedintele Klaus Iohannis
    a mai afirmat în alocuţiunea sa că statele membre ale ONU au datoria să explice
    mai bine cetăţenilor lor care sunt provocările actuale la adresa păcii,
    echitaţii şi sustenabilităţii societăţilor şi să vobească mai mult despre rolul
    jucat de organizaţie în abordarea lor. Şeful statului a subliniat că cetăţenii
    trebuie să fie informaţi şi cu privire la ameninţarile de securitate.


    De la
    momentul aderării sale la ONU,
    în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate
    de membru nepermanent în
    Consiliul de Securitate.


    Președintele Klaus Iohannis se adresează Adunării Generale a ONU

  • UPDATE Reacţia MAE la situaţia din Siria

    UPDATE Reacţia MAE la situaţia din Siria

    UPDATE



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti reiterează condamnarea fermă a utilizării armelor chimice în orice circumstanțe, în orice împrejurare, comiterea unor asemenea acte neavând nicio justificare. Rapoartele îngrijorătoare privind un atac cu arme chimice la 7 aprilie 2018, împotriva populației din localitatea Douma din Siria, trebuie investigate de urgență, de o manieră independentă și imparțială. MAE pledează pentru tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unui asemenea act.



    Acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța, la data de 14 aprilie, constituie o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. România este solidară cu aliații şi partenerii săi strategici.



    Ministerul Afacerilor Externe reafirmă necesitatea soluționării conflictului din Siria, care a provocat suferință populației siriene. Consideră, de asemenea, esențial ca toate părțile implicate în dosarul sirian să continue să sprijine activ demersurile ONU destinate încheierii acestei crize, pe baza rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special a Rezoluției 2254/2015 și a Comunicatului de la Geneva (2012).


    ——-


    Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel sâmbătă la statele membre să dea dovadă de reţinere şi să se abţină de la orice acţiune care ar putea conduce la o escaladare a situaţiei după atacurile occidentale asupra Siriei. El şi-a amânat o vizită în Arabia Saudită pentru a gestiona urmările acţiunii militare lansate de SUA, Marea Britanie şi Franţa.



    Cele 3 ţări occidentale au lansat atacuri asupra unor obiective în Siria, susţinând că au atacat în special unităţi de producţie de arme chimice de care, conform Occidentului, ar dispune regimul lui Bashar al-Assad. Această operaţiune comună a avut loc la o săptămână după anunţul privind un atac chimic la Douma, în apropiere de Damasc, atribuit de Occident forţelor guvernamentale şi care s-ar fi soldat cu peste 40 d emorţi.



    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că Uniunea Europeană va rămâne alături de aliaţii săi de partea justiţiei. Atacurile SUA, Franţei şi Marii Britanii arată clar că regimul sirian, alături de Rusia şi Iran, nu poate continua această tragedie umană, cel puţin nu fără costuri, a scris Tusk pe Twitter.



    Cancelarul german Angela Merkel a declarat sâmbătă că guvernul său susţine atacurile occidentale care au vizat regimul sirian, o intervenţie militară necesară şi corespunzătoare. Israelul şi Turcia şi-au exprimat sprijinul sâmbătă pentru atacurile desfăşurate de SUA, Marea Britanie şi Franţa în Siria, în timp ce Iranul, aliat al Damascului, le-a condamnat ferm, atrăgând atenţia asupra consecinţelor regionale.



    Rusia nu şi-a folosit sistemele de apărare antiaeriană din Siria pentru a contracara atacurile occidentale asupra unor instalaţii ale regimului de la Damasc, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova. Anterior, Ministerul a spus că SUA şi aliaţii lor au lansat peste 100 de rachete asupra Siriei, iar un număr semnificativ dintre ele au fost interceptate de forţele siriene.



    Rusia a anunţat sâmbătă convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU după atacurile desfăşurate de SUA, Marea Britanie şi Franţa împotriva regimului de la Damasc.

  • Siria – un algoritm din ce în ce mai complicat

    Siria – un algoritm din ce în ce mai complicat

    Preşedintele
    Bashar al-Assad este un om lipsit de conştiinţă care împreună cu Rusia şi
    Iranul nu doresc pace în Siria. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul american
    la Organizaţia Naţiunilor Unite, doamna Nikki Haley, după ce o reuniune a
    Consiliului de Securitate consacrată condamnării recentului atac chimic din
    Siria s-a încheiat fără a fi adoptată vreo rezoluţie. Catalogat
    drept inuman, de o cruzime fara echivalent şi crimă de razboi de către
    secretarul general al ONU, Antonio Guterres, atacul chimic din 4 aprilie din
    provincia rebelă Idleb, din nord-vestul Siriei, s-a soldat cu moartea a zeci de
    civili, între care şi copii, şi peste 150 de răniţi, potrivit Observatorului
    Sirian pentru Drepturile Omului.

    Nu putem închide ochii în faţa acestor
    fotografii, a declarat în faţa Consiliului de Securitate ambasadorul
    Statelor Unite ale Americii, prezentând imagini cu victime ale atacului cu gaz
    letal din Siria. Relatează din Washington corespondentul Radio România, Doina
    Saiciuc: Atacul poartă marca
    regimului Assad care şi-a atacat propria populaţie cu arme chimice de trei
    ori, a spus doamna Haley. Oameni murind, încercând să se agaţe de
    încă o respiraţie. Nikki Haley a sugerat că în cazul în care Consiliul de
    Securitate eşuează încă o dată în a acţiona, Statele Unite ar putea să o facă:
    când Consiliul de Securitate eşuează în mod constant să acţioneze în mod
    colectiv, există momente în care statele sunt nevoite să acţioneze în nume
    propriu. În numele victimelor, sper că ceilalţi membri ai acestui Consiliu vor
    dori să acţioneze.

    Ceea ce s-a
    şi întâmplat, două zile mai târziu zeci de rachete de croazieră americane
    distrugând o bază aeriană din Siria, de unde ar fi fost
    lansat atacul chimic pus pe seama guvernului de la Damasc. Preşedintele
    american, Donald Trump, a explicat că a ordonat bombardarea acestei baze pentru
    că regimul Assad a folosit incontestabil armament chimic împotriva unor oameni
    nevinovaţi, cu încălcarea convenţiilor internaţionale. Nu de aceeaşi părere
    este, însă, şi Rusia, care afirmă că atacul
    asupra unui stat al cărui Guvern luptă împotriva terorismului este conform
    aşteptărilor extremiştilor, creează ameninţări suplimentare ale securităţii
    regionale şi globale. De asemenea, Moscova consideră ca acuzaţiile
    potrivit carora armata siriana ar fi folosit arme chimice asupra civililor în
    provincia Idlib, pe 4 aprilie, nu corespund cu realitatea.

    La Moscova,
    Ministerul rus al Apărării a prezentat
    propria sa variantă a incidentului cu arme chimice. Potrivit acestuia, aviaţia
    siriană a bombardat un mare depozit de muniţie din estul localităţii Khan
    Sheihun pe teritoriul căruia se afla şi o facilitate de fabricat proiectile
    umplute cu substanţe toxice. Această muniţie era livrată şi în Irak, unde
    folosirea armelor chimice de către terorişti a fost demonstrată de autorităţi
    şi organizaţiile internaţionale. Aceeaşi muniţie chimică a fost folosită şi de
    radicalii sirieni toamna trecută la Alep, cazurile respective fiind documentate
    de experţii militari ruşi, susţine Moscova. În
    Siria, opoziţia a avertizat că atacul pune în discuţie negocierile mediate de
    Organizaţia Naţiunilor Unite la Geneva care, până acum, nu au condus nicăieri,
    în timp ce la Bruxelles şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, a pledat
    pentru un efort puternic în favoarea negocierilor de pace. Care sunt şansele
    de stabilizare a teritoriului sirian, în toată această matrice din ce în ce mai
    complicată?

    Invitat la Radio România, profesorul universitar
    Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane,
    explică : Din păcate, Siria, care era un exemplu de stabilitate, chiar până în
    anii ’80, cu Hafez al-Assad, pe care toată lumea îl elogia pentru înţelepciunea
    sa de mare strateg în Orientul Mijlociu şi Apropiat, a devenit epicentrul unei
    crize de durată, placa turnantă din care se propagă unde care destabilizează
    întregul Orient Mijlociu în sensul larg al său. Este o criză aproape fără
    sfârşit, pentru că atâtea interese se întretaie, nu numai ale actorilor locali,
    dar şi ale puterilor regionale vecine şi ale marilor puteri. Este clar că Statul Islamic nu este un produs
    al teologiei islamice, absolut, ci al geostrategiei din Orientul Mijlociu şi Apropiat.
    Este şi dorinţa suniţilor de revanşă împotriva şiiţilor, pentru că suniţii
    vedem că şi-au pierdut puterea în Liban, în Palestina, în Siria.     Şi în Irak, desigur. În pofidapreocupăriigenerale
    pentru găsirea unei soluţii, situaţia din Siria devine tot mai complicată. Şi
    aceasta pentru că, spun analiştii, nu este vorba doar de confruntările interne,
    de diferitele facţiuni şi tabere, este vorba şi de interesele regionale, de
    interesele geopolitice şi geostrategice din acea zonă, din ce în ce mai accentuate.
    Cea mai recentă rundă de convorbiri pentru pace în Siria, la sfîrşitul
    lunii martie, s-a încheiat, la Geneva, fără nicio reuşită semnificativă.