Tag: Consiliul European de la Bruxelles

  • Retrospectiva săptămânii 05 – 11.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 05 – 11.02.2023

    Președintele român la Consiliul European de
    la Bruxelles


    Aflat la Consiliul european de la Bruxelles, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a salutat, alături de alți lideri europeni, prezenţa preşedintelui
    Ucrainei, Volodimir Zelenski la summit, ca o dovadă în plus a solidarităţii şi
    unităţii europene şi a coordonării strânse în susţinerea poporului ucrainean în
    faţa războiului declanşat de Federaţia Rusă. În context, șeful statului a
    subliniat importanţa menţinerii sprijinului european pentru Ucraina. A evidenţiat,
    în același timp, solidaritatea României, ca stat vecin şi prieten, contribuind
    atât pe palierul umanitar şi economic, cât şi în ceea ce priveşte creşterea
    conectivităţii, facilitarea transportului de cereale sau avansarea parcursului
    european al Kievului.

    La reuniunea de la Bruxelles, Klaus Iohannis a susţinut,
    de asemenea, necesitatea menţinerii presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin
    adoptarea de sancţiuni suplimentare. Pe de altă parte, șeful statului a anunţat
    că va continua discuţiile în privinţa aderării României la spaţiul Schengen și
    a spus că va merge în curând în Bulgaria, pentru a demara o serie de acţiuni
    comune la nivel diplomatic împreună cu omologul său.

    Klaus Iohannis: Pentru
    mine, pentru România şi pentru români este important să intrăm în spaţiul
    Schengen. Nu vreau să legăm discuţia de o anumită dată, fiindcă am văzut şi în
    decembrie, aceste lucruri nu pot fi legate de o anumită dată, ele ţin de foarte
    multe considerente europene. Din păcate, însă, ţin şi de chestiuni de politică
    internă în unele state membre. Acesta este un lucru pe care nu-l consider bun,
    dar nu poate fi ignorat. Am discutat această chestiune cu preşedintele Rumen
    Radev şi da, vom face şi acţiuni comune.

    Potrivit șefului statului, România
    nu este sursă de migraţie şi nu este ţară de tranzit. Klaus Iohannis a adăugat,
    la Bruxelles, că problema este una europeană şi România vrea să participe la găsirea celor mai
    bune soluţii. De asemenea, a mai spus acesta, migraţia nu trebuie confundată cu
    Schengen.



    România este alături de Turcia după seism


    România s-a alăturat echipelor internaţionale
    si a trimis două echipaje de căutare şi salvare în zonele puternic
    afectate de seismele putrenice produse in sudul Turciei. Sunt aproape 120 de
    salvatori români pe teren, însoţiţi de şapte câini special antrenaţi, care au
    reuşit să salveze până acum mai multe victime.

    Şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a dat asigurări că salvatorii români vor
    ajuta Turcia atât timp cât va fi nevoie: Vor rămâne acolo oricât este
    nevoie. Dacă este nevoie să facem schimb de personal sau să trimitem suport
    logistic mai departe, acest lucru va avea loc rapid, cu sprijinul colegilor de
    la Forţele Aeriene, în speranţa că vom putea să salvăm cât mai multe persoane
    şi, bineînţeles, să acordăm sprijinul necesar colegilor care sunt confruntaţi
    cu o situaţie fără precedent
    .

    În plus, Bucureștiul a aprobat deja un sprijin
    pentru Siria, puternic afectată, la rândul său, de seismele de luni, constând
    în bunuri materiale – produse de cazarmament, îmbrăcăminte, dar şi produse
    alimentare. Pe de altă parte, ministerul de Externe a repatriat mai mulţi
    cetăţeni români aflați în Turcia care au solicitat acest lucru după cutremur.
    Ambasada României la Ankara a anunţat că este, de asemenea, în contact cu zeci
    de români aflați în această țară.



    Al doilea sistem Patriot pentru România


    România a
    recepţionat, in această săptămână, al doilea sistem Patriot din totalul de
    patru contractate pentru programul de înzestrare a Forţelor Aeriene. Potrivit
    ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, militarii români se află într-un program
    intensiv de pregătire pentru a putea folosi aceste sisteme de apărare
    antiaeriană. Oficialul a precizat că înzestrarea Forţelor Aeriene cu sisteme
    Patriot adaugă o capabilitate de apărare aeriană robustă, credibilă,
    interoperabilă şi flexibilă, destinată îndeplinirii misiunilor Armatei României.

    Potrivit ministerului Apărării, sistemele Patriot de ultimă generaţie au ajuns
    prima dată în România în 2020, iar în acest an se va încheia complet prima
    etapă a programului de înzestrare. Livrarea următoarelor două a început în
    cursul anului trecut și urmează ca testarea şi recepţionarea lor să fie
    finalizate până la sfârşitul lunii aprilie. Primul sistem livrat Forţelor
    Aeriene Române execută, din 2021, misiuni specifice de apărare şi împotriva
    rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.



    Dobândă cheie de 7 procente pe an


    După doi ani de
    dobânzi record şi 11 majorări, Banca Naţională a României a decis, asemenea
    celorlalte Bănci Centrale din regiune, să mențină dobânda-cheie, la 7% pe an.
    BNR a păstrat, de asemenea, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit,
    adică acele sume pe care băncile comerciale sunt obligate să le deţină în
    conturile BNR. Deciziile Băncii Naționale au loc în contextul în care BNR se
    aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât a anticipat
    anterior. Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în decembrie anul trecut,
    ajungând la putin peste 16%. În plus, Banca Centrală se așteaptă ca indicatorul să ajungă la o
    singură cifră în trimestrul al treilea al anului acesta, pe fondul prelungirii
    schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

  • Iohannis a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest

    Iohannis a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest

    România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European de la Bruxelles, în cadrul căruia s-a acordat statutul de ţară candidată la aderarea la Uniune Republicii Moldova şi Ucrainei. Liderii europeni au dezbătut și căile prin care statele membre ale Uniunii pot evita o criză energetică majoră la iarnă.

    Pe agenda summitului s-au mai aflat situaţia din Ucraina, relaţia Uniunii cu Balcanii de Vest, dar şi teme economice.

    Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul constant şi susţinut al României pentru Kiev şi a prezentat eforturile de a facilita exporturile de cereale ucrainene, arătând că porturile şi coridoarele de transport ale României sunt utilizate la capacitate maximă.

    Cu prilejul summitului euro în format extins, şeful statului a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest. Preşedintele Iohannis a reiterat susţinerea pentru deschiderea efectivă cât mai curând posibil a negocierilor cu Macedonia de Nord şi Albania şi, respectiv, identificarea unor soluţii pentru a impulsiona procesul de apropiere de uniune pentru Bosnia şi Herţegovina.