Radio România Internațional

Tag: Consiliul European pentru Cercetare

  • Cercetare și inovare, priorități UE

    Cercetare și inovare, priorități UE

    Pandemia
    actuală generată de virusul COVID-19 a dovedit importanța unor programe minuțioase
    de cercetare științifică, în urma cărora să se poată gestiona eficient
    situațiile de criză. În acest sens, reacția și flexibilitatea cercetătorilor au
    fost esențiale.

    Consiliul European pentru Cercetare este o inițiativă de
    finanțare europeană, menită să sprijine cei mai buni oameni de știință, ingineri
    și savanți din Europa. Mandatul său este de a încuraja cercetarea de înaltă
    calitate în Uniunea Europeană și de a sprijini proiectele transfrontaliere în
    toate domeniile de cercetare, pe baza excelenței științifice.

    Profesorul Jean-Pierre
    Bourguignon, președintele Consiliului European pentru Cercetare, s-a adresat
    recent Parlamentului European pentru a sublinia importanța finanțării în
    cercetare. Într-un interviu acordat Euranet, Jean-Pierre Bourguignon spune că
    speră la o revenire asupra alocării fondurilor pentru cercetare.

    Fondurile pentru sprijinirea cercetării, care provin de la Uniunea
    Europeană, reprezintă doar 8% dintre fondurile care constituie bugetul UE.
    Această finanțare se realizează prin programe de șapte ani, dintre care unul se
    încheie în 2020. Următorul, Orizont Europa va urma să înceapă. Negocierile
    privind conținutul acestuia au luat o turnură mare în luna iulie, printr-un
    summit, în care s-au propus reduceri substanțiale de buget. Acestea însumează
    mai mult de 15%. În acest moment, suntem îngrijorați în privința reducerii
    bugetului, cu precădere, fiindcă deja fondurile nu erau suficiente prin
    programul Orizont 2020. Ne temem că, în urma reducerilor, situația va fi și mai
    rea.


    Să înțelegem
    importanța cercetării, continuă profesorul Jean-Pierre Bourguignon,
    președintele Consiliului European pentru Cercetare:

    Desigur, mare parte
    din activitatea de acum se realizează sub presiunea Covid-19, în anumite
    domenii în care ne-am concentrat activitatea. Însă e extrem de important să privim
    și spre viitor, care ar putea fi următoarele provocări. E un exemplu foarte bun
    pe care Consiliul European pentru Cercetare îl oferă. Dacă analizăm proiectele
    pe care le-a sprijinit înainte de pandemie Consiliul European pentru Cercetare,
    care se dovedesc relevante pentru pandemie, numărul acesta e 183. Așadar, un
    număr foarte important. În mare parte, acestea au fost în domeniul biologiei,
    însă altele au fost în domeniul științelor sociale, pentru înțelegerea
    situației și gestionarea pandemiei. Așadar, acestea arată că e nevoie de
    știința de a putea anticipa cu adevărat problemele viitoare. De aceea, e
    important să avem finanțare pe termen lung, chiar dacă aceasta nu are legătură
    directă cu prioritățile imediate. Trebuie să cunoaștem cum să gestionăm
    prioritățile, atunci când acestea se ivesc.


    Până în prezent, Consiliului
    European pentru Cercetare a finanțat peste 9.500 de cercetători de top în
    diferite etape ale carierei lor și peste 50.000 de bursieri postdoctorali,
    doctoranzi și alți angajați care lucrează în echipele lor de cercetare. Consiliul
    se străduiește să atragă cercetători de top de oriunde din lume pentru a veni
    în Europa. Principalele organisme globale de finanțare a cercetării, din
    Statele Unite, China, Japonia sau Brazilia, au încheiat acorduri speciale
    pentru a oferi cercetătorilor lor oportunități de a se alătura temporar
    echipelor Consiliului European pentru Cercetare.


  • Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Consiliul European pentru Cercetare investeşte peste 650 de milioane de euro în proiecte de cercetare inovatoare. Consiliul a ales 269 de proiecte care vor primi, fiecare, aproximativ două milioane şi jumatate de euro. Fondurile vor merge către cercetători care lucrează în întreaga Europă şi lor va oferi şansa de a-şi pune în practică ideile inovatoare cu impact major asupra ştiinţei, societăţii şi economiei.



    Criteriile după care au fost aleşi cercetătorii sunt simple: nu contează naţionalitatea ori vârsta, ci doar să fie independenti şi să aibă referinţe conform cărora sunt recunoscuţi ca lideri în domeniul respectiv. De exemplu, un cercetător de la Institutul pentru Sănătate Globală, din Barcelona, vrea să afle cum şi în ce măsură poluarea aerului afectează dezvoltarea creierului bebeluşilor, înainte şi după naştere. Un profesor de la Universitatea din Oxford şi-a propus să studieze cum a evoluat comportamentul agresiv al bacteriilor pentru a înţelege mai bine mecanismele competiţiei biologice la oameni. Un alt cercetaăor de la Şcoala de Ştiinte Economice şi Politice din Londra vrea să înţeleagă cauzele şi consecinţele ostilităţii între indivizi şi grupuri de susţinători ai competitorilor în campaniile electorale sau la referendumuri, cum a fost şi cazul Brexitului, şi cum o societate democratică se poate reconcilia după o astfel de sciziune.



    Consiliul European pentru Cercetare este o instituţie a Uniunii Europene înfiinţată în 2007, care îşi propune să atragă cercetători de top din întreaga lume să lucreze în Europa. De atunci şi până acum Consiliul a finanţat 8 mii de cercetători în diferite stadii ale carierei, cercetători care au oferit oportunitatea pentru peste 50 de mii de studenţi să lucreze în echipele lor de cercetare.



    Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, Carlos Moedas, spune că prin aceste finanţări Uniunea Europeană dă un exemplu extraordinar în privinţa extinderii frontierelor cunoaşterii ştiinţifice şi asigurării competitivităţii Europei:



    În 10 ani Consiliul European pentru Cercetare a produs mai mult de 6 Premii Nobel. Nu trebuie să schimbăm asta. Dimpotrivă, trebuie să facem mai mult. Să creştem valoarea investiţiilor în ştiinţele fundamentale. Mesajul meu astăzi este unul de optimism, legat de acest nou val al inovării, care urmează, care pentru mine înseamnă o oportunitate uriaşă pentru Europa. De aceea cred că Europa este, într-adevăr, în prima poziţie pe grila de start a a acestui val. Dar desigur ştiinţa singură nu este de ajuns. Pentru ca Europa să conducă acest val al inovării avem nevoie de o noua forţă, ştiinţa, pentru a dezvolta noi idei şi tehnologia viitorului, start-up-urile şi IMM-urile, pentru a răspândi inovaţiile şi a combina tehnologiile cu noile modele de afaceri şi industria, pentru a valorifica pe scară largă inovaţiile şi a crea impact economic şi social”.