România ar putea avea în acest an o creştere economică mai mică decât aşteptările Guvernului, de 3,4 la sută, atrage atenţia Consiliul Fiscal. În raportul său anual, el avertizează, totodată, că deficitul bugetar va depăşi la final de an 7% din PIB, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară. Consiliul Fiscal aminteşte că deficitul generat de cheltuieli mai mari decât încasările a depăşit, după primele şase luni din acest an, 3,6% din PIB, fiind cu aproape 1,3% mai mare faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pornind de la aceste date, calculele indică faptul că există chiar riscul ca deficitul să se îndrepte către opt procente din PIB, în condiţiile în care şi noua lege a pensiilor, pe lângă creşterile salariale acordate în sectorul public, va genera costuri suplimentare în a doua jumătate a anului.
În acest context, reprezentanţii Consiliului atrag atenţia că, în absenţa unor politici suficient de concrete şi credibile, care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu în ceea ce priveşte veniturile, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de autorităţile naţionale şi europene pentru perioada 2025-2027.
Consiliul Fiscal este format din reprezentanți ai BNR, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, ei fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani. Aflată deja în procedură de deficit excesiv declanşată de Bruxelles, România are la dispoziţie, conform noilor reguli fiscale europene, şapte ani pentru a reveni la un deficit bugetar de 3% din PIB. Scăderea acestui indicator, treptat, se va putea face doar pe baza unui program realist şi, evident, prin respectarea lui, spun specialiştii.
În cel mai recent raport “România – Zona Euro MONITOR”, realizat de o echipă de experţi din BNR coordonată de academicianul Daniel Dăianu, se arată că o creştere a veniturilor bugetare este absolut necesară şi nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci este nevoie de schimbări în regimul fiscal, iar o corecţie bugetară pe o perioadă de peste patru ani este necesară. În esenţă, deficitul bugetar derivă din exces de cheltuieli, într-context în care în execuţia bugetară sunt venituri nominale mai mari, dar cheltuielile au crescut prea repede, conform raportului. Presiunea pe bugetul public va creşte dacă este luat în considerare şi angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5% din PIB, asumat în relaţia cu NATO – spun autorii analizei.
Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale este rezultatul inclusiv al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea şi evitarea plăţilor de taxe şi impozite, a favorizat practici ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, dar şi plata de salarii la negru, se mai arată în raportul realizat de echipa BNR.
