Radio România Internațional

Tag: Consiliul JAI

  • Schengen, încă nu

    Schengen, încă nu

    În lipsa unanimității statelor membre ale Uniunii Europene, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen nu este, încă, posibilă, deși ambele îndeplinesc, de ani buni, toate criteriile tehnice. În plus, derulează proiecte care întăresc graniţa Uniunii Europene mai bine ca oricând. Austria și Olanda își mențin, cel puțin deocamdată, poziția defavorabilă: anul trecut, Austria a votat, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva primirii ambelor ţări în Schengen, în timp ce Olanda are rezerve doar în privinţa Bulgariei.

    În aceste condiții, la ora actuală, premierul Marcel Ciolacu aşteaptă să afle ce decizie va adopta Olanda în privinţa acceptării Bulgariei, după ce în ţara vecină României au avut loc, recent, alegeri legislative anticipate: În primul rând, România şi Bulgaria, după cum bine ştiţi, sunt la pachet. Aşteptăm întâi decizia Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria şi vom vedea cum va acţiona România.

    Cât despre Austria, ministrul de Externe Luminiţa Odobescu spune că, în ultima perioadă, comunicarea pe acest dosar s-a îmbunătăţit, demersurile continuând, pentru a se ajunge la o soluţie de comun acord. Luminiţa Odobescu: Există dialog cu partea austriacă, se discută în continuare, sunt demersuri diplomatice. Suntem sprijiniţi în acest demers atât de către Comisia Europeană, cât şi de celelalte state membre. Lucrăm să identificăm o soluţie cât mai curând posibil şi, evident, o să vedem în perioada următoare care sunt paşii exacţi de urmat.

    Potrivit premierului Ciolacu, momentul nu era favorabil din punct de vedere politic ca România să ceară un nou vot la Consiliul JAI care a avut loc marți seară, la Bruxelles, în schimb ar putea fi posibil, eventual, tot luna aceasta, în cadrul unui Consiliu extraordinar: Nu puteam fi pe ordinea de zi, decât dacă doream să forţăm un vot pe care l-am fi cunoscut dinainte, nu neapărat votul Austriei împotriva României, am fi cunoscut foarte clar votul Olandei împotriva Bulgariei. Procedura în Olanda este mai complicată decât în România, trebuie un vot prin Parlament, deci primul ministru merge cu mandat din partea Parlamentului pentru a vota într-un Consiliu European. Singura soluţie, în acest moment, este să aşteptăm reacţia Olandei – şi ea va veni cât de curând. Şi ştiţi că am avut şi discuţii şi cu domnul Frans Timmermans în ce priveşte Bulgaria şi convocarea unui JAI extraordinar cu această temă.

    Marţi seară, la sfârşitul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că este, în continuare, obiectivul Comisiei Europene de a fi luată o decizie asupra extinderii Spaţiului Schengen, prin primirea României şi Bulgariei în acest an. Și Spania, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii, doreşte ca, înainte de 31 decembrie, România şi Bulgaria să devină membre ale zonei de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor.


  • România a pledat la Consiliul JAI pentru punerea pe agenda 2023 a aderării ţării la Schengen

    România a pledat la Consiliul JAI pentru punerea pe agenda 2023 a aderării ţării la Schengen

    Subiectul Schengen s-a aflat pe agenda şedinţei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne care a avut loc, recent, la Bruxelles, însă miniştrii de resort nu au discutat despre extinderea spaţiului de liberă circulaţie, ci despre situaţia de ansamblu privind migraţia şi despre activarea noului sistem informatic la care este conectată şi România. Cu toate acestea, oficialii de la Bucureşti au încercat să profite de prezenţa colegilor din Uniunea Europeană pentru a readuce în discuţie aderarea României la Schengen, punându-şi speranţele chiar într-o admitere anul acesta.

    Ministrul român de Interne, Lucian Bode, a reafirmat argumentele ţării noastre potrivit cărora extinderea spaţiului de liberă circulaţie nu ar aduce doar României avantaje, ci ar ridica nivelul de securitate la graniţele Uniunii Europene. El a amintit şi de noile cifre privind migraţia pe culoarul Balcanilor de Vest, prezentate de Comisia Europeană, migraţie care a scăzut aproape la jumătate faţă de anul trecut, ceea ce demonstrează că România şi-a respectat angajamentele privind securizarea frontierelor.

    Spania va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene la jumătatea acestui an, iar dacă Bucureştiul ar putea convinge Madridul să includă pe agenda de priorităţi ale mandatului său şi cauza României, acesta ar fi un element care ar putea da ţării noastre motive de speranţă că aderarea la Schengen este posibilă în 2023. Şi un prim pas a fost făcut: ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a acceptat invitaţia omologului său român de a veni la Bucureşti luna aceasta.

    Lucian Bode: Vreau să salut intervenţia mai multor miniştri de Interne, care au reafirmat sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Ministrul spaniol de Interne a solicitat în mod expres ca acest obiectiv să fie atins de către statele membre în acest an şi mi-a confirmat că pe data de 30 martie se va afla la Bucureşti într-o vizită de lucru, ocazie cu care cu siguranţă vom putea discuta despre obiectivele preşedinţiei spaniole şi obiectivul pe care noi ni-l dorim a fi prioritate pentru preşedinţia spaniolă, şi anume aderarea României la spaţiul Schengen.


  • Schengen, săptămâna decisivă

    Schengen, săptămâna decisivă

    România urmează să afle, în câteva zile, dacă va adera la spațiul de liberă circulație Schengen, după ani de zile în care a fost pusă pe lista de așteptare. Stabilită în 1995, această zonă asigură libera circulație a cetățenilor europeni, dar și a mărfurilor în 26 de țări ale bătrânului continentˮ: 22 de țări care fac parte din blocul comunitar și patru țări non-UE — Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein. Deși membră a Uniunii Europene din 2007, intrarea României în Schengen a fost blocată, în martie 2011, de unele state membre, printre care Austria, Finlanda, Suedia și Olanda. Timp de aproximativ zece ani, statele opozante și-au motivat această poziție afirmând că Bucureștiul are probleme de rezolvat în ceea ce privește justiția și corupția.



    Alături de București, un răspuns favorabil așteaptă, în această săptămână și Sofia și Zagreb. Consiliul Justiție și Afaceri Interne, programat, joi, la Bruxelles, va lua o hotărâre în acest sens. Într-un interval de câteva luni, cei mai importanţi oponenţi ai acceptării intrării României şi-au schimbat opinia. După semnale puternice venite de la Berlin şi Paris, pe rând, Finlanda, Suedia şi Olanda, alături de Parlamentul şi Comisia Europeană, au confirmat atât îndeplinirea considerentelor tehnice, cât şi a progreselor în respectarea statului de drept.



    Însă e nevoie de un vot unanim şi informaţii descurajatoare vin din Austria, care a cerut ca votul pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen să nu fie trecut pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Gartner, a afirmat, recent, într-un interviu pentru publicaţia Curier”, că pentru ţara sa, momentan, are sens doar includerea Croaţiei în spaţiul european de liberă circulaţie. Potrivit acestuia, românii şi bulgarii ar avea, în continuare, probleme cu protecţia frontierelor externe, respingerea solicitanţilor de azil şi distribuirea acestora.



    În schimb, Suedia s-a pronunţat pentru aderarea României. Şi Executivul olandez a anunţat că Parlamentul de la Haga va da undă verde pentru accederea României şi Croaţiei. Are, totuși, obiecţii pentru Bulgaria din cauza corupţiei şi a problemelor privind nerespectarea statului de drept.



    Premierul României, Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, au salutat, vineri, evaluarea pozitivă a Olandei în favoarea aderării țării la Schengen. Salut recunoaşterea de către Guvernul olandez a pregătirii României pentru a se putea alătura Schengen, ca un pas cheie către atingerea acestui obiectiv, făcut posibil prin dialog şi cooperare. Olanda este un partener de preţ al ţării noastreˮ, a scris Nicolae Ciucă, pe Twitter. La rândul său, Bogdan Aurescu a transmis că acesta este rezultatul dialogului intens din ultima perioadă şi al pregătirii tehnice foarte bune a României.






  • De la Schengen la MCV

    De la Schengen la MCV

    România ar putea primi în curând îndelung așteptata undă verde pentru aderarea la spațiul Schengen. Chestiunea admiterii sale, dar și a Bulgariei, cu care țara face de atâția ani tandem în acest proces, ar putea fi inclusă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie. Decizia finală cu privire la extindere este luată în unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie, iar în prezent doar Olanda, opozant constant al aderării, mai are ceva reticențe. Autoritățile de la Haga afirmă că, în principiu, nu se opun aderării, dar Parlamentul olandez a recomandat recent să nu fie luată o decizie ireversibilă înainte de verificări suplimentare. O misiune voluntară de evaluare a venit în această lună în România și Bulgaria, iar experții Comisiei Europene și ai țărilor membre au prezentat Grupului de lucru pentru Schengen raportul privind misiunea în cele două țări. O misiune în care Olanda nu și-a trimis experți, dar care s-a încheiat cu concluzii cât se poate de pozitive, spune Nicolae Ciucă. El a menționat că nu a citit raportul, deoarece acesta nu este public, dar a primit informaţiile de la reprezentanţii României care au participat la analiza acestuia. Rezultatele confirmă pregătirea României cu privire la acquis-ul Schengen şi ne aduce mai aproape de îndeplinirea acestui obiectiv de ţară, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.


    Însoțit de ministrul de Interne și de cel al Justiției, șeful executivului român a mers în această săptămână la Bruxelles, unde a primit asigurări că România are susţinere deplină pentru aderarea la Schengen. Au spus acest lucru toţi oficialii europeni cu care premierul a discutat în capitala Uniunii, timp de două zile.

    Nicolae Ciucă: Am demonstrat că suntem în măsură să protejăm graniţele externe ale Uniunii Europene. Am făcut-o şi înainte de începerea conflictului. După începerea conflictului am făcut-o şi mai abitir, şi presiunea pe întreg serviciul de graniţă a fost una cât se poate de complexă şi dinamică.


    Că rezultatele României sunt apreciate la Bruxelles o arată și rezoluția non-legislativă adoptată recent de Parlamentul European, cu o largă majoritate, prin care se solicită Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârșitul anului, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României și Bulgariei la Schengen. Semnale pozitive sunt şi în privinţa ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare, premierul afirmând că a avut discuţii în acest sens cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, discuţii tehnice aplicate cu alţi oficiali europeni. Premierul a menţionat stadiul adoptării pachetului noilor legi ale justiţiei, subliniind că progresul din ultimele luni este o bună bază pentru un raport MCV pozitiv din partea Comisiei Europene. Nicolae Ciucă a transmis europarlamentarilor români, în cadrul întâlnirii avute la Bruxelles, că este nevoie de o acţiune comună, atât în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, cât şi în privința ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare.


  • Marcel Vela, videoconferință cu omologii din UE, despre relaxarea restricțiilor

    Marcel Vela, videoconferință cu omologii din UE, despre relaxarea restricțiilor

    Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a participat, vineri, la o videoconferință cu prilejul reuniunii informale a Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne).

    Ministrul Vela, a afirmat în cadrul videoconferinţei că în special în această perioadă în
    care a început relaxarea restricţiilor este necesar ca orice măsură de relaxare să fie luată în coordonare cu toate statele membre ale Uniunii Europene şi cu
    luarea în considerare a situaţiei epidemiologice specifice la nivelul fiecărei țări.




    În cadrul
    videoconferinţei desfăşurate cu prilejul reuniunii informale a Consiliului JAI,
    organizată de Preşedinţia croată a Consiliului Uniunii Europene, miniştrii și-au prezentat opiniile cu privire la controalele la frontierele interne şi
    libera circulaţie a persoanelor în contextul pandemiei COVID-19 şi măsurile
    avute în vedere pentru ridicarea restricţiilor în perioada următoare.


    Având în vedere magnitudinea diferită a efectelor crizei la nivelul
    statelor membre şi stadiul diferit în care acestea se află, este esenţială
    luarea în considerare a particularităţilor crizei în plan naţional în definirea
    măsurilor şi calendarului de relaxare a restricţiilor, a adăugat ministrul Vela.

  • Directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană au încheiat negocierile pe Directiva Europeană de protejare a avertizorilor de integritate. Astfel, vor fi mai bine protejate persoanele care expun practici ilicite în companiile din care fac parte.

    Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord provizoriu cu privire la noile norme care vor garanta un nivel ridicat de protecție a avertizorilor de integritate care denunță încălcări ale legislației Uniunii. Noile norme acoperă o gamă largă de domenii ale legislației comunitare, inclusiv combaterea spălării banilor, impozitarea întreprinderilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentelor și a produselor, precum și protecția mediului și securitatea nucleară.

    Ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, care a prezidat secţiunea de resort a Consiliului JAI, a spus că directiva în cauză este şi una dintre priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE.

    Societatea, care are nevoie de protecţie – protecţie socială unde-i cazul, protecţie juridică peste tot – statul care are obligaţia actului de înfăptuire a justiţiei, de prevenire a infracţiunilor, de asigurarea ordinii şi liniştii publice nu trebuie să se bazeze exclusiv pe autorităţile judiciare, trebuie ca societatea, beneficiara la rândul ei a actului de înfăptuire a justiţiei, să participe la această etapă de prevenire a fenomenului infracţional prin sesizarea faptelor cu potenţial socialmente periculos. Prin urmare, avertizorii de integritate, care trebuie să aibă această vocaţie civică pentru a sesiza chiar înainte de a se comite, pentru că atunci vorbim despre caracterul preventiv, fapte de natură penală, fapte cu caracter periculos.

    Noile norme vor crea un sistem de canale de raportare sigure, atât la nivel de organizație, cât și către autoritățile publice. Avertizorii de integritate sunt încurajați să raporteze încălcarea în primul rând pe plan intern, dar o pot face şi direct autorităților competente, după cum consideră de cuviință, în funcție de circumstanțele cazului. În plus, dacă după raportarea către autorități nu se iau măsuri adecvate, sau în cazul unui pericol iminent sau evident pentru interesul public ori în cazul în care raportarea către autorități nu ar funcționa, avertizorii de integritate pot face o dezvăluire publică, inclusiv în mass-media.

    Noile norme îi vor proteja pe avertizori atunci când acționează ca surse ale jurnalismului de investigație. Noile norme îi vor proteja, de asemenea, pe avertizorii de integritate împotriva concedierii, a retrogradării și a altor forme de represalii. De asemenea, acestea le vor impune autorităților naționale obligația de a-i informa pe cetățeni cu privire la procedurile de denunțare a neregulilor și la protecția disponibilă.


  • Ministrul român de interne, la Bruxelles

    Ministrul român de interne, la Bruxelles


    Migraţia, gestionarea frontierelor şi consolidarea securităţii spaţiului comunitar – acestea sunt priorităţile în domeniul afacerilor interne pe care şi le asumă Preşedinţia românească a Consiliului Uniunii Europene, în semestrul 1 ianuarie – 30 iunie 2019. Pentru a le prezenta, ministrul de resort, Carmen Dan, a fost, joi, la Bruxelles, la ultima reuniune a Consiliului JAI – Justiţie şi Afaceri Interne – sub egida Preşedinţiei austriece. Miercuri, aceasta fusese prefaţată de şedinţa comună a Guvernului de la Bucureşti, condus de Viorica Dăncilă, şi Comisiei Europene, al cărei preşedinte, Jean-Claude Juncker şi-a exprimat încrederea că România poate exercita cu succes preşedinţia.



    Potrivit unui comunicat remis presei de ministerul de Interne, un aspect foarte important în domeniul migraţiei şi gestionării frontierelor externe este reprezentat de întărirea rolului Frontex, prin sporirea capabilităţilor umane şi logistice pe care statele membre la pun la dispoziţia acestei agenţii europene. Alte dosare pe care Ministerul Afacerilor Interne din România le va trata cu prioritate sunt cele reprezentate de combaterea conţinutului terorist din mediul on-line şi dezvoltarea la nivelul UE a principiului Community Policing. Acest concept este o iniţiativă a Internelor de la Bucureşti, menită să uşureze relaţionarea dintre forţele de ordine şi comunităţile de expaţi aflate în statele membre ale Uniunii Europene. România, precizează comunicatul, deţine o expertiză notabilă în acest domeniu, poliţiştii români desfăşurând, deja, misiuni la nivel operativ în state precum Italia, Spania, Franţa sau Bulgaria. Aceste misiuni s-au finalizat cu rezultate foarte bune în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii, cu autori sau victime cetăţeni români domiciliaţi în ţările menţionate.



    În marja Consiliului JAI, ministrul Dan a avut şi întrevederi bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Germania şi Marea Britanie. Printre temele abordate s-au numărat drepturile cetăţenilor români din Regatul Unit şi a celor britanici din România după Brexit, care va fi oficializat exact pe durata preşedinţiei Bucureştiului. Pe de altă parte, România şi Bulgaria s-au angajat să colaboreze pe subiecte sensibile aflate în discuţia Consiliului, în special în dosarele legate de migraţie. Miniştrii au mai convenit şi ca poliţiştii români să desfăşoare, luna acesta, o nouă misiune operativă în staţiunile din Bulgaria, unde sunt, iarăşi, aşteptaţi numeroşi turişti din România. Următoarea reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne, în format informal, va avea loc la Bucureşti, în perioada 6-8 februarie 2019. În primele şase luni ale anului viitor, România va găzdui, pe componenta de afaceri interne, alte zeci de evenimente la nivel înalt, inclusiv reuniunea ministerială de resort Uniunea Europeană – Statele Unite.




  • Eveniment Top – 09.03.2013

    Intrarea ali Românii tu spatilu di libirâ urdinari – Schengen – amânatâ nica unâ oarâ



    Intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţiul Schengen fu disnău amânatâ. La Consiliul di Goustiţii şi Afaceri Interni, di gioi, di Bruxelles, minişţrâl’ii europen’i di Interni s-achicâsirâ ca aestâ temâ s-hibâ zburâtâ pânâ tu inşita a anlui, ta s-aflâ unâ soluţii ti aderarea tu dauâ etapi. Niscânti vâsâlii condiţionarâ apruchiearea lor di yinitorlu raportu pi giustiţii ali Comisii Europeani, cari va s-hibâ îngrâpsit tu Andreu. Hiindalui la Consiliul JAI, ministrul di Interni, Radu Stroe, dzâsi că Bucureştiul îndreadzi unâ alâxeari di strategii şi, deadun cu Vâryâria, va s-ahurheascâ tu chirolu ţi va s-yinâ unâ ofensivâ prit cari va s-adarâ moaubeţ directi cu vâsâliili ţi îndrupăscu apruchiearea lor, ama maxus cu aţeali cari nica nu vor s-da cali la intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari – Ghermănia, Olanda şi Finlanda.



    Deputaţâl’ii român’i nu paruchiarâ prota moţiuni simplâ ali opoziţii dit leghislatura di tora



    Guvernul cumândisit di Victor Ponta s-alumtă cu prota moţiuni simplâ dit legislatura di tora, bâgatâ di opoziţia democrat-liberală, pi tema a catandisâl’ei a combinatlui Oltchim Râmnicu – Vâlcea. Deputaţl’ii nu apruchiarâ, marţâ, moţiunea cari giudicâ Executivlu ti catandisea a combinatului, unlu dit nai ma mărli dit Europa di Est. Aţei ţi îngrâpsirâ motiunea câftau demisia minişţrâlor di Finanţi, Daniel Chiţoiu şi aţilui di Icunumii, Varujan Vosganian, a curi lâ aduţi câbati di intrarea ali Oltchim tu insolvenţâ, ama şi că proceslu di privatizari şeadi, nu s-duţi câtâ iuva.. Combinatlu ari niscânti borgi di suti di milioani di euro. Guvernul câtâpâţi, tu toamna ţi tricu, s-vindâ pachetlu majoritar di acţiun’i, ama privatizarea nu amintă. Puterea dzâţi că griutăţli di la Oltchim vinirâ unâoarâ cu lipsa di responsabilitati a guvernilor di ma ninti.



    Caplu ali diplomaţii di Ungaria – tu vizitâ Bucureşti



    Ministrul ungar di Externi, János Martonyi, adră, luni ţi marţâ, unâ vizitâ oficialâ tu Românii, cu furn’iea a yurtusearâl’ei a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii mutrinda parteneriatlu strategic întrâ dauli vâsâlii. Tu minduita al Martony, niţi un dintrâ dauli stati nu vor s-aspargâ parteneriatlu strategic chiola suntu nisâcnti tensiun’i ma n’iţ icâ ma mări intrâ Bucureşti şi Budapesta. Titus Corlăţean spusi: Tu minduita a noastâ, parteneriatlu strategic întrâ România şi Ungaria easti împrustarea naturalâ a ligâturâl’ei di bunâ viţinâtati şi di achicâseari întrâ dauli vâsâlii..” Corlăţean şi Martony evaluarâ stadiul a Parteneriatlui, zburârâ ti îndauâ turlii di avansare, di crişteari a proiectilor ţi li au deadun, inclusiv aţilor ţi mutrescu afirearea a minorităţlor naţionali dit dauli stati. Caplu ali diplomaţii dit Românii dzâsi câ asumarea ali identitati ali unâ minoritati naţionalâ nu lipseaşti s-calcâ nomlu a statlui iu bâneadzâ. Ligâturli româno-ungari furâ tensionati ti furn’iea că Budapesta şi-arătă a autorităţlor locali dit aţeali trei giudeţi ali Românii iu ma multu bâneadzâ maghiari. Aesti treili vor s-lâ si da cali s-aspindzurâ hlambura aşi-dzâslui Ţinut Secuiescu” pi instituţiili publice, lucru cari, prit nom, nu easti apruchiat.



    Leghislaţia mutrinda retrocederea a casilor luati zorlea di regimlu comunistu — disnău tu moaubetea a autorităţilor di Românii



    Guvernul di Bucureşti analizeadzâ un nău proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a casilor nationalizati di regimlu comunistu, unâ lucru ţi easti ca un schin di ma ghini di 20 di an’i. România ari chiro pânâ pi 12 di Apriiur s-tin’iseascâ câftarea ali Curti Europeani ti Îndrepturili a Omului ta s-îndreagţ aestâ problemâ. CEDO “s-alumtâ” cu mutli plângeri a aţilor ţi s-ved ca hiindalor fârâ îndrepturi. CEDO dzâsi că, tu lipsa ali unui nom cari s-îndreagâ aestâ catandisi, va giudicâ un dupu alantu, tuti cazurili şi va s-stuhinâ statlu român s-da despâgubiri multu mări. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica 16 miliardi. Premierlu Victor Ponta hâbârisi că va ca executivlu s-şi tin’iseascâ borgea ţi u ari tu Parlament pi yinitorlu proiectu di nom şi s-îndreagâ aestâ problemâ. Victor Ponta: “Voi s-încl’idem pi 19 di Marţu aestu capitol dit isturia ali Românii şi am nâdia că va s-adrăm aestu lucru cât s-poati di ghini. Easti prota oarâ cându ufilisescu aesti instrumentu di turlii constituţionalâ. Şi niţi nu voi sâ-l mai ufilisescu tu chirolu ţi va s-yinâ. Sâştiâ că voi s-hibâ unâ apofasi asumatâ di tuti forţili di turlii politica — ţi au borgi.”Uidisit cu năulu proiectu, proprietarl’ii di ma ninti a casilor luati zorlea di regimlu comunistu cari nu pot s-hibâ despăgubiţ tu naturâ, va s-l’ia puncti cu pâhâ di un leu, raportat la valoarea a casâl’ei, cu cari va s-patâ s-ancupârâ, prit licitaţii, casi şi terenuri agricoli scoasi la vindeari di stat.



    Steaua amintă Bucuresti mecilu cu campioana ali Europi la fotbal, Chelsea Londra



    Steaua Bucureşti, goala echipâ româneascâ di fotbal ţi easti tu primvearea a competiţiilor continentali, hârsi nica unâ oarâ inimli a fan’ilor a ei şi nu maşi. Stelisţâl’ii amintarâ, gioi, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, tu pota etapâ a optimilor di finala a Ligâl’ei Europa. Multu cânâscuta echipâ englezâ “Chelsea” easti pi prtlu loc tu clasamentul mondial a cluburilor, pi meslu Şcurtu. Returlu va s-gioacâ pi 14 di Marţu, Londra.





    Armâneaşti: Cristina Mina