Radio România Internațional

Tag: Consiliul Naţional al Elevilor

  • Generația Z. Învățarea la distanță

    Generația Z. Învățarea la distanță

    Pandemia de Covid-19 a venit cu numeroase provocări pentru societate, iar educația la distanță nu a mai fost o metodă alternativă de învățare aleasă de părinți pentru copiii lor, ci una necesară pentru toate ciclurile de învățământ. Sigur că au fost și numeroase dezavantaje care au devenit subiect de dezbatere în societate, de la lipsa dotărilor din școli, la imposibilitatea unităților școlare din zonele dezavantaje de a asigura procesul de educație online, la necesitatea de adaptare a programei de către profesorii care au fost nevoiți să-și reorganizeze metoda de predare pentru elevii care fie s-au conformat foarte rapid având rezultate remarcabile, fie au trecut prin stări de depresie din cauza lipsei de socializare sau nu au reușit să acumuleze eficient materia predată. Dar, cu siguranță au fost și plusuri, avantaje … și asta ne face să ne gândim la viitor.



    În momentul acesta, 1,2 milioane de euro sub formă de granturi, bani europeni, sunt la dispoziția școlilor prin proiectului Learning from the extremes. Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, povestește în Podcastul Generația Z cum pot fi accesați acești bani și cui sunt destinați.



    Educația la distanță oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. În sistemul online în care am fost cu toții am avut avantajul siguranței și al confortului de acasă, dar lipsa de socializare a dat bătăi de cap multora dintre noi. Pe viitor noi credem că ar fi o soluție interesantă, dar nu ar putea substitui în totalitate activitatea de la clasă” (George Băzăvan, vicepreședintele Asociației Elevilor București-Ilfov)



    Și cursurile hibride ar putea fi o variantă. Poate că într-un anumit interval de timp, nu știu, îți rupi piciorul și nu te poți deplasa din motive evidente. De ce ar trebui să pierzi două săptămâni – o lună de cursuri, în condițiile în care asta ar însemna acumularea unor goluri majore? Mai ales că vorbim despre o nouă împărțire pe module a anului școlar, când ai putea să te conectezi, să asculți, să participi în mod activ. Pandemia ne-a determinat să ne digitalizăm forțat și am da cu piciorul unei oportunități dacă am renunța la partea de digitalizare acum” (Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor)



  • Scenarii pentru redeschiderea şcolilor

    Scenarii pentru redeschiderea şcolilor

    Majoritatea
    şcolilor din România s-ar putea redeschide fizic din 8 februarie, odată cu
    începerea semestrului al doilea – a anunțat președintele țării, Klaus Iohannis,
    la bază, cadru didactic. Nuanțarea informației se impune, însă, din start: dacă
    situaţia epidemiologică generată de noul coronavirus nu se va înrăutăţi. De
    aceea, o decizie finală va fi luată pe 2 februarie, într-o nouă şedinţă de
    evaluare asemenea celei pe care șeful statului a avut-o, joi, cu premierul
    Florin Cîțu şi cu miniştrii Sănătăţii şi Educaţiei, Vlad Voiculescu, respectiv
    Sorin Cîmpeanu. Președintele Iohannis a precizat că elevii ar urma să revină în
    clase pe baza unui model în trei culori, exersat, deja, în toamnă, la începutul
    acestui an școlar, care ţine cont de rata de infectare din fiecare localitate.


    Klaus
    Iohannis: ʺScenariul verde: toţi merg la şcoală. Scenariul
    galben: grădiniţele, clasele I-IV, a VIII-a şi a XII-a merg la şcoală,
    celelalte clase stau în online. Scenariul roşu: când se depăşeşte numărul de 3 (n.r.
    cazuri la mia de locuitori), la început rămân acasă copiii din clasele V-VIII
    şi liceele, dar continuă să meargă grădiniţele şi clasele primare. Atunci
    când se ajunge la rata de infectare de peste 6, localitatea se carantinează,
    şcolile se închid.ʺ


    În învăţământul
    universitar, care se bucură de autonomie, decizia de reluare a cursurilor în
    amfiteatre va fi luată de fiecare instituție în parte, însă – a spus Klaus
    Iohannis – universitățile se pot ghida după scenariul stabilit pentru
    învăţământul preuniversitar. Consiliul Național al Elevilor nu poate să fie
    decât mulțumit că descentralizarea pe care o dorea în privința redeschiderii școlilor
    ar putea funcționa, din nou, din 8 februarie. Consiliul a atras, în trecutul
    apropiat, atenția că şcoala online este obositoare, ineficientă şi complet
    nesustenabilă pe termen lung, dar și că numeroşi elevi, în special din mediile
    defavorizate, nu au acces la educaţie, pentru că nu au computere sau conexiune
    la internet. Să spunem aici doar că, în România, din martie anul trecut, cu
    excepția a nici două luni – în perioada septembrie-noiembrie – copiii nu mai
    merg la școală, cursurile desfășurându-se exclusiv online !


    UNICEF a pledat, la
    rându-i, pentru menţinerea şcolilor deschise sau pentru redeschiderea acestora
    peste tot în lume, în caz contrar consecinţele putând fi multiple și
    devastatoare, iar World Vision România a punctat că lacunele majore și
    abandonul școlar pot afecta o generație întreagă. Fost ministru al
    Educației și actual rector al Școlii Naționale de Studii Politice și
    Administrative (SNSPA), Remus Pricopie a cerut ca subiectul redeschiderii
    şcolilor să fie tratat corect, realist și cu responsabilitate, pentru a nu fi
    create, totuși, aşteptări neîntemeiate în rândul elevilor, profesorilor și părinţilor.

  • Când vor reveni elevii în clase

    Când vor reveni elevii în clase

    Din
    martie anul trecut, cu excepția a nici două luni – în perioada
    septembrie-noiembrie – copiii români nu mai merg la școală. Din cauza noului
    coronavirus, cursurile se desfășoară, în
    prezent, în toată țara, exclusiv online, de aceea vacanțele și perioadele de
    activitate școlară de acasă, din fața computerului, se succed într-un ritm
    devenit, deja, rutină.


    În mai puţin de o săptămână se încheie actuala vacanţă
    de iarnă, iar elevii este impropriu spus că se vor întoarce în bănci: vor
    învăţa tot online, aşa cum au fost nevoiți să se obișnuiască. Nici actuala
    vacanță nu a fost cu mult diferită de celelalte, din cauza situaţiei
    epidemiologice: copiii nu au putut interacţiona, încercând să-şi găsească, tot
    acasă, cu ce să îşi umple timpul:

    Îmi găsesc activităţi fără să merg
    undeva anume. Desenez, colorez, citesc, mai stau şi la calculator, îmi fac
    temele şi stau cu familia.


    Psihologul Fabian Radu le recomandă părinţilor
    să petreacă cât mai mult timp alături de copii şi să aibă împreună activităţi
    recreative:

    Important ar fi să nu le dea tot timpul pe mână
    telefoane, tablete să se joace şi să stea numai cu ochii în ecran, ci să-i
    îndrume şi către alte tipuri de activităţi creative.


    În perspectiva
    semestrului al doilea care va debuta pe 8 februarie, Consiliul Naţional al
    Elevilor trage un semnal de alarmă, argumentând că şcoala online este
    obositoare, ineficientă şi complet nesustenabilă pe termen lung. Există
    numeroşi elevi, în special din mediile defavorizate, care nu au acces la
    educaţie, pentru că nu au computere sau tablete și nu au conexiune la internet.
    Pentru acești copii, este nevoie inclusiv de un plan de recuperare a materiei, pentru
    ca lacunele pe care le-au acumulat de la începutul pandemiei să nu se
    acutizeze, devenind imposibil de acoperit.


    În viziunea Consiliului Naţional al
    Elevilor, ar fi de dorit ca deciziile privind redeschiderea şcolilor în funcţie
    de rata incidenţei la nivel local să fie descentralizate, așa cum s-a mai
    întâmplat, dat fiind că multe localităţi din ţară se află sub indicele de 3
    cazuri la mia de locuitori. Totodată, pentru că examenele naţionale se apropie
    vertiginos, elevii ar dori să discute cu decidenții la nivel central și despre organizarea
    acestora, să fie pregătite mai multe scenarii, astfel încât probele să se poată
    desfăşura.


    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a precizat că ia în calcul
    varianta întoarcerii în clase în al doilea semestru, dar doar în funcţie de
    situaţia epidemiologică. Nu este exclus – a mai spus demnitarul – niciun
    scenariu care ar putea să rezulte în urma unei analize corecte şi complete ce
    va fi făcută, cel mai probabil, în ultima decadă a lunii ianuarie.