Consiliul Naţional al
Minorităţii Naţionale Române din Serbia a cerut administraţiilor şcolare din
regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării să finalizeze, până pe 30 mai,
anchetele de stabilire a elevilor care vor studia limba română în anul şcolar
2017-2018. Responsabilul Departamentului Învăţământ al Consiliului, prof.
Anişoara Tăran, a declarat că, în anul şcolar respectiv, familiile elevilor
decişi să studieze limba română cu elemente de cultură generală nu vor mai
putea opta, ca până acum, între studierea acesteia şi informatică. Potrivit
acesteia, o noutate decisă de autorităţile de învăţământ din Serbia se referă
la faptul că un copil odată înscris la cursurile în limba română va
trebui să continue studierea limbii minorităţii până la sfârşitul ciclurilor
primar, gimnazial sau liceal. Tăran a menţionat că elevii interesaţi de
limba română vor forma clase în unităţile de învăţământ din localităţile
Bolevăţ, Kladova, Kucevo, Lubniţa, Maidanpek, Pojarovăţ şi Zajcear’, dar, dacă
vor exista cereri suficiente nu este exclus să se organizeze cursuri şi în alte
localităţi cu populaţie majoritar românească. In Serbia de nord-est, primele
cursuri de limba română au fost organizate în 2013 prin implementarea unui proiect-pilot
promovat de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, la
care şi-au manifestat dorinţa de a învăţa facultativ limba română 895 de elevi
de la şcoli generale şi alţi 628 de elevi din învăţământul liceal.
Majorările de salarii sunt necesare pentru
a stopa plecarea tinerilor din România, a precizat, luni, purtătorul de cuvânt
al PSD, Adrian Dobre. El a mai spus că, dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar
confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forţei de muncă. Este foarte
greu să convingi un tânăr absolvent de facultate sau de şcoală profesională să
rămână în ţară, în condiţiile în care salariile românilor sunt de 3-4 ori mai
mici decât ale europenilor, a afirmat Adrian Dobre. Potrivit acestuia,
programul de guvernare şi-a arătat eficienţa după primul trimestru, când
România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană.
75% dintre români consideră că ţara se
îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit sondajului naţional Percepţiile
şi atitudinile populaţiei privind conflictul de interese la nivel central şi
local, în România. Potrivit sondajului lansat luni şi al cărui beneficiar
este Institutul pentru Politici Publice, 20% dintre respondenţi consideră că în România
lucrurile merg într-o direcţie bună. Pentru ca
lucrurile să meargă mai bine în ţară, cei mai mulţi dintre români consideră că
ar trebui rezolvate cu prioritate următoarele probleme: corupţia, lipsa
locurilor de muncă, sărăcia, nivelul redus al veniturilor, furtul din banii
publici şi problemele din sănătate. Jumătate dintre respondenţi se declară
interesaţi sau foarte interesaţi de problema conflictului de interese.
Directorul IPP Adrian Moraru a menţionat faptul că una dintre cele mai
sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de
achiziţiile publice. El a precizat ca un proiect derulat de IPP în parteneriat
cu ANI îşi propune să aducă o abordare nouă în ceea ce priveşte lupta
anticorupţie în România, printr-o mai mare atenţie acordată întăririi
capacităţii administrative a sistemului de integritate, prin identificarea
timpurie a ariilor de risc şi prevenire a conflictelor de interese printr-o
serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri şi instituţionalizate ca
proceduri interne de lucru la nivelul Agenţiei.