Radio România Internațional

Tag: Consiliul Superior al Magistraturii

  • Va fi ridicat MCV?

    Va fi ridicat MCV?

    Admisă în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, România a rămas,
    până azi, un potenţial membru cu probleme al structurilor comunitare.
    Partenerii de la Bruxelles au suspectat mereu guvernările succesive de la
    Bucureşti, indiferent de ideologia lor declarată şi de personajele, longevive
    sau efemere, care le conduceau, că încearcă să ocolească principiile statului
    de drept, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.
    Instituirea, încă din momentul aderării, a aşa-numitului Mecanism de Cooperare
    şi Verificare (MCV), a fost o pârghie prin care europenii au putut monitoriza
    reformele în domeniul justiţiei româneşti.


    După aproape 16 ani, Comisia Europeană
    apreciază că progresele realizate sunt suficiente pentru renunţarea la MCV. În
    privinţa celor trei legi promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis -
    a statutului judecătorilor şi procurorilor, a organizării judiciare şi,
    respectiv, a Consiliului Superior al Magistraturii – Executivul
    comunitar consideră că avizul emis, în procedură de urgenţă, de Comisia de la
    Veneţia arată că, în ansamblu, lucrurile par să se îndrepte în direcţia corectă.

    Elementele pozitive sunt legate, printre altele, de numirea în funcţie a
    procurorilor de rang înalt, de garanţiile oferite împotriva amestecului politic
    în activitatea DNA sau de limitarea clară a competenţelor procurorului general
    în ceea ce priveşte DNA şi DIICOT (parchetul antimafia). Comisia anunţă că va
    continua să urmărească îndeaproape procesul de revizuire a Codului Penal şi a
    celui de Procedură Penală, dar notează că, până acum, au fost înregistrate
    progrese.     Văzută de la Bruxelles, Agenţia Naţională de Integritate continuă să
    dea dovadă de eficienţă. Tot de acolo, se remarcă rezultate pozitive şi ceea ce
    priveşte investigarea şi sancţionarea corupţiei la nivel înalt.


    Una peste alta,
    Comisia consideră că, pe viitor, România trebuie să fie vizată de acelaşi
    mecanism care se aplică tuturor statelor membre şi care leagă acordarea banilor
    europeni de respectarea statului de drept. Procedural, evaluarea Comisiei e
    doar o etapă. Decizia finală privind încetarea monitorizări justiţiei din
    România depinde de avizul Consiliului, din care fac parte cele 27 de state
    membre, şi de cel al Parlamentului European.


    Pentru moment, totuşi, clasa politică
    de la Bucureşti a jubilat. România, susţine, preşedintele Iohannis, a
    demonstrat voinţă politică şi, mai ales, o puternică susţinere a cetăţenilor pentru
    a corecta orice deviere de la un parcurs democratic şi pentru a relua rapid
    reformele.     Autorităţile de la Bucureşti rămân ferm ancorate în viziunea
    proeuropeană, bazată pe unitate, democraţie şi stat de drept -afirmă şi şeful
    liberal al guvernului de coaliţie PSD-PNL- UDMR, Nicolae Ciucă.     Regimul
    Iohannis nu scapă de monitorizare europeană     – crede, însă, din opoziţie,
    liderul USR, Cătălin Drulă, care aminteşte că evoluţiile din ţară vor fi
    evaluate prin mecanismul general, aplicabil tuturor statelor membre ale
    Uniunii.



  • Decizii ale Curţii Constituţionale

    Decizii ale Curţii Constituţionale


    Simptom al legislaţiei neclare în multe domenii şi al precarităţii dialogului Putere – Opoziţie în procesul de legiferare, apelul la Curtea Constituţionala a devenit regulă. Instanţa s-a transformat, treptat, în arbitrul fără de care nicio dispută, nu doar legislativă, ci şi instituţională sau chiar politică, nu poate fi rezolvată. Dovada o reprezintă avalanşa de sesizări de neconstituţionalitate, cele mai multe pe zona legilor care privesc sistemul judiciar şi codurile penale, subiecte la modă în această perioadă. Miercuri a fost o zi plină la CCR. Instanţa a admis sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii manualului şcolar, depusă de PNL şi USR, de opoziţie, care reclamaseră instituirea unui monopol şi lipsa unei rigori normative.



    Pe de altă parte, judecătorii constituţionali au respins sesizarea UDMR şi USR în legătură cu modificarea Legii privind exproprierea din cauză de utilitate publică şi pe cea a PNL şi USR asupra modificărilor aduse Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. CCR a amânat, în schimb, pentru toamnă, dezbaterea sesizărilor PNL şi USR şi pe cea a Instanţei Supreme în legătură cu proiectele de modificare a Codului de Procedură Penală şi a Legii privind organizarea judiciară. Tot pentru toamnă, Curtea a amânat decizia privind sesizarea referitoare la modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.



    În alt registru, Curtea a admis sesizarea cu privire la dreptul de liberă circulaţie şi şedere al soţilor de acelaşi sex, în acord cu o decizie a Curţii de Justiţie a UE. Aceasta stabilise că statele membre nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.



    Una dintre cele mai aşteptate decizii ale Curţii Constituţionale, cel puţin din perspectiva puterii de stânga, privea înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Vestea pentru majoritatea PSD – ALDE nu este bună. Curtea a acceptat sesizările formulate de preşedinţie şi opoziţie, potrivit cărora înfiinţarea Fondului intra în atribuţiile Guvernului, şi nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separaţia puterilor în stat. Legea prevedea că 33 de companii, la care statul român este acţionar, vor intra în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, al cărui capital social s-ar ridica la 9 miliarde de lei.. Pentru PSD, Fondul ar fi un instrument care să ajute la dezvoltarea infrastructurii mari şi a investiţiilor în agricultură, la industrializarea României şi la crearea de noi locuri de muncă. Opoziţia, preocupată de riscul utilizării neadecvate a sumelor din acest fond şi de politizarea procesului de numire a conducerii acestuia, l-a perceput ca o posibilă cale pentru corupţie. PNL a avertizat că, dacă Executivul va găsi o altă cale de înfiinţare a Fondului, va ataca decizia în instanţa de contencios administrativ.

  • Retrospectiva săptămânii 25.02. – 03.03.2018

    Retrospectiva săptămânii 25.02. – 03.03.2018

    CSM
    avizeaza negativ cererea de revocare a sefei DNA




    Cererea ministrului roman al Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare din functie a
    sefei Directiei Natioanle Anticoruptie, Laura Codruţa Kövesi, a primit aviz
    negativ, marti, din partea Sectiei de procurori a Consiliului Superior al
    Magistraturii. In timpul audierii la CSM, Kovesi a declarat ca toate acuzatiile
    formulate de ministrul Justiţiei sunt
    nereale si a precizat că de la preluarea mandatului, in 2013, DNA a înregistrat
    cele mai bune rezultate de la înfiinţarea instituţiei. Ministrul justitiei i-a reprosat
    dnei Kovesi ca a facut exces de autoritate, ca s-a implicat in dosare
    instrumentate de institutie si ca nu a facut verificari in cazul unor procurori
    banuiti de abuzuri. De asemenea, ministrul justitiei mai sustine ca sefa DNA a
    sfidat autoritatea Parlamentului si a contestat decizii ale Curtii
    Constitutionale. Avizul CSM este consultativ, iar decizia finala ii apartine
    presedintelui Klaus Iohannis, care a declarat că nu exista motive întemeiate
    pentru revocarea procurorului şef al DNA. În apărarea şefei DNA s-au exprimat
    procurorul general al Romaniei, Augustin Lazăr, si majoritatea procurorilor
    anticoruptie. In Bucureşti şi în marile oraşe din Romania au avut loc, aproape
    zilnic, proteste impotriva cererii de revocare a şefei DNA.



    Raport DNA pe 2017


    Procurorul
    şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, miercuri, bilanţul
    instituţiei pe 2017. Ea a
    subliniat că anul trecut a fost unul difcil
    pentru că lupta anticorupţie a fost puternic contestată. Au existat,
    spunea Kovesi, încercări de a modifica legislaţia în sensul dezincriminării
    unor fapte, al eliminării unor instrumente legale investigative sau modificării
    statutului procrurorului. Ea a amintit că instituţia pe care o conduce a
    criticat în mod transparent şi argumentat aceste modificări. Prezent la bilantul DNA, seful statului Klaus Iohannis, a aratat ca
    cifrele atestă eficienţa procurorilor anticorupţie şi contrazic raportul pe
    baza căruia ministrul Justiţiei a solicitat revocarea dnei Kovesi. Au fost trimişi în judecată aproape 1.000 de
    inculpaţi, iar pe baza rechizitoriilor DNA, instanţele au condamnat definitiv,
    anul trecut, peste 700. Ponderea achitărilor a fost de 12%, din care o pătrime
    ca efect al deciziei Curţii Contituţionale prin care abuzul în serviciu a fost
    limitat doar la încălcarea legii.



    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans
    Timmermans, la Bucuresti


    Modificarea legilor justiţiei din România şi continuarea luptei anticorupţie
    a fost subiectul principal al discutiilor avute, joi, la Bucuresti, de
    prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu oficialii romani.
    După un tur de forţă şi întâlniri cu seful statului, cu preşedintii celor doua
    camere ale Parlamentulu, cu premierul, cu procurorul-şef al DNA şi cu ministrul
    Justiţiei, Tudorel Toader, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, a prezentat
    concluziile intr-o conferinta de presa. Timmermans a menţionat că nu există
    vreun dubiu că justiţia nu ar fi independentă, însă a atenţionat că atacurile
    publice din ultima vreme la adresa ei creează o imagine negativă României. El
    a mai spus ca Mecanismul de Cooperare si Verificare nu poate fi ridicat înainte
    ca România să îşi îndeplinească toate obligaţiile asumate ca stat membru al UE.



    Vizita la Chisinau a premierul roman


    Premierul roman, Viorica Dăncilă, a facut, marti, prima sa vizita bilaterala de
    la preluarea mandatului in Republica Moldova vecina, (ex-sovietica,
    majoritar romanofona), consacrată mai ales cooperării
    în plan economic. Alaturi de omologul sau de la Chisinau,
    pro-occidentalul Pavel Filip, d-na Dăncilă a
    participat la reuniunea inaugurală a Asociaţiei Investitorilor din România în
    Republica Moldova si la Forumul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Premierul
    Dancila a declarat ca România vrea să
    îşi sporească prezenţa investiţiilor în Rep.Moldova. Cei
    doi prim-miniastri au trecut in revista
    stadiul si perspectivele colaborarii bilaterale in plan economic, cu accent pe
    domeniile comercial si energetic. România reprezintă principalul
    partener al Republicii Moldova în ceea ce priveşte schimburile comerciale,
    însă, în acelaşi timp, ocupă prima poziţie a investiţiilor în această ţară, a
    declarat premierul moldovean, Pavel Filip. Potrivit acestuia, anul trecut,
    valoarea schimburilor comerciale
    bilaterale a atins 1,3 miliarde de dolari. Şefa Guvernului de
    la Bucureşti a avut, de asemenea, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, prilej de a
    reafirma sprijinul constant şi ferm al României pentru aspiraţiile europene ale
    Republicii Moldova.


    Gerul, zăpada şi viscolul paralizează România


    Vremea severă care a pus stăpânire de câteva
    zile asupra României continuă să-şi facă simţite efectele. Cele mai afectate au
    fost sudul si estul tarii, inclusiv capitala. Ninsoarea a îngreunat traficul pe
    şoselele din toată ţara, iar pe două autostrăzi din sudul ţării circulaţia a
    fost oprită, temporar, din cauza zăpezii viscolite şi troienite. Gerul şi viscolul au dat
    peste cap si traficul pe calea ferată: sute de curse au fost anulate, în timp
    ce altele au inregistrat întârzierii serioase. Toate cele patru porturi maritime
    româneşti la Marea Neagră -Constanţa Nord, Constanţa Sud Agigea, Midia şi
    Mangalia, au fost închise, temporar. Din cauza vremii, şcolile şi grădiniţele
    au fost închise toata saptamâna în Bucureşti şi în 11 judeţe din sudul şi
    sud-estul ţării.

  • Scandal în jurul DNA

    Scandal în jurul DNA

    Mult apreciata pe plan internaţional
    Direcţie Naţională Anticorupţie este în epicentrul unui nou scandal de
    proporţii marca România. Într-o emisiune televizată, fostul deputat
    social-democrat Vlad Cosma, condamnat în primă instanţă la cinci ani de
    închisoare, a lansat în spaţiul public o serie de acuzaţii gravissime împotriva
    unor procurori ai DNA din judeţul Prahova (sud). A susţinut că respectivii
    oameni ai legii i-ar fi cerut să planteze probe într-un dosar care
    îi viza pe fostul premier al PSD, Victor Ponta, şi pe omul de afaceri Sebastian
    Ghiţă, fugit în Serbia. Vlad Cosma a pus la dispoziţie înregistrări audio.

    În
    replică, într-o conferinţă de presă, procurorul-şef al DNA Ploieşti, Lucian
    Onea, a declarat că în instituţia pe care o conduce nu au fost niciodată
    falsificate probe şi nici nu au fost făcute înţelegeri ilicite cu inculpaţii. Imediat
    după apariţia acuzaţiilor, Inspecţia Judiciară din România s-a sesizat din
    oficiu şi a anunţat că va face verificări prealabile pentru a stabili dacă
    există indicii privind săvârşirea vreunei abateri disciplinare. Iar, Secţia de
    urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie efectuează, şi ea, cercetări în urma unei plângeri
    formulate după difuzarea înregistrărilor de la DNA Ploieşti.

    Mai mult, reprezentanţii societăţii civile din
    Consiliul Superior al Magistraturii, Romeo Chelariu şi Victor Alistar,
    consideră că cea mai grea lovitură dată independenţei Justiţiei ar fi
    muşamalizarea acestui caz de gravă corupere a atribuţiilor judiciare, precum şi
    lipsa unor măsuri de corecţii de sistem,     potrivit lor, acest caz nefiind
    singular în justiţia română. Ca în orice scandal, şi de această dată, părerile
    de pe tuşă sunt radical opuse! Pe de o parte, există tabăra celor profund
    îngrijoraţi de practicile de tipul celor descrise de fostul deputat Vlad Cosma.
    Nu sunt puţini cei care vorbesc de existenţa unui aşa-numit stat paralel
    ilegitim    , care în ciuda ultimelor alegeri legislative ce i-au desemnat
    câştigători pe social-democraţi, ar încerca să preia controlul politic,
    inclusiv prin fabricarea de dosare. În plus, dacă alegaţiile privind activitatea de la DNA
    Prahova sunt adevărate, unii cred că s-ar putea vorbi de elemente de poliţie
    politică.

    De aceea, sunt voci în PSD care spun că procurorul-şef al DNA, Laura
    Codruţa Kövesi, ar trebui să plece din fruntea instituţiei. Din cealaltă tabără
    fac parte, desigur, susţinătorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ei neagă
    vehement existenţa statului paralel şi pun afirmaţiile fostului
    deputat Vlad Cosma pe seama unei dorinţe de compromitere a procurorilor şi a
    ofiţerilor de poliţie care, luptând împotriva corupţiei, au deranjat interesele
    ilegale ale unor oameni politici şi de afaceri. Informaţiile respective nu
    trebuie să fie subiectul unor dezbateri politice – spun reprezentanţii opoziţiei
    de dreapta de la Bucureşti. Dar, dacă se dovedesc adevărate, evident, toate
    instituţiile care au atribuţii în domeniu trebuie să îşi îndeplinească misiunea
    constituţională şi legală.

  • Retrospectiva săptămânii 05.11.2017 – 11.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 05.11.2017 – 11.11.2017

    Măsuri fiscale şi efecte în România


    În pofida criticilor şi protestelor, Guvernul român a adoptat, în această
    săptămână, ordonanţa de urgenţă cu noile măsuri fiscale, aplicabile de la 1 ianuarie
    2018. Conform
    aşa-numitei revoluţii fiscale, contribuţiile sociale vor trece integral în
    sarcina angajatului, iar impozitul pe venit va scădea de la 16 la 10 la sută.În acelaşi timp, companiile
    vor plăti o contribuţie de 2,25 la sută din fondul total de salarii. Alte
    schimbări urmăresc să limiteze posibilitatea scoaterii din ţară a profitului de
    către unele companii multinaţionale. De asemenea, se reduc contribuţiile la
    Pilonul II de pensii administrate privat de la 5,1 la 3,75 la sută. Măsura vine
    la pachet cu majorarea pensiei minime cu 120 de lei (26 euro), de la 1 iulie
    anul viitor şi a punctului de pensie cu 100 de lei (22 euro). Temerile
    contestatarilor ţin de faptul că în urma aplicării acestor prevederi veniturile
    angajaţilor vor scădea, fiind puse în pericol, în acelaşi timp, locurile de
    muncă. Coaliţia PSD-ALDE aflată la guvernare susţine, însă, că modificările
    aduse Codului Fiscal se vor solda cu beneficii atât pentru cetăţeni, cât şi
    pentru firmele care activează în România – va creşte venitul
    net al angajatului fără ca angajatorul să plătească mai mulţi bani la bugetul
    de stat şi contribuţia pentru pensie a angajatului, asigurându-i-se astfel o
    pensie mult mai mare în viitor. Premierul Mihai Tudose consideră că unele masuri vor aduce
    fonduri mai mari la bugetul de stat pentru finanţarea educaţiei, sănătăţii şi a
    infrastructurii. Din opoziţie, liberalii au adus critici vehemente şi au anunţat
    că vor începe demersurile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Ei spun că efectele deja se văd – dobânzile sunt mai
    mari, moneda naţională este slăbită, inflaţia creşte, iar semnalele de la Banca
    Naţională sunt îngrijorătoare. Marile confederaţii sindicale
    au anunţat că protestele la nivel naţional vor continua şi că vor apela la Avocatul
    Poporului în încercarea de a bloca constituţional ordonanţa incriminată. Nemulţumiţi,
    oamenii au ieşit în stradă în Bucureşti şi în alte mari oraşe din România.


    Date privind economia
    românească


    Comisia Europeană
    şi-a revizuit, în sus, estimările referitoare la creşterea economiei şi a
    deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată, că incertitudinile
    cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.
    Conform previziunilor economice de toamnă publicate, joi, de Executivul
    comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în
    2017, în creştere faţă de estimările din primăvară care indicau un avans de
    4,3%. Şi pentru 2018, CE şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul
    economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară. În ceea
    ce priveşte deficitul public, acesta ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017,
    pentru ca în 2018 să atingă 3,9% din PIB, iar în 2019 4,1%. Aprecieri privind
    indicatorii economici au fost făcute, în aceeaşi zi, şi la Bucureşti. Leul are o
    tendinţă de depreciere, a confirmat guvernatorul BNR, după coborârea monedei
    naţionale la cel mai slab nivel din ultimii cinci ani. Mugur Isărescu a atras
    atenţia că evoluţia cursului este influenţată de deteriorarea balanţei
    comerciale, la valori care deja reprezintă o problemă: Per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu
    cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă şi este categoric asociată cu
    situaţia balanţei de plăţi a României. Şi aici avem o situaţie în deteriorare a
    balanţei comerciale. Chiar astăzi s-au anunţat cifrele, numai pe cele opt sau
    nouă luni avem deficit comercial de peste opt miliarde de dolari. Aici se
    conturează o problemă!     Guvernatorul a mai declarat că inflaţia va creşte
    mai rapid decât se anticipase până la primăvară, apoi, se va înregistra o
    revenire la valori mai scăzute. De la 1,9 prognoza de inflaţie a crescut la 2,7
    pentru acest an şi urmează să ajungă în 2018 de 3,2, potrivit estimărilor
    Băncii Naţionale.




    Proiectul de modificare
    a Legilor Justiţiei


    Consiliul Superior al Magistraturii din
    România a dat un aviz negativ în cazul proiectului de modificare a Legilor
    justiției, variantă trimisă spre analiză de către Parlament. Anterior, DIICOT (parchetul antimafia), DNA și Parchetul General s-au pronunțat
    împotriva proiectului. Aceeași opinie au avut-o și Asociația Procurorilor din
    România și Forumul Judecătorilor. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a
    criticat proiectul. El consideră că unele dintre prevederi sunt bune,
    oportune și necesare    , spre deosebire de altele precum pragul valoric impus
    pentru a defini abuzul în serviciu. Potrivit formei actuale a proiectului, şeful statului rămâne
    în procedura de numire a şefilor de parchete, după ce iniţial fusese scos, însă
    nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de
    investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General, ceea
    ce ar reduce atribuţiile DNA. Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma
    să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi
    Procurorilor, o structură care ar urma să se înfiinţeze. Subiectul
    a fost discutat, în această săptămână, şi de ministrul român
    al Justiţiei, Tudorel Toader, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans.

  • Noi reacţii privind modificarea legilor justiţiei

    Noi reacţii privind modificarea legilor justiţiei

    Poziţie deja anticipată în presa de la Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat, joi, negativ proiectul privind modificarea legilor justiţiei, propus de ministrul de resort din Guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader. Pentru unii comentatori, suprinzător e, însă, scorul strâns al votului din Consiliu, care-ar trăda tensiuni acute între membrii acestuia. Zece dintre ei au votat pentru aviz negativ, iar opt s-au exprimat pentru un aviz favorabil, dar cu observaţii. Obiecţiile celor care-au votat împotrivă vizează, în esenţă, câteva propuneri controversate incluse în proiectul lui Toader.



    Între acestea figurează trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministerului, eliminarea preşedintelui ţării din procedura de numire a procurorilor şefi ai Parchetelor anticorupţie şi antimafia, interdicţia de a deveni magistrat pentru juriştii care n-au împlinit 30 de ani şi înfiinţarea unei direcţii specializate în urmărirea magistraţilor ce comit infracţiuni. Cei opt membri CSM care s-au pronunţat pentru un aviz favorabil acuză majoritatea de blocarea reformei. Ministrul Toader, care a lipsit de la şedinţa CSM, motivând că nu doreşte să influenţeze în vreun fel dezbaterile, a spus ulterior că unii nu doresc reformarea sistemului, care trebuie adus în ceea ce a numit parametri de constituţionalitate. Am convingerea, a mai spus el, că votul negativ exprimă şi dorinţa de conservare a actualelor privilegii ale magistraţilor.



    La rându-i, Asociaţia Magistraţilor din România a criticat avizul negativ dat de CSM. Asociaţia afirmă, într-un comunicat, că, în aceste condiţii, punctele de vedere trimise din ţară Consiliului nu vor mai putea fi susţinute în faţa legiuitorului. În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că decizia CSM, chiar dacă are doar un rol consultativ, nu poate fi ignorată de Guvern şi Parlament. În numele celei mai importante formaţiuni din opoziţia de dreapta, liderul PNL, Ludovic Orban, a apreciat că Executivul ar trebui să renunţe la toate prevederile din proiectul de lege, despre care a afirmat că încalcă independenţa justiţiei.



    Presa şi organizaţiile civice califică votul din CSM drept o ştire mai degrabă bună. Acestea exprimă neîncrederea unei părţi însemnate a societăţii româneşti faţă de o putere executivă suspectată că vrea să-şi subordoneze justiţia şi să pună frână luptei anticorupţie. La începutul acestui an, încercarea Guvernului de a modifica, prin ordonanţă de urgenţă, codurile penale a provocat cele mai ample proteste de stradă din cele aproape trei decenii post-comuniste. La Bucureşti, în provincie şi in diaspora, sute de mii de manifestanţi au acuzat puterea că încearcă să exonereze de răspundere penală pentru fapte de corupţie personaje influente din politică şi administraţie.