Tag: Consiliul Suprem de Aparare a Tării

  • Drogurile, în atenţia CSAT

    Drogurile, în atenţia CSAT

    Decenii în şir, despre România s-a spus că e imună la flagelul drogurilor, care făcea, deja, ravagii în vestul Europei sau în America de Nord, încă din secolul trecut. Până în 1989, statul poliţienesc creat de dictatura comunistă era, practic, impermeabil pentru traficanţi.

    Ulterior, au apărut teorii socio-economice potrivit cărora românii au ieşit din comunism prea săraci ca să aiba bani de dat pe droguri. Aceste iluzii liniştitoare s-au spulberat, treptat, iar astăzi în cartierele cele mai paupere ale Bucureştiului, pe care locuitorii înşişi le numesc ghetouri, drogurile se vând pe stradă, la lumina zilei.


    Marile festivaluri de muzică techno şi genuri conexe, precum Untodl (Cluj) sau Neversea (Constanţa) dau, de fiecare dată, Poliţiei ocazia să anunţe câţi consumatori a mai identificat şi câţi dealeri a mai reţinut. O reţea destructurată într-un liceu prestigios din Bucureşti număra printre membri progeniturile unui angajat al ministerului de Externe şi unuia de la Procuratură.

    Săptămâna acesta, o judecătoare de la Secţia penală a Tribunalului Suceava a fost arestată pentru 30 de zile, sub acuzaţiile de luare de mită, posesie de droguri şi divulgare de informaţii nedestinate publicităţii, pe care le livra, se pare, unor traficanţi deja urmăriţi.

    Dar şocul cel mai puternic resimţit în societate a avut loc în august, când un tânăr şofer drogat, şi acela dintr-o familie foarte bogată, a ucis într-un accident auto doi oameni, în staţiunea 2 Mai, de la Marea Neagră.


    După tot acest serial sinistru, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, condus de preşedintele Klaus Iohannis, a decis, joi, constituirea unui grup de lucru interinstituţional pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri. Acesta va fi format din secretari de stat, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, procurori şi specialişti antidrog, toţi coordonaţi de Guvern.

    Este, remarcă mass-media, pentru prima dată când traficul şi consumul de droguri sunt tratate ca risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale. Grupul va elabora un plan comun de acţiune, cu obiective, măsuri şi responsabilităţi clare, pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de trafic şi consum. Vor fi constituite grupuri de lucru operaţionale şi la nivel judeţean, fiindcă flagelul bântuie peste tot. Executivul va analiza cadrului legislativ ce vizează traficul şi consumul de droguri şi va formula propuneri privind modificarea şi completarea actelor normative, pentru eliminarea lacunelor.

    Tot joi, Guvernul a anunţat suplimentarea numărului de posturi de procurori la DIICOT (parchetul antiterorism şi antimafia). 25 de noi angajaţi vor fi repartizaţi pentru combaterea traficului de droguri în Bucureşti şi în judeţul-satelit Ilfov, precum şi în alte puncte sensibile din ţară.


  • Decizii privind apărarea naţională

    Decizii privind apărarea naţională

    România este interesată
    şi doreşte să participe la Strategia Uniunii Europene pe teme de securitate şi
    apărare. Subiectul s-a numărat printre cele abordate, marţi, la Bucureşti, în
    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis,
    care a prezidat şedinţa, într-o primă etapă, strategia vizează cercetarea
    militară, pentru a se vedea cum poate fi îmbunătăţită industria de apărare
    europeană şi cum pot colabora mai intens, în perspectivă, armatele naţionale.
    Klaus Iohannis: Vreau să vă reamintesc de discuţia pe care
    am avut-o despre Europa cu mai multe viteze şi am explicat, atunci, că nu se
    mai discută despre aşa ceva, ci se discută despre proiecte care răman deschise
    pentru toată lumea, dar participă cine doreşte şi cine poate. Când e vorba de
    securitatea graniţelor externe şi
    de securitatea cetăţenilor noştri, România doreşte să participe.

    Pe de altă parte, CSAT a aprobat
    numărul forţelor şi mijloacelor din ministerele Apărării şi de Interne care pot
    fi puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional. Preşedintele Iohannis: A fost majorat numărul forţelor care pot
    fi puse la dispoziţie. Avem, aşadar, un număr maximal de 1.793 de persoane,
    militari şi civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN şi un
    număr de 971 de persoane, atât militari cât şi civili, care pot participa din
    partea MAI la misiuni externe. Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu
    sunt atâtea persoane angajate şi probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toţii
    am văzut că situaţiile se pot schimba de la o zi la alta şi vrem să fim
    asiguraţi că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când
    considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni.

    În schimb, armata română mai aşteaptă să fie echipată corespunzător. Planul
    Naţional de Înzestrare a Armatei pe 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi
    a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că în document nu se preciza
    că, pentru cel puţin un deceniu, acestui sector îi vor fi alocate 2 procente
    din PIB, aşa cum prevede un acord semnat de toate partidele parlamentare. Ca
    urmare, Planul va fi modificat şi va fi prezentat într-o şedinţă ulterioară a
    CSAT.

    Intenţia Bucureştiului – a punctat preşedintele Klaus Iohannis – nu este
    să cheltuiască toţi
    banii doar pentru achiziţia de tancuri, avioane sau muniţie, ci şi pentru
    dotări de tip logistic. Un foarte recent accident rutier în care şi-au pierdut
    viaţa trei militari arată, o dată în plus, că este nevoie şi de o
    înzestrare de bază, fiecare zi de întârziere putând să aducă atingere
    securităţii naţionale. Şoferul camionului militar în care se aflau soldaţii ar fi spus că a rămas fără frâne şi de aceea a căzut într-o râpă, dar
    oficialii au evitat să vorbească despre maşinile foarte vechi şi uzate cu care
    sunt transportaţi cei pregătiţi să apere ţara.

  • Jurnal românesc – 30.01.2017

    Jurnal românesc – 30.01.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, Guvernului să
    abandoneze demersurile privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. El a
    subliniat că România are doar de pierdut din prelungirea acestei situaţii care
    a scos zeci de mii de români în stradă. Noi proteste faţă de proiectele
    Guvernului privind graţierea şi dezincriminarea unor infracţiuni au avut loc,
    duminică, în Bucureşti şi în
    alte oraşe ale ţării. Manifestaţii ale românilor au avut loc şi în mari oraşe
    europene: Bruxelles, Copenhaga, Paris, Chisinau, Bordeaux, Hamburg, Londra şi Zurich. În Capitală, aproximativ 50 de mii de
    oameni au ieşit pe străzi, într-una din cele mai ample manifestaţii sociale din
    ultimii ani. Protestatarii au mers pe rând, la Consiliul Naţional al
    Audiovizualului (CNA), la Ministerul Justiţiei şi la Avocatul Poporului, iar la
    final s-au oprit în faţa Guvernului. Manifestanţii cred că modificările sunt
    făcute pentru a scăpa de pedeapsă personaje influente din clasa politică sau
    din administraţie. Ministerul Justitiei consideră că graţierea şi anumite
    modificări ale Codului Penal sunt impuse de supraaglomerarea penitenciarelor,
    reclamată de CEDO, şi de unele decizii ale Curţii Constituţionale.




    La
    Bucureşti se întruneşte, marţi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Sedinţa a
    fost convocată de şeful statului Klaus Iohannis pentru a fi avizat proiectul de
    buget pe 2017 al instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Iohannis
    avertizase că o scădere a bugetelor din acest domeniu ar însemna un atentat la
    siguranţa românilor. Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că, în cadrul
    şedinţei, îşi va susţine punctele de vedere în privinţa proiectului de buget pe
    anul 2017. Faţă de varianta prezentată săptămâna trecută, documentul a suferit
    unele modificări: a crescut alocarea bugetară pentru sănătate, educaţie,
    transporturi, agricultura şi IMM-uri. Ministerul Apărării va primi 2% din PIB.
    Mai puţini bani decât anul trecut vor primi Ministerele Muncii, Dezvoltării
    Regionale şi Finanţelor., Administraţia prezidenţială şi SRI. După adoptarea de
    catre guvern, proiectul de buget pe 2017 va intra în dezbaterea Parlamentului.
    Opoziţia a anunţat deja că pregăteşte mai multe amendamente.




    Ministerul de Interne a anunţat că, de la 1 februarie, vor
    fi eliminate 22 de taxe nefiscale percepute pentru diferite servicii prestate
    de către structurile ministerului. Printre acestea se numără taxa de examinare
    pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi
    subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E şi taxa
    de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor
    neînmatriculate permanent sau temporar. De
    asemenea, va fi eliminatâ taxa de 10 de lei pentru eliberarea
    certificatului de cazier judiciar. Documentul va fi eliberat gratuit
    solicitanţilor. Prevederea este valabilă atât pentru persoanele fizice, cât şi
    pentru persoanele juridice.




    Omul de
    cultură Ion Ungureanu a murit, la vârsta de 81 de ani, la Spitalul Colţea din
    Bucureşti. Ion Ungureanu a fost un actor şi un regizor român din Republica
    Moldova, iar în perioada 1990-1994 a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi
    Cultelor din această ţară. A fost deputat în primul Parlament al Republicii
    Moldova şi cel care a citit Declaraţia de Independenţă a ţării în Piaţa Marii
    Adunări Naţionale de la Chişinău.