Tag: Consituţie

  • Isăki după cădearea-a Guvernului

    Isăki după cădearea-a Guvernului

    Cătugursitu di adversarl’i a lui politiţ ti furn’ia că vru ta s’alãxească nomurli electorali căţe ş-loară borgi s’apufusească, dimi fără debatu tru Parlamentu, cu maşi năndoi meşi ninti di scrutinlu ti locali, premierlu liberalu Ludovic Orban cădzu, n’iercuri, dinintea a moţiunil’ei di cenzură băgată contra a cabinetlui a lui. Trei mesi ţănu mandatlu aluştui executiv, ţi easti paturlu di la alidzerli parlamentari dit 2016 şi protlu monohromaticu.



    Social-democrațl’ii ditu opoziție (PSD), tsi avea fută la puteari până tu inşita a meslui sumedru, anlu ţi tricu, cându fură surpaţ tut pritu moţiuni di cenzură, feaţiră tora suţată cu ProRomânia, partia cumăndusită di aţel di ma ninti premieru PSD Victor Ponta, şi, andrupăţ di UDMR, adunară nica ş-ma multi voturi andicra di ţi lă eara duri tra să-lu surpă guvernul Orban.



    Scupolu a gaeretil’ei nu easti ici unu ti niacăţari tu isapi – numirlu di tururi tu cari s’hibă ţănuti alidzerli locali. Tora, easti pruvidzut maşi un golu tur di scrutinu, catastisi luguristă că lă agiută a partiiloru mări, ditu arada-a aluştoru şi PSD. Acă easti tru scădeari vărtoasă dinintea a bănătorloru, PSD ma largu ari nai cama mulţă parlamentari şi nai multi dimarhii. Tru aestă catandisi, a loru nu lă agiută ici alăxearea, dimi turnarea ti ţănearea dauă tururi, ti cari liberal’ii ş-loară borgi s-apufusească, ama nu cu debatu parlamentaru.



    PNL, cari, andicra di anlu 2016 agiumsi, tu numiru, diplo cu aţel’i ţi lu ndrupăscu – iuva cătă 47%, uidisitu cu sondajili di opinie/ căftarea-a minduităl’ei tu lao – ari, tu arada-a lui, multi dimarhii, ghini ma spunu că dauă tururi bagă tu minti/ yilipseaşti ună ifculie ţi poati s’da ma multă legitimitati. Cădearea-a guvernului dişcl’idi, tu idyiul kiro, calea ti alidzerli ninti di kiro/ anticipatili — ţi li voru emu liberal’ii, emu prezidentul Klaus Iohannis, ţi easti cu minduearea că aesti suntu goala şi nai tin’isită cearei ti cratu.



    Calea pruvidzută di Constituție easti, ama, ndilicată. Planlu cu cilâstâserli tra s’adară un nău guvernu lipseaşti s’cadă di dauă ori ti un vade di 60 di dzăli ninti că prezidentul s-l’ia apofasi ti aspărdzearea a Parlamentului. Isapea ţi iasi tu videală “agiută emu a PNL, emu a PSD, ditu lenu turlii di furn’ii”, lugurseaşti politologlu Cristian Pîrvulescu. Tru minduita aluştui, “PSD lugursi că aleadzi anamisa di dauă lucre arali alidzearea a dimarhiloru tru dauă tururi di scrutin i alidzerli ninti di kiro – şi aleapsi alidzerli ninti di kiro di itia că, E, ahurhinda cu aestă moţiuni di cenzură s’dişcl’idu căl’iurli ti alidzerli ninti di kiro“.



    Aestă isapi easti bună emu ti PNL emu ti PSD şi UDMR, neise yini cu aestă minduită şi analistul Radu Magdit. Tra liberali scupolu parlamentaru ti cama di 35 tru sută ari căbili ta s-hibă băgatu tu practico, a deapoa ti social-dimocraţ şi maghiari easti cl’eaia ti tănearea-a alidzerloru locali tru un turu“, spuni Magdit. Nica spuni năsu că “rezultatlu, anaparti di alumta politică maşi cu minarea a budzăloru, caftă şi păzărăpseri salami dinăpoia a pirdelui/ i a uşiloru ncl’isi. Nu’ari s-amintă maşi treilu actor, simfunu cu sondajili/ căftarea-a minduităl’ei tu lao, dimecu USR PLUS”.



    Autoru: Corina Cristea


    Apriduţearea: Taşcu Lala




  • Reacţii după căderea Guvernului

    Reacţii după căderea Guvernului

    Criticat de adversarii săi politici pentru că a încercat să modifice legile
    electorale prin asumarea răspunderii, deci fără dezbatere în Parlament, cu doar
    câteva luni înainte de scrutinul pentru locale, premierul liberal Ludovic Orban
    a căzut, miercuri, testul moţiunii de cenzură iniţiate împotriva cabinetului
    său. Trei luni a durat mandatul acestui executiv, al patrulea de la alegerile
    parlamentare din 2016 şi primul monocolor.


    Social-democrații din opoziție (PSD), aflaţi la putere până la
    sfârşitul lunii octombrie anul trecut, când au fost înlăturaţi tot prin moţiune
    de cenzură, au făcut acum front comun cu ProRomânia, formaţiunea condusă de
    fostul premier PSD Victor Ponta, şi, susţinuţi de UDMR, au adunat chiar mai
    multe voturi decât erau suficiente pentru a debarca guvernul Orban.


    Miza
    demersului nu este deloc una de neglijat – numărul de tururi în care să fie
    organizate alegerile locale. Acum, este prevăzut un singur tur, situaţie
    considerată favorizantă pentru partidele mari, între care se numără şi PSD.
    Deşi în scădere puternică de popularitate, PSD continuă să aibă cei mai mulţi
    parlamentari şi cele mai multe primării. În această situaţie, ei ar fi
    principalii defavorizaţi de revenirea la două tururi, pentru care liberalii
    şi-au asumat răspunderea.


    PNL, care, comparativ cu anul 2016 şi-a dublat
    numărul susţinătorilor – undeva spre 47%, potrivit sondajelor de opinie – are,
    la rândul său, multe primării, dar spun că două tururi reprezintă o variantă
    care ar conferi mai multă legitimitate. Căderea guvernului deschide, în acelaşi
    timp, calea spre anticipate – dorite de liberali, dar şi de preşedintele Klaus
    Iohannis, în opinia căruia acestea reprezintă cea mai corectă soluţie
    pentru ţară.


    Procedura
    prevăzută de Constituție este, însă, complexă. Încercările de a forma un nou
    guvern ar trebui să eșueze de două ori în termen de 60 de zile înainte ca
    președintele să poată dizolva Parlamentul. Rezultatul
    convine şi PNL, şi PSD, din raţiuni diferite, apreciază politologul Cristian
    Pîrvulescu. În opinia acestuia, PSD a considerat că are de ales între două
    rele – alegerea primarilor în două tururi de scrutin sau alegerile anticipate -
    şi a preferat alegerile anticipate pentru că, da, începând cu această moţiune
    de cenzură se deschid condiţii pentru alegeri anticipate.


    Rezultatul actual
    este bun şi pentru PNL şi pentru PSD şi UDMR, este de părere şi analistul Radu
    Magdin. Pentru liberali miza parlamentară la peste 35 la sută va fi foarte
    probabil realizată, iar pentru social-democraţi şi maghiari e cheia păstrării
    alegerilor locale într-un tur, spune Magdin. El mai spune că rezultatul,
    dincolo de mimarea bătăliei politice, denotă şi negocieri serioase de culise.
    Dezavantajat este doar al treilea actor, conform sondajelor, USR PLUS.