Radio România Internațional

Tag: consolidare cladiri

  • Legislație pentru protecția antiseismică

    Legislație pentru protecția antiseismică

    Premierul
    Nicolae Ciucă a declarat, în ședința de guvern de miercuri, că România este o
    ţară cu risc seismic, menționând că va trebui implementată cât mai urgent procedura
    prin care companiile să poată fi certificate pe domenii de specialitate în
    construcţii. Mai mult, va trebui, potrivit premierului, să se reglementeze
    partea de responsabilitate faţă de structura de rezistență. Prim ministrul a dat
    asigurări că vor continua măsurile guvernamentale în ceea ce priveşte analiza
    riscurilor seismice şi măsurile pe care Executivul şi autorităţile locale
    trebuie să le ia astfel încât să poată fi gestionate toate programele şi
    proiectele de consolidare a infrastructurii.


    Între timp, ministerul român al
    Dezvoltării derulează deja Programul naţional de consolidare a clădirilor cu
    risc seismic ridicat, care, pentru acest an, are un buget alocat de 200 de
    milioane de lei (circa 40 milioane de euro) credite bugetare şi 500 de milioane
    de lei (circa 100 de milioane de euro) credite de angajament, iar finanţarea
    este de 100%. Astfel, locatarii clădirilor consolidate şi autorităţile locale
    nu vor fi nevoiţi să restituie banii pentru consolidare. Potrivit datelor
    oficiale, de la începutul anului, au fost depuse cereri de finanţare pentru
    consolidarea seismică a aproape 400 de clădiri. Ministrul Dezvoltării, Cseke
    Atilla, a anunțat că primele 50 de proiecte depuse în cadrul Programului
    naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost deja selectate
    pentru finanţare. Instituţii de învăţământ, edificii socio-culturale, blocuri
    de locuinţe, clădiri administrative şi unităţi de sănătate au fost incluse în
    lista celor care pot primi finanţare odată ce autorităţile locale depun
    documentele suplimentare necesare. Clădirile sunt din toată țara, iar suma
    totală solicitată pentru consolidarea lor este de 738 de milioane de lei (circa
    148 milioane de euro).


    În plus, Guvernul a decis, în ședința de miercuri, că va
    trimite Parlamentului, pentru dezbatere şi aprobare, un proiect de lege care
    propune, printre altele, interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile
    care fac parte din prima grupă de risc seismic. Interdicţia începe din momentul
    când se face evaluarea rapidă vizuală şi se încheie atunci când se termină
    lucrările de consolidare a clădirii. Potrivit ministrului Dezvoltării, după ce
    va intra în vigoare această lege, contractele de închiriere care există vor
    înceta de drept, în maxim 30 de zile.


    Tot miercuri, Executivul de la București
    a adoptat o ordonanţă de urgenţă care se referă la programul Școli sigure şi
    sănătoase, prin care se propune o procedură simplificată de introducere în
    programul de investiţii a şcolilor care fac parte din prima categorie de risc
    seismic. Lista de şcoli va fi elaborată de Ministerul Educaţiei şi va fi
    trimisă Ministerului Dezvoltării Regionale. Potrivit datelor oficiale,
    suplimentar clădirilor consolidate prin Programul naţional de consolidare,
    ministerul finanţează, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR),
    alte 251 de clădiri, iar, prin Compania Naţională de Investiţii, 57 de clădiri.


  • Campania de informare în caz de seism

    Campania de informare în caz de seism

    Acum aproape jumătate de secol, pe 4 martie 1977, un
    seism cu magnitudinea 7,2, cel mai grav care a lovit România în epoca modernă,
    s-a soldat cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a
    provocat pagube materiale estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari.
    Au fost distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi
    economice au ieşit din funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe
    care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o
    surmonta până la prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui
    seism similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora
    actuală, doar în Bucureşti. Anual, în România, se
    înregistrează peste 100 de cutremure cu magnitudine peste 3 pe scara Richter.
    Majoritatea se produc în zona seismică Vrancea, dar luna aceasta a
    fost zguduită şi Oltenia, unde două cutremure de peste 5 au creat
    panică acută şi au avariat blocuri şi clădiri administrative.

    Speriate şi de
    recentele seisme din Turcia şi Siria, care s-au soldat cu zeci de mii de morţi,
    autorităţile
    de la Bucureşti au decis să lanseze o campanie de informare la nivel naţional
    privind modul de reacţie în caz de cutremur. Guvernul a aprobat, deja, o
    hotărâre prin care site-ul Fii pregătit să poată fi promovat de
    fiecare instituţie şi să devină cât mai accesibil pentru cetăţeni. Pregătirea
    populaţiei pentru a şti cum să procedeze în timpul şi după un eventual seism
    este esenţială, ca de altfel şi modul în care instituţiile direct răspunzătoare
    trebuie să acţioneze – spune secretarul de stat pentru situaţii de urgenţă Raed
    Arafat. El a anunţat că 30 de posturi de televiziune vor difuza, o perioadă mai
    lungă, o gamă de clipuri pentru
    informarea populaţiei asupra modului de reacţie.

    Şeful lui Arafat, premierul
    Nicolae Ciucă, a dispus, la rându-i, să se acorde o atenţie sporită
    infrastructurii şcolare, astfel încât elevii să fie protejaţi. Avem 70 de
    şcoli care se reabilitează printr-un program finanţat de Banca Modială, dar
    avem, de asemenea, 118 şcoli care au fost evaluate cu risc seismic unu     -
    avertizează primul ministru. El i-a cerut ministrului Dezvoltării, Cseke
    Atilla, să facă un plan concret pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc
    seismic ridicat. Anterior, acesta anunţase că au fost încheiate
    contracte în vederea consolidării a 240 de clădiri din zone expuse riscului
    seismic, cu ajutorul finanţării din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
    (PNRR). Există, de altfel, mai multe programe prin care statul finanţează
    consolidarea clădirilor cu risc seismic şi doar prin PNRR vor fi alocate 555 de
    milioane de euro, iar pe platforma ministerului s-au înregistrat, deja, circa
    300 de solicitări.


  • Consolidarea clădirilor cu risc seismic din România

    Consolidarea clădirilor cu risc seismic din România

    Cutremurele devastatoare care au avut loc săptămâna trecută în Turcia și în Siria accelerează în România
    proiectele de consolidare a clădirilor. De-a lungul anilor au fost multe astfel
    de încercări, dar fără rezultate concrete. Mii de clădiri istorice din marile
    oraşe ar putea fi avariate în cazul unui seism puternic. Este vorba, în
    special, despre cele care nu au fost expertizate. Guvernul intenţionează
    să se ocupe de consolidarea clădirilor, iar subiectul este pe agenda şedinţei
    executivului de săptămâna aceasta, la cererea premierului Nicolae Ciucă, în
    contextul în care în România ar fi aproape 2.700 de clădiri cu
    risc seismic ridicat, majoritatea în Bucureşti.

    În prezent, există
    bugetate două programe care urmăresc consolidarea clădirilor cu risc seismic.
    Este vorba de cel pe care îl derulează Ministerul Dezvoltării şi de cel care
    face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Premierul
    Nicolae Ciucă a cerut să-i fie prezentate măsurile pe care le va lua Ministerul
    Dezvoltării pentru a accelera punerea în practică a programului de care
    răspunde, deoarece a observat situaţia foarte gravă cu care se confruntă Turcia
    şi Siria, unde cutremurele puternice au ucis zeci de mii de oameni.

    Premierul a
    atras atenţia că problema românească stă tocmai în slaba punere în aplicare a
    programelor care deja există. Nicolae Ciucă: Aici sunt cele mai
    mari probleme ale noastre. Discutăm, planificăm, iar când vine vorba de
    transpunerea în practică, de fiecare dată se găsesc justificări prin care se
    temporizează întreaga activitate. De aceea cred că suntem unde suntem astăzi
    pentru că nu a existat o coerenţă a implementării tuturor deciziilor care au
    fost luate în acest sens.

    La rândul său, secretarul de stat în
    ministerul Dezvoltării, Marin Țole, a precizat că urmează să fie consolidate
    atât clădiri rezidenţiale, cât şi publice – în special şcolile, grădiniţele şi
    spitalele. El a mai arătat că există şi un mecanism de simplificare a modului
    în care sunt identificate clădirile cu risc seismic ridicat. Marin Țole: Am căutat ca toate clădirile cu risc seismic 1 şi 2 să poată fi
    expertizate şi să poată fi accesate, ca ulterior să intervină statul român şi
    în special Unitățile Administrativ Teritoriale, prin natura faptului că ele vor
    avea grijă ca aceste construcţii să fie consolidate prin finanţările pe care le
    facem de la bugetul naţional sau prin fondurile de la Comisia Europeană puse la
    dispoziţie.

    Planul naţional de consolidare a clădirilor are un buget de aproximativ 700
    milioane de lei ( cca 142,8 milioane euro), iar programul intitulat Valul
    renovării din PNRR are un buget de peste 500 de milioane de euro. Ultimul mare cutremur din
    România a avut loc pe 4 martie 1977 și atunci au murit peste 1.500 de
    oameni. Potrivit statisticilor, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc
    seismic.