Radio România Internațional

Tag: Constantin Rudniţchi

  • Românii consumă mai puţină energie

    Românii consumă mai puţină energie

    Într-un an
    complicat cum a fost 2022, în care preţurile la energie electrică şi gaze au
    explodat, obligând Executivul să intervină şi să plafoneze facturile la
    energie, consumul de energie electrică a scăzut. Potrivit Institutului Naţional
    de Statistică, în primele 11 luni ale anului trecut, scăderea a fost de 6
    procente în economie, iar la nivelul populaţiei a trecut de 9 procente. Analistul
    economic Constantin Rudniţchi a comentat aceste date pentru postul public: Trebuie
    să remarcăm o scădere a consumului pe toate palierele. E vorba şi de populaţie,
    şi de agenţii economici, şi de autorităţile locale. N-avem încă o imagine
    foarte clară, probabil într-o măsură importantă preţul mare a contat în
    scăderea consumului, deci mulţi dintre consumatori, fie că a fost vorba de persoane
    fizice, fie de companii, şi-au ţinut sub control consumul tocmai pentru a nu
    plăti o factură foarte mare care să le depăşească posibilităţile. De altfel, şi
    schemele de sprijin au fost gândite, cel puţin pentru populaţie, în acest sens,
    adică au un anumit barem până la care se putea aplica un tarif mic.

    Rudniţchi
    consideră, pe de altă parte, îmbucurător faptul că România a înregistrat,
    totuşi, o creştere economică pe fondul reducerii consumului de energie. Datele
    statistice ce vor urma sunt cele care vor arăta dacă reducerea consumului
    energetic este rezultatul eficientizării acestuia sau al încetinirii dinamicii
    economice, afirmă analistul. Producţia de energie electrică din hidrocentrale a
    scăzut cu aproape 20%, reduceri înregistrând şi producţia din termocentrale şi
    cea din centralele nuclearo-electrice. În schimb, anul trecut, a crescut producţia
    din centralele electrice eoliene şi energia solară produsă în instalaţii
    fotovoltaice, ceea ce este un lucru bun, consideră analistul economic
    Constantin Rudniţchi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre dependenţa
    României de hidrocentrale şi, implicit, de seceta care a afectat, anul trecut,
    producţia de electricitate a acestora.

    Constantin Rudniţchi: Vedem că avem un mix
    echilibrat, avem o creştere a energiei regenerabile utilizate în economie, ceea
    ce este un lucru bun. Avem şi o producţie pe cărbune, în continuare; există şi
    o producţie pe hidrocarburi şi pe gaze naturale, dar a scăzut destul de mult
    producţia bazată pe zona hidro, din motive pe care le ştim, a fost secetă,
    hidrocentralele au funcţionat mai greu, sigur, în primul rând cea de pe Dunăre,
    şi acesta trebuie să fie un semnal legat de faptul că, totuşi, suntem în
    continuare dependenţi de acest fenomen al secetei şi el afectează, iată, şi
    producţia de energie.     Datele privind resursele de energie primară
    arată că o parte încă semnificativă a acestora sunt importate. Ele demontează
    mitul, cum îl numeşte Rudniţchi, al independenţei energetice a României, în
    continuare dependentă de piaţa externă la acest capitol.


  • Deficit comercial tru creaştire

    Deficit comercial tru creaştire

    Stulţinată, añilli tricuţ, di efectele a pandemiillei di COVID-19, iara tora di consecinţele a polimlui ditu Ucraina viţină, economia Româniillei ma largu easti tru niputeari. Prognozele mutrinda evoluţia di anlu aestu armân moderat-optimiste, iara guvernanţălli ş-lu ntimilleară proiectul a bugetului di stat pi ună creastire economică di 2,8% şi un deficit bugetar tru creastire cu aproapea 4,4% ditu Produsul Intern Brut. Isapea al 2022 nu easti, ama ici bună. Dgheafuraua anamisa di importurile şi exporturile ali Românie năstricu, tru proţlli 11 di meşi a anlui tricut, 31 di miliardi di euro, spunu datili publicate di Institutlu Naţional di Statistică (INS). Easti un deficit recordu ali balanţă comercială, cu aproapea 10 miliardi ma mari andicra di aţeleu ditu 2021. Aestu, spunu comentatorlli, s-vidzu nica şi tru industria auto, iu, di arada, s’exporta ma multu andicra di cătu s’importa. Sifunu cu datili oficiale, tru intervalu analizat, ponderi importante tru structura a exporturlor şi importurlor avură aftukinatli şi echipamentele di transport (41,7% la export şi 32,7% la import) şi alte produse manufacturate (30% la export şi 28,6% la import).


    Pi proţlli 11 di meşi ditu 2022, exporturili năstricură valoarea di 85,2 miliardi di euro, ama importurli eara di pisti 116,2 miliardi, valoarea deficitlui balanţăllei comerciale hiinda aşi cu pisti 45% ma mari andicra di atea consemnată tru kirolu yinaru-m brumaru 2021. Creastirea fu determinată, parţial, di nivelu multu mari ali inflaţie, cari alină valoarea a importurlor, ama prota cauza armâne atea că producţia autohtonă nu poati s’anvălească căftarea internă, niţi barimu tru sectoari cu tradiţie, cum easti industria agroalimentară, industria chimică ică industria auto. Experţălli spun că statul român lipseaşti s’minduească ntrăoară cu misuri, atea turlie că catastisea s’nu s’facă ma laiu.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi spusi, tră Radio România: “Cadealihea, lipseaşti s’aibă ună politică ma ghini structurată şi ma ghini finanţată di promovare a exporturlor româneşti. Di altă parte, avdzămu mindueri tru spaţiul public ligat di atea că lipseaşti s’avemu ună isapi salamai tru ţi mutreaşti importurile, iara statul român şi mediul di business deadunu lipseaşti s’facă oferte tră produsele importate companiilor cari li importă ică li produc tru alti state s’yină tru România.”


    Comerţul internaţional ali Românie ma largu easti dominat di alăxerli cu statili membre ali Uniuni Europeană, cari au pondei di pisti 72% ditu total tru cazul a exporturilor (aproapi 62 di miliardi di euro) şi di aproximativ 70% (82 di miliardi) tru aţea ţi mutreaşti importurile. Alăxerli extra-UE27 agiumsiră la valoarea di 23 di miliardi euro (dimi 27,4 procente) la exporturi, respectiv di 34 di miliardi (29,3%) la total importuri.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Deficit comercial în creştere

    Deficit comercial în creştere

    Zdruncinată, anii trecuţi, de efectele pandemiei de COVID-19, iar acum
    de consecinţele războiului din Ucraina vecină, economia României continuă să se
    resimtă. Prognozele privind evoluţia de anul acesta rămân moderat-optimiste,
    iar guvernanţii şi-au bazat proiectul bugetului de stat pe o creştere economică de 2,8% şi un
    deficit bugetar în creştere cu aproape 4,4% din Produsul Intern Brut.
    Bilanţul lui 2022 nu e, însă, la fel de roz. Diferenţa dintre
    importurile şi exporturile României a depăşit, în primele 11 luni ale anului
    trecut, 31 de miliarde de euro, relevă datele publicate de Institutului
    Naţional de Statistică (INS). Este un deficit record al balanţei comerciale, cu
    aproape 10 miliarde mai mare decât cel din 2021. Acesta, notează comentatorii,
    s-a regăsit inclusiv în industria auto, unde, de regulă, se exporta mai mult
    decât se importa. Conform datelor oficiale, în intervalul analizat, ponderi
    importante în structura exporturilor şi importurilor au avut maşinile şi
    echipamentele de transport (41,7% la export şi 32,7% la import) şi alte produse
    manufacturate (30% la export şi 28,6% la import).

    Pe primele 11 luni din 2022,
    exporturile au depăşit valoarea de 85,2 miliarde de euro, însă importurile au
    însumat peste 116,2 miliarde, valoarea deficitului balanţei comerciale fiind
    astfel cu peste 45% mai mare decât cea consemnată în perioada
    ianuarie-noiembrie 2021. Creşterea a fost determinată, parţial, de nivelul
    foarte ridicat al inflaţiei, care a urcat valoarea importurilor, însă cauza
    principală rămâne faptul că producţia autohtonă nu poate acoperi cererea
    internă, nici măcar în sectoare cu tradiţie, cum ar fi industria agroalimentară,
    industria chimică sau industria auto. Experţii spun că statul român ar trebui
    să gândească rapid măsuri, pentru ca situaţia să nu se agraveze.

    Analistul
    economic Constantin Rudniţchi a declarat, pentru Radio România:
    Evident, ar trebui să existe o politică mai bine structurată şi mai bine
    finanţată de promovare a exporturilor româneşti. Pe de altă parte, am auzit
    idei în spaţiul public legat de faptul că ar trebui să avem o analiză foarte
    serioasă în ceea ce priveşte importurile, iar statul român şi mediul de
    business împreună ar trebui să încerce să facă oferte pentru produsele
    importate companiilor care le importă sau le produc în alte state să vină în
    România.

    Comerţul internaţional al României continuă să fie dominat de
    schimburile cu statele membre ale Uniunii Europene, care deţin ponderi de peste
    72% din total în cazul exporturilor (aproape 62 de miliarde de euro) şi de
    aproximativ 70% (82 de miliarde) în ceea ce priveşte importurile. Schimburile
    extra-UE27 s-au situat la valoarea de 23 de miliarde euro (adică 27,4 procente)
    la exporturi, respectiv de 34 de miliarde (29,3%) la total importuri.


  • Creaştire economică în România

    Creaştire economică în România

    România înreghistreadză ţea mai analtă creaştire economică din Uniunea Europeană, raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu avansul a Chiprului, în condiţiile în care alante state consemneadză creaştiri situate sum un procentu ică şi scăderi. Primile estimări di turlie semnal publicate de Institutulu Naţional di Statistică da să si veadă că, în trimestrul al treilea din 2022, Produsulu Internu Brut are criscută cu 1,3% comparativ cu ţel di ma nâinte/precedentu, şi si majoră cu 4,7% faţă di trimestrul 3 a anului tricut. Datile, precizeadză INS, sunt ajustate în funcţie di elementile ţi ţân di sezonalitate şi de numirulu di dzâle lucrătoare. Tră perioada 1 ianuariu-30 agheazmăciune/septembriu, creaştirea economică fu estimată la 4,3% comparativ cu perioada corespundzătoare di anulu trecut. Ca urmare a includerilei a nalilor date estimate în seria trimestrială, Institutulu di Statistică alăxi/ revizui în scădeare ahât creaşterea din trimestrul 1 a luştui an di la 6.4 la 4.4%, cât şi pi aţea din trimestrul al doilea di la 5 la 3.9%, comparativ cu trimestrile di ma ninte/precedente uidisite cu eale/corespunzătoare. Analistul economic Constantin Rudniţchi easte di păreare că, ţi cara că evoluţia a economiilei a li Românie easte influenţată puternic di partea di sezonalitate, ahtări alăxiri semnificative a datilor nu sunt bune, di aformia că pot să influenţeadză negativ planurile di afaaceri a firmilor. Constantin Rudniţchi: Un investitor care si minduiaşte să vină în România ma ştie că are existată ună creaştire economică di 6, 4 % poate să lia aestă decizie, şi să si bazeadză pi aestă cifră, di aformia că evidentu că eşti interesat, ca investitor, să vini într-ună păzare ţi are ună creaştire şi are ună creaştire tamam excepţională în condiţiile date. Ma că, ama, creaştirea easte mai mică, di maşi 4%, sigura că ti mai minduieşti. Deci, iatu cum ună cifră di turlia aestă poate aă influenţeadză ună decizie di investiţii.


    Cifrile ligate di creaştirea economică influenţează, totunăoară, deciziile mutrinda pensiile şi majorările di salarii, şi, maca eale si lăxescu ahât di mult înseamnă că respectivile decizii fură loate eronat, ţea ţe nu easte ici ghine tră economie, atradze atenţia Constantin Rudniţchi. Optimistu incurabil, premierulu Nicolae Ciucă da asiguripsiri că România nu easte în pericol să iintră în recesiune economică: Avem loată misuri ahtare turlie încât să putem să consolidăm economia, să o menţânim în echilibru, ahtare turlie încât să nu intrăm în recesiune. Datile pi care li avem tru aestu moment nâ spun foarte clar că există premisa ca la bitisita a anului România să aibă ună creaştere economică di 5%, în varliga a lu 5%, iar tră anulu vinitor ună creaştere economică în varliga di 1,5%.


    Cu toate aestea, prognozile a mărilor instituţii financiare internaţionale sunt mai deavrapa sumbre/aumbroase şi zburascu de ună imnare ma priaghalea a economiilei globală. Iar furtuna perfectă, adică un cumul di factori precum polimulu din Ucraina, creaşterea preturilor la energhie şi presiunile inflaţioniste, pot să agudească economiile a unora di state.


    Autor: Ştefan Stoica


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Creştere economică în România

    Creştere economică în România

    România înregistrează cea mai ridicată creştere economică din Uniunea Europeană, raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu avansul Ciprului, în condiţiile în care celelalte state consemnează creşteri situate sub un procent sau chiar scăderi. Primele estimări de tip semnal publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că, în trimestrul al treilea din 2022, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,3% comparativ cu cel precedent, şi s-a majorat cu 4,7% faţă de trimestrul 3 al anului trecut. Datele, precizează INS, sunt ajustate în funcţie de elementele ce ţin de sezonalitate şi de numărul de zile lucrătoare. Pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie, creşterea economică a fost estimată la 4,3% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul trecut. Ca urmare a includerii noilor date estimate în seria trimestrială, Institutul de Statistică a revizuit în scădere atât creşterea din trimestrul 1 al acestui an de la 6.4 la 4.4%, cât şi pe cea din trimestrul al doilea de la 5 la 3.9%, comparativ cu trimestrele precedente corespunzătoare.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi este de părere că, deşi evoluţia economiei României este influenţată destul de puternic de partea de sezonalitate, astfel de revizuiri semnificative ale datelor nu sunt de dorit, pentru că pot influenţa negativ planurile de afaceri ale firmelor. Constantin Rudniţchi: Un investitor care ar dori să vină în România dacă ştie că a existat o creştere economică de 6, 4 % poate să ia această decizie, bazându-se pe această cifră, pentru că evident că eşti interesat, ca investitor, să vii într-o piaţă care are o creştere şi are o creştere chiar excepţională în condiţiile date. Dacă, însă, creşterea este mai mică, de numai 4%, sigur că te mai gândeşti. Deci, iată cum o cifră de tipul acesta poate influenţa o decizie de investiţii.

    Cifrele legate de creşterea economică influenţează, totodată, deciziile privind pensiile şi majorările de salarii, or, dacă ele se schimbă atât de mult înseamnă că respectivele decizii au fost luate eronat, ceea ce nu e deloc bine pentru economie, atrage atenţia Constantin Rudniţchi. Optimist incurabil, premierul Nicolae Ciucă dă asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune economică: Am luat măsuri astfel încât să putem să consolidăm economia, să o menţinem în echilibru, astfel încât să nu intrăm în recesiune. Datele pe care le avem în acest moment ne arată foarte clar că există premisa ca la sfârşitul anului România să aibă o creştere economică de 5%, în jurul lui 5%, iar pentru anul viitor o creştere economică în jur de 1,5%.

    Totuşi, prognozele marilor instituţii financiare internaţionale sunt mai degrabă sumbre şi vorbesc de o încetinire a economiei globale. Iar furtuna perfectă, adică un cumul de factori precum războiul din Ucraina, creşterea preturilor la energie şi presiunile inflaţioniste, ar putea lovi economiile unora dintre state.


  • Soziale Maßnahmen in Zeiten von Covid-19

    Soziale Maßnahmen in Zeiten von Covid-19

    Neben dem Wettlauf um die Zeit, um Menschenleben zu retten, die mit dem Sars-CoV-2-Virus infiziert sind, bemüht sich die Regierung derzeit auch, Lösungen zur Unterstützung der finanziell angeschlagenen Bevölkerung und der bereits stark leidenden Wirtschaft zu finden. So hat die liberale Regierung in Bukarest am Donnerstag eine Notstandsverordnung verabschiedet, die die Aufschiebung von Zinszahlungen an Banken bis zum 31. Dezember dieses Jahres vorsieht, wenn die Einkommen der Schuldner, seien es natürliche oder juristische Personen, von der COVID-19-Pandemie betroffen sind. Die Kreditnehmer können bis zum Ende der Notsituation, d. h. in maximal drei Wochen, bei den Banken, die den Kredit gewährt haben, einen Antrag stellen. Interessenten dürfen jedoch zum Zeitpunkt der Antragstellung keine Zahlungsrückstände haben. Finanzminister Florin Cîțu erklärte ferner, der Zahlungsaufschub wird nur den Schuldnern gewährt, deren Einkommen direkt oder indirekt von der durch die COVID-19-Pandemie verursachten ernsten Situation betroffen sind. Er versprach Regeln aufzustellen, denn es gibt ein breitgefächertes Spektrum von natürlichen Personen, die Ansprüche darauf haben. In Rumänien sind heute fast alle direkt oder indirekt von dieser Pandemie betroffen.



    Diejenigen, die einen einfachen Aufschub der Kredite erwartet haben, sind enttäuscht. Die Zinsen für den aufgeschobenen Kredit sind weiter fällig und werden zu der gesamten Laufzeit des Kredits hinzugerechnet. Wirtschaftsexperte Constantin Rudniţchi findet, die Erwartungen waren höher als das, was die Regierung in der Verordnung zu geben bereit ist. Vor der betreffenden Regierungssitzung wurde viel darüber gemunkelt, dass jeder, unabhängig davon, ob es sich um eine natürliche oder juristische Personen handelt, von den Bestimmungen dieser Verordnung betroffen sein wird und einen Aufschub der Bankzinsen bekommt. Diese Verordnung scheint jedoch nicht alle einzubeziehen. Die Formulierung nur diejenigen, die direkt oder indirekt von dieser Coronavirus-Krise betroffen sind ist unklar, denn wir wissen noch nicht, was indirekt bedeutet, erklärte Rudnitchi.



    Die rumänische Wirtschaft muss Trotz aller, durch die Coronavirus-Pandemie verursachten Schwierigkeiten, funktionsfähig bleiben. In diesem Zusammenhang hat Ministerpräsident Ludovic Orban Verkehrsminister Lucian Bode angewiesen, neue Investitionen zu tätigen. Gleichzeitig werden die Fristen für die Laufenden nicht geändert. Auch die Investitionen im Energiebereich werden fortgesetzt — wie Wirtschaftsminister Virgil Popescu versichert. Der Landwirtschaft, mit ihrem gro‎ßen Entwicklungspotential, kommt auch eine besondere Aufmerksamkeit zu. Landwirtschaftsminister Adrian Oros erhielt die Aufgabe, Möglichkeiten vor Ort auszuloten und Ma‎ßnahmen für deren Umsetzung vorzuschlagen.

  • Recomandările FMI pentru România

    Recomandările FMI pentru România

    Fondul Monetar Internaţional a anunţat, în cel mai
    recent raport, trei pericole pentru economia românească: continuarea
    reducerilor fiscale, încetinirea reformelor structurale şi legea dării în
    plată. Aceasta din urmă ar putea chiar să pună în pericol stabilitatea
    financiară şi ar putea îngreuna accesul populaţiei la credite. FMI apreciază,
    pe de altă parte, lupta împotriva corupţiei în România şi recomandă
    autorităţilor să nu cedeze presiunilor sociale în acest an electoral.

    Experţii
    Fondului confirmă îmbunătăţirea prognozei de creştere economică, dar semnalează
    că păstrarea circumstanţelor favorabile în care România se împrumută din
    exterior nu se poate face în absenţa reformelor. În plus, o revenire în
    procesul de absorbţie a fondurilor europene a contribuit la creşterea
    investiţiilor, astfel încât fondul estimează un avans economic de 4,2% în acest
    an şi de 3,6% în 2017.

    Analiştii semnalează, însă, că FMI are puţine mijloace
    de a forţa cu ceva autorităţile de la Bucureşti, în absenţa unui acord de asistenţă.

    Şeful misiunii pentru România, Reza Baqir, spune că mesajul principal pe care
    fondul vrea să-l transmită autorităţilor române este acela că actualele
    condiţii bune de finanţare, de care se bucură atât statul, cât şi sectorul
    privat, reprezintă rezultatul progreselor anterioare în implementarea
    reformelor şi că, printr-o încetinire sau inversare a acestor progrese, ţara
    riscă să piardă bunăvoinţa de care se bucură din partea investitorilor.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi este de părere că aceste recomandări
    sunt dificil de impus în lipsa unui program formal şi în condiţiile anului
    electoral. Constantin Rudniţchi: ‘Totdeauna
    acest tip de colaborare surprinde problemele pe care economia le are sau le-ar
    putea avea. Ceea ce cred însă că e punctul slab al acestui tip de colaborare cu
    FMI este acela că, de fapt, neavând un acord în adevăratul sens al cuvântului
    şi o supraveghere post-program, nu există pârghii concrete în a duce mai
    departe reformele din administraţie, din zona fiscalităţii, din zona salarială,
    din zona indicatorilor macroeconomici şi a indicatorilor fiscali. Guvernul, cel
    puţin în programul de guvernare, şi-a propus să continue toate aceste reforme
    rămase în suspensie după încheierea acordului – sigur, cu viteză mai mare sau
    mai mică, cu determinare mai mare sau mai mică şi funcţie şi de interesele
    electorale ale acestui an’.

    Pe plan extern, FMI avertizează că o
    deteriorare a percepţiei de risc asociată pieţelor emergente ar putea declanşa
    ieşiri de capitaluri, deprecierea monedei naţionale şi o creştere substanţială
    a datoriei externe raportate la Produsul Intern Brut.

  • De la inflaţie, la relaţiile cu FMI

    De la inflaţie, la relaţiile cu FMI

    Institutul Naţional de Statistică din România a comunicat o creştere de 1,44% a preţurilor de consum, în septembrie, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia preţurilor atenuează, oarecum, neliniştea cauzată de prognoza inflaţiei, revizuită în scădere de Banca Naţională, de la 2,2% la 1,5% pentru acest an şi de la 3% la 2,2%, în 2015.



    Fenomenul este comentat de analistul economic, Constantin Rudniţchi: “Există o tendinţă care îngrijorează Europa, şi anume de deflaţie, adică de scădere a preţurilor. România nu este în această situaţie, adică nu ne paşte pericolul unei deflaţii, al unei scăderi a preţurilor, dar, în orice caz, Europa şi-a pus această probemă destul de pregnant. O scădere a preţurilor înseamnă, încă o dată, o pierdere a pieţelor.”



    Banca Naţională estimează că, anul viitor, în Romania, tutunul şi alcoolul se vor ieftini uşor, în vreme ce alte produse pentru care se aplică accize, precum combustibilii, s-ar putea scumpi. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat, într-un raport al Bancii, că revizuirea ţintei de inflaţie provine din deficitul de cerere accentuat şi din inflaţia foarte redusă din zona euro. În privinţa riscurilor pentru economia românească, el a menţionat evoluţiile geopolitice şi eventuala amânare a unor reforme. România are o serie de angajamente faţă de instituţiile financiare internaţionale creditoare de a continua reformele în domeniul fiscal-bugetar.



    Potrivit reprezentantului rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, in ultimii 5-6 ani, in România, s-a depus un efort considerabil pentru a face economia mai solidă şi mai rezistentă la şocuri, dar acum este extrem de important ca această îmbunătăţire considerabilă să nu fie, în niciun fel, pusă în pericol.



    Cel mai recent acord al României cu Fondul Monetar Internaţional, al treilea din 2009, este un acord stand-by în valoare de 4 miliarde de euro, care expiră anul viitor şi care, probabil, nu va fi reînnoit. FMI a suspendat discuţiile pe marginea acestui acord până după turul al doilea al alegerilor prezidentiale, din 16 noiembrie. În octombrie, Fondul a revizuit, în creştere, la 2,4%, estimările referitoare la avansul PIB-ului României în acest an, dar autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8%, chiar dacă avansul PIB estimat la elaborarea bugetului pe 2014 este de 2,2%.



    În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa.

  • Barometrul românesc

    Barometrul românesc

    Populaţia României va continua să scadă în deceniile următoare şi se estimează că va ajunge la aproximativ 12 milioane de locuitori, în anul 2060. Datele demografice au fost anunţate de Institutul Naţional de Statistică înaintea Zilei mondiale a populaţiei, marcată, în fiecare an, pe 11 iulie, a Zilei Statisticianului şi a aniversării a 155 de ani de statistică românească.



    Anul trecut, numărul tinerilor din România a scăzut cu 50.000. Este vorba de persoane cu vârsta de cel mult 14 ani, în timp ce populaţia în vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 40.000. Aproape 54% din populaţie locuia în mediul urban, la începutul acestui an. Ponderea femeilor în populaţia României este de 51,2%, cu aproape 10.000 mai mare decât a bărbaţilor. Durata medie de viaţă a femeilor este de peste 78 de ani, mai mare decât speranţa de viaţă la naştere în România, calculată, de Institutul Naţional de Statistică, la 74 de ani şi jumătate.



    Pe de altă parte, Institutul a ajuns la concluzia că salariul mediu a scăzut, în luna mai 2014, cu aproape 3%, faţă de aprilie. Analistul economic Constantin Rudniţchi e de părere că rezultatele bune înregistrate de România la nivel macroeconomic nu se reflectă în creşteri corespunzătoare ale salariilor, deoarece companiile din mediul privat suferă, încă, de pe urma efectelor crizei globale.



    Constantin Rudniţchi: ‘’Chiar dacă industria, luată global, reprezintă, totuşi, undeva spre 30% din PIB, în România doar anumite industrii sunt performante şi mai mult decât atât, doar anumite companii reuşesc să performeze – în sensul în care reuşesc să crească cu precădere companiile exportatoare, şi, în al doilea rând, companiile care au pe piaţa internă importante zone de desfacere – aici mă refer la cele din industria petrolieră, distribuţia petrolieră, gazele naturale, deci zona energetică’.



    Aşa se explică, probabil şi faptul că veniturile lunare medii băneşti nu acoperă, în România, decât uşor peste 91% din cheltuielile lunare medii, pe persoană.



    Un alt fenomen prognozat de specialişti, zilele acestea, este scăderea inflaţiei care, în lunile iunie – iulie 2014, s-ar putea apropia de zero sau ar putea fi chiar negativă. În România, acest fenomen este neobişnuit după ce, în ultimii 20 de ani, principala obsesie a economiştilor a fost nivelul prea mare al inflaţiei. Unii analişti apreciază că reducerea inflaţiei la un minim istoric va permite Băncii Naţionale a României să-şi ajusteze în jos prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, creând, astfel, spaţiu pentru o tăiere suplimentară a dobânzii-cheie.

  • Secteur bancaire en Roumanie

    Secteur bancaire en Roumanie

    Le secteur bancaire roumain a les meilleures perspectives de la région de l’Europe Centrale et de l’Est en matière d’évolution de la profitabilité cette année, dans le contexte de l’optimisme à l’égard de la situation économique. C’est la conclusion d’une étude réalisé par la société de consulting KPMG au niveau du management de plus de 100 banques de la région.



    Remarquons que deux tiers des répondants ont décrit la situation du secteur bancaire de la région en 2012 dans des termes plus défavorables que ceux de l’année précédente et ont des attentes semblables pour 2013. Les perspectives économiques de la Roumanie sont des plus optimistes des six pays analysés, tous les directeurs consultés s’attendant à ce que la situation soit meilleure que cette année ou, du moins, se maintienne au même niveau qu’en 2012. Pendant le premier trimestre de l’année courante, les 40 banques de Roumanie ont enregistré un profit cumulé de presque 520 millions de lei(quelques 120 millions d’euros) après avoir conclu l’année dernière avec une perte nette record de plus de 2 milliards de lei (quelques 500 millions d’euros).



    Le poids des crédits non-performants a augmenté depuis 15,88% en mars dernier aux 18,23% fin 2012 et 19,08% en mars 2013, tout en se maintenant de 4% en dessus du niveau de mars 2012. Le total des crédits restants a été de plus de 30 milliards de lei(6,7 milliards d’euros) dont 23 milliards de lei (5,1 milliards d’euros) ont été des financements au bénéfice des compagnies et le reste au bénéfice de la population. Selon l’analyste économique Aurelian Dochia…: « A plus de trois mois de retard, les crédits sont , déjà, estimés non-performants. Les banques sont obligés à faire des provisions, d’estimer, déjà, ces crédits comme des pertes et en instituer des provisions en conséquence, ce qui pèse en grande mesure sur le bilan et sur les performances des banques. C’est la principale raison pour laquelle ces dernières années le système bancaire roumain a enregistré des pertes. Plus de la moitié des banques du système ont enregistré des pertes. Je penses que ces coûts pour couvrir les pertes sont largement répandus, les banques et leurs actionnaires doivent couvrir une partie de ces pertes. Et je voudrais attirer votre attention sur le fait que, ces dernières années, les banques ont du sortir de l’argent de leur propre poche. Les banques roumaines ont été obligées d’accroître leurs propres capitaux et sont, à l’heure actuelle, très bien capitalisées. De toute évidence, tous ces problèmes qui apparaissent à l’égard des crédits augmentent le coût des emprunts pour ceux qui en bénéficieront d’ores en avant , ce qui est, en quelque sorte, inévitable ».



    A son tour l’analyste économique Constantin Rudnitchi a présenté pour Radio Roumanie la situation actuelle du système bancaire : « Les problèmes que les personnes physiques et celle morales ont rencontré, moins, peut-être, dans le système bancaire de Roumanie qui continue d’avoir des crédits non-performants mais à un autre niveau, disons, raisonnable, sinon supportable. Ce que les chiffres nous montrent aujourd’hui et, essentiellement, ces derniers jours, le crédit non-gouvernemental, a été gelé. Les petites variations, plus ou moins, ne sont pas, presque, à prendre en compte. Le crédit a eu une zone de stagnation dans l’économie roumaine et, tant bien que mal, ceci peut être discuté, c’est la réalité. Certes, les hommes d’affaires et les compagnies demandes souvent l’appui des banques et ces banques ne peuvent pas le leur accorder , d’une part, car ils ne peuvent pas bénéficier de ces fameux financements des banques –mères qui étaient très présentes avant la crise et, par ailleurs, puisque nous voulons être réalistes, les banques ne trouvent ni des partenaires viables dans leur clients, car les compagnies sont , en grande mesure, assez endettés, les crédits sont moins bancables. Quant aux personnes physiques, actuellement, certes , elles sont mois solvables , si on peut ainsi dire, par rapport aux banques pour les raisons qu’on connaît : des pertes de revenus et, même, des problèmes de chômage. Alors, ce miroir des indicateurs du moment qui montre une stagnation des emprunts est exactement l’image de la réalité que nous percevons comme telle et qui , de toute évidence, ne peut plus nous surprendre. »



    Les analystes affirment qu’il faut trouver des solutions pour surmonter la situation actuelle dans laquelle les banquiers affirment ne plus pouvoir reprendre les créditassions avant de reprendre la croissance économique soutenable et ceux qui se trouvent en dehors du secteur bancaire disent qu’au contraire, on n peut pas avoir une croissance solide sans une nouvelle vigueur de l’activité de crédits.



    Il semble, pourtant, que la phase de tels débats est sur le point d’être dépassée — selon le président de l’Association Roumaine des Banques, Radu Gratian Ghetea : « Si nous demeurons dans le zoner positive et si l’agriculture nous aide, on aura tout de suite une croissance de l’appétit pour les crédits. Si cette tendance se maintient, je suis persuadé qu’en automne on assistera à une sérieuse reprise de vigueur des crédits. »



    Le président de l’Association Roumaine des Banques a fait cette déclaration dans les circonstances où la Roumanie a des chances d’attendre cette année une croissance économique de 2%…(trad.: Costin Grigore)