Radio România Internațional

Tag: Constitutia

  • Transnistria, miză și simbolu

    Transnistria, miză și simbolu

    Dinăoară, ama nu pi napandica, Transnistria agiumsi tu menga ali opinie publică și a sinferlui internațional.


    Nu poati s’hibă ti niacăţari tru isapi, di itia că aestu subiectu easti di multu tru menga a strategilor. Tra s’akicăsească catandisea, lipseaşti s’nă turnămu, ama aoa şi dauă secole. Tru 1812, cându expansiunea rusă băga zori pi linia a Dunărăllei, călcânda sumu cizme aţeali daauă principate române, Moscova llia teritoriul ali Moldovă anamisa di Prut și Nistru. Condițiile di atumţea suntuu studiate, nica, di istorţ, ama să ştie ghini ţi s’feaţi. După un secol, tru 1918, aestă parte ali Moldovă, fostă gubernie arusească, tru aestu interval, și stat independentu, tră şcurtu kiro, s’faţi ună cu România.



    Moscova, capitală comunistă, ș-u-ndreadzi revanșa. Pisti Nistru, tru un spațiu cu ună prezență aoa şi aclo a etniţloru români, moldoveni, easti athimilliusitu un stat artificial, ună ripublică autonomă tru ncurpilleaticlu ali Ucraină sovietică, neise un laborator tru cari s’ndridzea aputrusearea di cătră aruși a Moldovăllei anamisa di Prut și Nistru. Aesta avea să s’facă tru 1940, dupu ultimatlu stalinist, ţi avea la thimelliu acordurli mistico anamisa di bolșevici și naziștilli ghirmañi, cari băga zori ali Românie s’evacueadză ayoñea locurli moldave. Sovietiţlli adară ună malefică tăllitură teritorială pritu cari sudlu și nordul ali provincie românească arăchite suntu dati ali Ucraină sovietică iara a Ripublicăllei Sovietică Socialistă Moldova, nău thimilliusită, ălli si alikeaşti Transnistria, ună cumată di locu di anaparti di Nistru. Cu kirolu, aest spațiu agiumsi un avanpostu cu tendinţa expansivă a imperiului sovietic, idyealui cu atelu țaristu.



    Când, tru 1991, Moldova sovietică ș-proclamă independența, cum avea faptă cata tuti ripubliţli unionale a marilui colos comunistu, rusofoñilli ditu Transnistria mută hlambura ti aribilipsirea contra a năiloru autorităț di Chișinău. Au ca agiutor ună askeri sovietică, cunuscuta Armată a XIV-a, kindurită di mult multu kiro tru Transnistria. Tru kirolu anda năulu stat independentu Moldova minduea s’anvărtuşeadză, niavânda ună askeri funcțională, aribelli miza pi ndruparea totală aliştrei askeri aruse. Cu zori s’feaţi iriñe tru aestu conflictu. Neise, s’agiumsi la dănăsearea alumtiloru și la nglliţarea aluştui conflictu. Easti un di multili conflicte ngllițate arăspândite pi teritoriul a fostăllei Uniuni Sovietică, ufilisită tora ca fuvirseari di cătră regimlu revanșard di Moscova.



    Pindzearea alargu ali Ucraină di linia rusă, după celebra Revoluție portocalie, ălu mută ţentrulu ali menga și adusi ună agărşeari relativă a problemăllei transnistrene. Tru aţelu kiro, Rusia eara acăţată cu alti conflicti, maxus cu fuga ali Ucraină ditu strimtura arusă, ama la Chișinău eara un regim comunistu acutotalui devotat ali Moscovă. Problema s-mută pi mealu di nandreapta a Nistrului, la cumăndusearea ofiţială ali Ripublică Moldova. Arăsturnarea faptă nu di multu tu aestă catandisi, kirearea a alidzerloru di cătră liderlu di Chișinău pro-rus și priloarea a ipotisillei di cătră ună tiniră politiciană cu studii tru SUA adusi un alt discurs geostrategic, ama fără năstriţearea a limitilor impuse di neutralitatea practicată di Ripublica Moldova și declarată limbidu tru Constituția statului.



    Declanșarea invaziillei aruse tru Ucraina, aoa şi un an, și relațiile privilegiate anamisa di România și Moldova, fac ca Transnistria a regimului separatist pro-rus sa’giungă un caz interesantu ama nilimbidu. Multi declarații apreasi s’facu anvărliga aliştei cumată di locu mardzina di mealu di nastănga a Nistrului, acăţatu di pisti trei decenii di forțe separatiste, ama nu easti limbidu cari easti miza a sinferlui tră aprinderea diznău a conflictului transnistrean. Anaparti di iţi naeţ di sţenariu absurdu, ţi implică România, ca stat membru al NATO și ali UE, nu lipseaşti s’hibă agărşită luguria că Transnistria easti teritoriu legal ali Ripublică Moldova ţi nu poate s’hibă ocupată niţi di Rusia și niţi di Ucraina.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Transnistria, miză și simbol

    Transnistria, miză și simbol

    Brusc,
    dar nu pe neașteptat, Transnistria s-a ridicat în centrul atenției opiniei
    publice și a interesului internațional. Nu poate fi neașteptat, pentru că acest
    subiect este de mult în atenția strategilor. Pentru a înțelege situația,
    trebuie să ne întoarcem, totuși, în urmă cu două secole. În 1812, când
    expansiunea rusă presa linia Dunării, călcând sub cizme cele două principate
    române, Moscova ia teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru. Condițiile de atunci
    sunt studiate, încă, de istorici, dar se știe bine ce s-a întâmplat. După un
    secol, în 1918, această parte a Moldovei, fostă gubernie rusească, în acest
    interval, și stat independent, pentru scurt timp, se reunește cu România.

    Moscova, capitală comunistă, își pregătește revanșa. Peste Nistru, într-un
    spațiu cu o oarecare prezență a etnicilor români, moldoveni, este creat un stat
    artificial, o republică autonomă în cuprinsul Ucrainei sovietice, de fapt un
    laborator în care se pregătea reocuparea de către ruși a Moldovei dintre Prut
    și Nistru. Asta avea să se întâmple în 1940, în urma unui ultimatul stalinist,
    bazat pe acordurile secrete dintre bolșevici și naziștii germani, care impunea
    României să evacueze în mare grabă pământurile moldave. Sovieticii realizează
    un malefic decupaj teritorial prin care sudul și nordul provinciei românești
    răpite sunt date Ucrainei sovietice iar Republicii Sovietice Socialiste
    Moldova, nou înființată, i se alătură Transnistria, o bandă de pământ de
    dincolo de Nistru. În timp, acest spațiu a devenit un avanpost al tendinței
    expansive a imperiului sovietic, asemenea celui țarist.

    Când, în 1991, Moldova
    sovietică își proclamă independența, cum făcuseră mai toate republicile
    unionale ale marelui colos comunist, , rusofonii din Transnistria ridică
    steagul rebeliunii armate împotriva noilor autorități de la Chișinău. Au ca
    ajutor o armată sovietică, celebra Armată a XIV-a, staționată de mult timp în
    Transnistria. În timp ce noul stat independent Moldova încerca să se
    consolideze, neavând o armată funcțională, rebelii mizau pe susținerea totală a
    acestei armate ruse. Cu greu s-a făcut pace în acest conflict. De fapt, s-a
    ajuns la încetarea focului și la înghețarea acestui conflict. Este unul dintre
    multele conflicte înghețate răspândite pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice,
    folosite acum ca amenințare de către regimul revanșard de la Moscova.

    Îndepărtarea Ucrainei de linia rusă, după celebra Revoluție portocalie, a mutat
    centrul atenției și a adus o uitare relativă a problemei transnistrene. În acel
    moment, Rusia era ocupată cu alte conflicte, mai ales cu fuga Ucrainei din
    strânsoare rusă, dar la Chișinău era un regim comunist total devotat Moscovei. Problema
    s-a mutat pe malul drept al Nistrului, la conducerea oficială a Republicii
    Moldova. Răsturnarea recentă a situației, pierderea alegerilor de către liderul
    de la Chișinău pro-rus și preluarea funcției de către o tânără politiciană cu
    studii în SUA a adus un alt discurs geostrategic, dar fără depășirea limitelor
    impuse de neutralitatea practicată de Republica Moldova și declarată clar în
    Constituția statului.

    Declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu un an,
    și relațiile privilegiate dintre România și Moldova, fac ca Transnistria
    regimului separatist pro-rus să devină un caz interesant dar neclar. Multe
    declarații inflamante se fac în jurul acestei limbi de pământ de-a lungul
    malului stâng al Nistrului, ocupat de peste trei decenii de forțe separatiste,
    dar nu este clar care este miza interesului pentru reaprinderea conflictului
    transnistrean. Dincolo de orice intenții de scenariu absurd, ce implică
    România, ca stat membru al NATO și al UE, nu trebuie uitat că Transnistria este
    teritoriu legal al Republicii Moldova ce nu poate fi ocupată nici de Rusia și
    nici de Ucraina.

  • Pripuniri di alâxeari ali Constituţie

    Pripuniri di alâxeari ali Constituţie


    După doi meşi ş-giumitati di andamusi ş-moabeţ, Forumlu Constituţional — ţi adunâ tu el organizaţii ali suţiitati ţivilâ, cetăţeni, universităţ, specialişti, comunităţ locali – prideadirâ a Comisiil’ei Parlamentarâ tră Revizuirea ali Constituţie raportul ţi acaţâ tu isapi pripunirli a suţiitatil’ei ţivilâ mutrindalui alâxearea a nomlui di thimel’iu ali Românie. Eali lipseaşti s-hibâ la thimel’ilu a lucurlui faptu di Comisie, cari va s-ndreagâ unâ pripuniri leghislativă. Aestâ ari, ama, mână libiră ta s-acaţâ tu isapi icâ nu raportul adus aminti, pârâstisitu di prezidentul a Forumlui Constituţional, profesorlu Cristian Pârvulescu:



    Tutu cu tut, noi avem pripuniri mutrindalui 7.000 di aliniati. Raportul a Forumlui ari cama di 300 di frândzâ. Prota parti easti unâ sintetizari a pripunirlor, 140 di frândzâ, iara a daua parti suntu pripunirli efectivi pi cari li aprukem, aţeali ţi putum s-li codificăm — cu alti zboarâ, a curi putum s-lâ dăm unâ formă niheam di niheamâ juridică. Suntu multi alti pripuniri cari nu eara ngrâpsiti tu unâ formă juridică şi cari suntu pârâstisiti tu conţinutlu a raportului. Forumlu Constituţional nu ndreapsi un proiectu di alâxeari ali Constituţie, nu aveam niţi unâ turlie di mandat tră aestâ. Nu adrăm altuţiva câ maşi s-câftăm minduita, s-adunăm pripunirli a cetăţen’ilor.



    Acâ nu suntu imperativi, ti bunâ va s-hibâ câ pripunirli a suţietatil’ei ţivilâ s-nu armânâ tu vimtu, reprezentanţâl’ii a Forumlui câftândalui a politicien’ilor s-aibâ ngâtan ponderea-a lor tu nâscânti comati. Un dit lucârli nisimfunizati mutreaşti bicameralismul, ţi lu va, ma marea parti dit USL ama ş-dit UDMR. Democrat-libearalii dit opoziţie suntu maşi el’i gol’i atel’i ţi ndrupăscu bâgarea tu lucru a parlamentului unicamearal, acâ fu adrat un referendum ndreptu tu 2009. Deputata Raluca Turcan: Lipseaşti s-minduim tu aestâ gaereti tin’isearea a votlui ţi lu deadirâ cetăţen’il’i la referendum dimec parlamentul unicamearal, n’icşurarea numirlu di parlamentari. Dgheafurăi mări anamisa di partidi scoati tu migdani şi funcţionarea-a tripletâl’ei prezidentu-parlamentu-guvernu. Tu kirolu anda PDL u spuni vrearea ti ripublica semiprezidenţială, cu un prezidentu relativ vârtos, cum tora, UDMR u aleadzi aţea parlamentară, tu cari prezidentul s-hibâ aleptu di legislativ.



    Ama bânâtorl’i s-pari că vor ta ş-aleagâ, ma largu, unâ turlie ndreptu/ directu, prezidentul, aşi că USL easti nolgica: unâ ripublică semiparlamentară tu cari legislativul ari nai cama multi pârghii, prezidentul easti ma largu aleptu direct, ama nu mata ari ici ţiva ti spuneari ti alidzearea a premierlui. Ma multu, USL va ta s-n’icşureadzâ mandatlu ti caplu a statlui. Co-prezidentul şi premier, Victor Ponta: Pripunirea a USL easti ta s-aibâ un mandat prezidenţial di 4 an’i şi ta s-aibâ neise, la cafi 2 an’i, unâoarâ alidzeri parlamentari, alantâoarâ/ unâoarâ prezidenţiale. Comisia Parlamentară tră Revizuirea ali Constituţie va s-ahurheascâ ntrâoarâ moeabeţli, ahtari turlie câ s-elaboreadzâ, până tu inşita a meslui cirişar, un proiectu di nom. Yini deapoa, arada, ti di vearâ, ti votlu tru Senat, deapoa, tu, yismâciuni, atel dit Cameara-a Deputaţlor şi, neise, referendumul, cari să s-ţânâ nai ma amânat tu ahuhrita a meslui brumar.





  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Odată încheiată vacanţa de vară, Parlamentul de la Bucureşti şi-a reluat activitatea, partidele parlamentare având deja bine structurate listele cu priorităţile legislative. Senatorii şi deputaţii care aparţin Uniunii Social Liberale spun că şi-au stabilit ca urgenţe în aceasta sesiune ordinară adoptarea noii Constitutii şi legea referendumului. Dar şi modificarea legii privind regiunile de dezvoltare. Premierul Victor Ponta, lider al PSD, susţine că, astfel, în bugetul pe anul viitor vor putea fi cuprinse mai multe fonduri pentru comunităţile locale, înainte chiar de înfiinţarea regiunilor ca unităţi administrative. Victor Ponta: Nimic nu ne împiedică ca, prin modificarea Legii 315 din 1998, să începem să dăm cât mai multe atribuţii către regiuni, către instituţiile mai apropiate de oameni, să constituim consilii regionale.”



    Liberalii, parteneri la guvernare ai social-democraţilor, şi-au propus să sprijine iniţiative de natură economică. Între acestea se numără reducerea contribuţiilor la asigurările sociale sau schimbarea regimului redevenţelor. Preşedintele PNL, şef al Senatului, Crin Antonescu, pledează pentru: Un dialog şi mai atent şi mai consistent între Guvern şi propria sa majoritate, o limitare a ordonanţelor de urgenţă la cazurile în care, cu adevărat, urgenţa este de nediscutat, o mai intensă comunicare a miniştrilor liberali privitor la activitatea lor, o comunicare mai intensă la nivel parlamentar.”



    Principala forţă a opoziţiei, Partidul Democrat Liberal, a anunţat că a depus deja la Parlament un proiect pentru înfiinţarea Autorităţii pentru Protecţia Investitorilor, care vizează reducerea fiscalităţii. Printre măsurile propuse se află diminuarea cotei unice la 12%, micşorarea CAS cu 5%, scutirea de impozite pe profitul reinvestit pentru capitalizare, creşterea salariului minim pe economie la 1.000 de lei (circa 225 euro). Preşedintele PDL, Vasile Blaga: Am văzut că puterea nu era de acord, dar iată că, după discuţiile din USL, deja se discută direct de 3% reducerea CAS la angajatori, de la 1 ianuarie.”



    Bugetul de stat pentru 2014 şi descentralizarea sunt obiectivele UDMR, care se pronunţă pentru o variantă cu 16 regiuni de dezvoltare regională. Vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely: În ultima perioadă am văzut la ANAF ce se întâmplă cu aceste centre regionale care au centralizat de fapt decizia şi nu este bine pentru că se ia de la judeţe şi de la autorităţile locale şi se duce spre un aşa-numit centru regional.”



    Păstrarea legii educaţiei într-o formă care să nu aducă atingere învăţâmântului în limba maternă se află, de asemenea, pe lista importantei minorităţi maghiare din România.

  • Alâxearea ali Constituţie, tu unâ nauâ hopâ

    Alâxearea ali Constituţie, tu unâ nauâ hopâ

    Nai cama multi di alâxerli di substanţă adusi a nomlui di thimel’iu ali Românie mutrescu ligâturli anamisa di protili instituţii — Parlamentu, Prezidentil’e, Guvernu. Aşi cum sâ spuni tu proiectulu adoptat, n’iercuri, di comisia parlamentară ndreaptâ ad-hoc, mărl’ii amintâtoeri a proteslui di revizuiri suntu cetăţean’il’i, haristusitâ anvârtusearil’ei ndrepturli şi libirtăţli individuali, ama şi legislativlu a curi puteari şi autoritate va s-anvârtuseadzâ, andicra di Prezidentil’e. Easti minduita spusâ di caplu a Comisiil’ei di revizuire ali Constituţie, liberalu Crin Antonescu. Tu ligâturâ cu borgili prezidinţiale, s-vizu ananghea ti niscânti limbidzâri tra s-nu s-agiungâ la crizili politice şi instituţionale.



    Protili forţi ali opoziţie, PDL şi PP — DD, fudzirâ di la lucrărli ali comisie, niifharistusiti că proiectul di revizuire nu tin’iseaşti, aşi cum câftă şi prezidentul Traian Băsescu, referendumlu consultativ dit 2009, la cari majoritatea a român’ilor sâ spusi tră bâgarea tu lucru a unui Parlamentu unicameral, cu maşi 300 di membri. PDL — spun reprezentanţâl’ii a lui — nu aproki s-ndrupascâ atea ţi el’i numâsescu călcarea a suveranitatil’ei a popului şi a statlui di dreptu, prit niacâtarea tu isapi a rezultatilor a aţilui referendum. Protlu aliat a PDL tu aestă alumtâ, ama ş-tu atea ligatâ di naetea USL ta s-li n’icşureadzâ prerogativili prezidenţiale, easti şeflu a statlui, Traian Băsescu. Cu scuplu ta s-lâbagâ zori a legiuitorlor ti s-tin’iseascâ volea populară, aestu nkisi protedura tră un nă referendum pi idyea temă, a unicameralui.



    Pi di altă parti, reprezentanţâl’ii a Uniunil’ei Social-Liberale, la puteari, pot s-aducâ tu moeabeti tu arada a lor – şi u aduc – volea populară exprimată, limbid, tu favoarea-a USL, la alidzerli dit andreu anlu ţi tricu, cându electoratlu adusi dininti unâ majoritati ţi u kisă atea unâ alianţâ cari nu ascumsi vârnâoarâ că va ta s-tânâ tu idyea scarâ bicameralismul. Moeabetea easti maşi tu ahuhritâ, iara până tu meslu yismâciuni, cându easti aştiptat votlu tră proiectu, ari kabaia kirotră limbidz`ri şi amendarie, ma s-hibâ ananghi.



    Toradioarâ, proiectul s-duţi ti avizare la Consiliul Legislativ şi la Curtea Constituţională, ş-deapoa va s-toarnâ tu Parlamentu ti moeabeţ şi aprobare. Un punctu di videalâ importantu va s-hibâ şi atel spus di Comisia di Veneţia a Consiliului Europei. Crin Antonescu spusi că reprezentanţâl’ a aiştei va s-yinâ, tu ahurhita a meslui alunar Bucureşti, tra moeabeţ ţi s-limbidzascâ lucârli pi tema-a alâxerlor adusi a nomlui ti thimel’iu. (Ştefan Stoica)

  • Problemi constituţionali tu menga a politiciean’ilor

    Problemi constituţionali tu menga a politiciean’ilor

    Escu cu minduearea că lucărli acâţarâ calea aţea buna şi tu unâ normalitati absolut europeană” — declara, tora ayon’ia, prezidentul ali Uniuni Democratâ a Maghiarlor dit România, Kelemen Hunor, anda adusi zborlu ti moeabeţli mutrindalui revizuirea ali Constituţie. Shi ma vru s-tragâ mânâ di festivismu, el scutea tu videalâ iruşea multu mari di lucru dit comisia parlamentară ţi ari borgea ti ndrizearea alâxerlor la Nomlu di Thimel’iu şi spunea ti colaborarea cu reprezentanţâl’ii USL — suţata di ţentru-stânga la puteari — ca hiindalui “dişcl’isă” şi “receptivă”. Al’iumtrea, PDL, dit opoziţie nu s-afiri s-da avertismenti mutrindalui unâ eventuală sesizari a Comisiil’ei di Veneţia, chiro tru cari PP-DD apufusi ta ş-tragâ reprezentanţâl’ii dit Comisia di revizuire, ti furn’ia că dezbaterli suntu unâ mascaradă”.



    Discuţiile tu cazlu a temilor sensibile ma largu furâ apreasi, eali scuţândalui tu migdani loarea poziţie cari s-teasirâ nica ş-tru spaţiul public. Tru turlia di tora, proiectul di alâxeari ali Constituţie pruveadi, ntrâ altili, că prezidentul va s-agiungâ un personaj ma ayon’ia decorativ, chiro tru cari Parlamentul va s-aibâ puteri majore; că mandatlu prezidenţial va s-hibâ de 4 ani (andicra di 5, cât easti tu aestu kiro); că pi hlambura româneascâ va s-hibâ bâgatâ diznău, după 23 di an’i, ayalma; ili că mass-media lipseaşti ta ş-decalarâ public structura acţionaratlui. Tu ţi mutreaşti traseismul politic — vâsilie a suţiitatil’ei româneşti post-revoluţionari, mandatlu a unui parlamentar va s-dânâseascâ tu oara tu cari aestu ş-da demisia dit formaţiunea pi listili a curi fu aleptu. Easti pricunuscut, tutunâoarâ, rolu istoric a Casâl’ei Vâsilikeascâ, a minorităţlor naţionale, a Bâsericâl’ei Ortodoxi şi a alântor culte relighioasi ti thimiliusirea şi modernizarea-a statlui român. Ici ţiva, ama, ti Parlamentul unicamearal, cari s-lu alâxeascâ aţel di tora, bicamearal! Pripuniri a societatil’ei ţivilâ, ma nâinti mbârţitatâ di român’i tu arada a unui referendum ţi s-tânu tu 2009, ea nu fu acâţatâ tu isapi di comisia di revizuire.



    S-turnă, ama la ea, stămâna ţi tricu, prezidentul Traian Băsescu, cari nkisi proţedura a unei nauâ consultari popularâ pi aestă temă, tu perspectiva a unei eventualâ alâxeari ali Constituţie. Tu consecinţă, după ndridzearea a unui raportu di cătră comisiili juridiţi a Parlamentului mutrindalui câftarea al Traian Băsescu, marţâ icâ n’ercuri aestu va s-hibâ zburât tru plen. Unâoarâ loat avizlu a Parlamentului, cari ari maşi valoari consultativă, caplu a statlui ari 30 di dzâli la dispoziţie tra s-dimândâ a Guvernului ti data a referendumlui la cari român’il’i s-hibâ griţ să spună ma s-vor icâ nu un Parlamentu unicamearal cu 300 di alepţâ. “Domnul prezidentu, ma s-va referendum, va s-facâ referendum. Ama ahât kiro cât prezidentul a vâsiliil’ei numata s-minteaşti directu şi niconstituţional tu lucurlu a Guvernului, tu România numata va s-hibâ unâ criză politică internă” — deadi asiguripseri premierlu Victor Ponta, cu minduearea ta s-da nanâparti iţi frixi, după câvgălu politic di anlu ţi tricu ş-ti işi tu migdani dupu ţi USL vru ta s-lu scoatâ di pi scamnu şeflu a statlui.



  • Prag n’icşurat tră referendum tru România

    Majoritatea suţial-libearală dit Parlamentul ali Românie şi spusi minduearea tu ligâturâ cu alâxerli fapti la nomlu a referendumlui şi dipusi di la 50 la 30% praglu di prezenţă la iţi consultari populară. Tu idyiul kiro, validarea-a rezultatilor a unui referendum va sâ s-facâ maşi cara va sâ spunâ tră/ favorabil 25% dit numirlu a alegătorlor ngrâpsiţ pi listili electorale permanente. Aesti listi va s-hibâ reperlu şi atumţea cându va si s-facâ isapi ti cvorumu. Alâxerli adusi a nomlui trâ referendum ahândusescu ampârţarea anamisa di puteari şi opoziţie. Aestâ dit soni dimândă, că va li contestâ pruviderli la Curtea Constituţională.



    Em, suţial-libearalii spun că năili pruvideri furâ spusi tu spiritlu a observaţilor fapti di Curtea Constituţională, cari avea faptă bâgarea nâscânti condiţii uniţi di organizari şi dizvârteari a referendumurlor, cari ţi s-hibâ miza a aiştor. Ampulisearea easti veacl’e, veara ţi dun’eaua lu tricu nai cama mintitlu episod a l’ei. Atumţea, prezidentul Traian Băsescu, suspendat di Parlamentu, ascăpă di demitere ti furn’ia câ la referendum vinirâ ma pţânu di 50% dit numirlu total a alegătorlor ngrâpsiţ pi listile permanente. Aşi, acâ tră demiteri a vea votatâ 7,4 miliun’i di români, dimec unâ majoritati stuhinâtoari, referendumlu fu invalidat câţe la urni vinirâ aproapea 47% dit aţel’i cu ndreptu di vot. Moabeatea, acâ avea tu prota thesi miza cabaia mari ţi u constituia debarcarea al Traian Băsescu, nu s-dânâsi la ea.



    Nu puţân’i dukea, atumţea, că un prag analtu di prezenţă bâgat zorlea ti validarea a iţi referendum poati s-ambudyiuseascâ iniţiativi locale alâvdâtoari, tu condiţiile tu cari easti ghini cunuscut faptul că apetitlu tră votlu di iţi turlie scădzu constantu tu an’il’i dit soni. Tora, miza va s-hibâ referendumlu dit toamnă di aprobari ali Constituţie, ţi easti tu mplin proţes di revizuiri. Di aoa yini şi hâbarea ali opoziţie, reprezentată di democrat-libearali, populişti şi UDMR, că va s-ncuntreadzâ ti alâxerli a nomlui trâ referendum.



    Argumentul a lor va s-hibâ aţel că apofasili importanti tră naţiune, cum easti amendarea ali Constituţie icâ regionalizarea, va s-hibâ loati pi thimel’ilu a volil’ei spusâ maşi di unâ pătrime dit populaţia cu ndrept di vot. Pi di altă parte, argumentul a majoritatil’ei vârtoasi cari s-leghitimeadzâ prit vot iţi apofasi importantă nu şidzu ncicioari, ti furn’ia câ PDL şi UDMR, atumţea cându eara la puteari şi apufusirâ câ primarl’ii s-hibâ alepţâ dit un gol tur di scrutin, cari ţi s-hibâ numirlu a aţilor prezenţâ la urne. Social-libearalii spun că n’icşurarea a praglui di prezenţă la referendum nu echivaleadză, aşi cum interpretă opoziţia, cu strindzearea a ndreptului di vot.

  • Cum va arăta viitoarea Constituţie?

    Cum va arăta viitoarea Constituţie?

    În vigoare din 2003, actuala Constituţie a României urmează să fie supusă unei revizuiri. Zeci de dezbateri pe această temă au fost organizate în ţară în ultima perioadă, iar în prezent Forumul Constituţional redactează un raport în care sintetizează propunerile de modificare a legii fundamentale făcute de societatea civilă. Schimburile de opinii au vizat trei axe majore: teritorială, tematică, pe diferite domenii şi academică, încheindu-se cu reuniuni la Bucureşti, organizate în parteneriat cu experţii Comisiei de la Veneţia. Între ideile care au evidenţiat necesitatea modificării Constituţiei se numără conflictul dintre puterile statului, aşa că mare parte din dezbatere s-a centrat pe acest punct.



    Un sondaj de opinie prezentat de Cristian Pârvulescu, preşedintele Forumului Constituţional, relevă că peste jumătate dintre români susţin ca procesul de revizuire a Constituţiei să aibă în vedere modificarea atribuţiilor şi a raporturilor dintre preşedinte, guvern şi parlament. Anul trecut, în urma crizei politice de la Bucureşti, care a culminat cu referendumul pentru demiterea preşedintelui, Comisia de la Veneţia a emis, de altfel, un raport prin care recomanda modificări sau clarificări în această relaţie dintre puteri. Caracterul de stat naţional al României şi forma de guvernare, republică, nu vor putea fi modificate în procesul de revizuire a Constituţiei, a subliniat, pe de altă parte, profesorul Cristian Pârvulescu: Câtă vreme rămânem în ipoteza revizuirii nu cred că se poate atinge nimeni nici de statutul de stat naţional nici de limba naţională, pentru că nici limba naţională nu poate fi modificată. Şi aici au apărut propuneri ca la nivel regional, acolo unde populaţiile minoritare sunt importante, să poată să apară o a doua limbă naţională. Va exista cu siguranţă o dezbatere în comisie, pentru că noi am primit aceste propuneri şi noi le vom trece în raportul forumului. Şi în ceea ce priveşte forma de guvernământ e o problemă care va fi dezbătută cu siguranţă şi în comisie, iar dacă rămânem în ipoteza revizuirii nu cred că se va putea schimba.” Cristian Pârvulescu spune că modificarea articolelor respective nu se poate face în cadrul unui proces de revizuire, ci numai prin elaborarea unei noi Constituţii.



    Politicienii români trebuie să cântărească bine modificările, a atras atenţia Evgheni Tancev, fost preşedinte al Curţii Constituţionale din Bulgaria, în prezent membru al Comisiei de la Veneţia, prezent la dezbaterile de la Bucureşti. Aceştia au de ales între tipurile de republici: parlamentară, semiprezidenţială, prezidenţială sau semiparlamentară. Evgheni Tancev: Impresia mea a fost că cele mai multe opinii înclinau către o republică mai degrabă parlamentară, dar nu poţi avea o republică parlamentară şi în acelaşi timp, să-ţi alegi în mod direct preşedintele. Este o chestiune de simetrie între puterile statului.”



    Clasa politică are de ales şi între uni- şi bicameralism, cel mai important lucru fiind repartizarea sau calibrarea puterii între instituţii, în funcţie de modelul ales.



    La capitolul drepturi şi libertăţi, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au sugerat o lărgire a spectrului antidiscriminatoriu, aducând în discuţie vârsta sau orientarea sexuală. Cristian Pârvulescu spune că cea mai puţin populară temă a modificărilor Constituţiei este regionalizarea. Cristian Pârvulescu a amintit, însă, că ceea ce recomandă specialiştii din Polonia, acolo unde regionalizarea a fost un succes, este ca în Constituţie să nu fie trecut numărul unităţilor administrativ-teritoriale: Regiunile din Polonia sunt, după 2006, autentice cauze ale creşterii economice, reuşesc, şi ştim foarte bine acest lucru, să absoarbă fondurile europene, fondurile structurale. Polonezii nu au nici judeţele, nici regiunile în Constituţie, au doar comunele şi oraşele, lăsând la libertatea parlamentului să legifereze în ceea ce priveşte organizarea administrativă.”



    Garantarea proprietăţii private este o altă temă discutată în cadrul Forumului Constituţional, premierul Victor Ponta subliniind necesitatea unei precizări mai clare în Constituţie, care să permită confiscarea, sechestrul şi exproprierea, în anumite condiţii, care să elimine posibilitatea abuzurilor.



    Despre acest subiect, expertul constituţional şi profesorul de ştiinţe politice Alexandru Radu: În Constituţia României, chestiunea proprietăţii a fost controversată încă de la momentul adoptării textului original, în 1991. Ea fost adăugată în 2003, în urma revizuirii de atunci, iar acum, cu siguranţă că va suscita discuţii. Pe de altă parte, nu cred că propunerea premierului va genera dispute foarte aprinse, având în vedere şi faptul că Uniunea Social Liberală dispune încă de o majoritate suficientă, pentru a trece peste orice opoziţie.”



    Raportul întocmit de Forumul Constituţional va fi trimis la Comisia parlamentară pentru revizuirea Legii fundamentale. Ulterior, în toamnă, Comisia de la Veneţia va emite un punct de vedere în funcţie de care, spune actuala putere de la Bucureşti, îi va chema pe români la referendum.