Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a plasat România pe traiectoria fermă a democraţiei şi a statului de drept autentic, iar doi ani mai târziu, vechea Constituţie a ţării, în vigoare din august 1965, a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a unei noi Legi Fundamentale. A fost nevoie de un an şi jumătate pentru elaborarea, dezbaterea şi adoptarea primei Constituţii a României de după căderea regimului Ceauşescu, aprobată prin referendum naţional pe 8 decembrie 1991.
Extrem de necesară după înlăturarea dictaturii comuniste, noua Constituţie a reprezentat cadrul legislativ fundamental pentru reorganizarea şi funcţionarea statului şi societăţii româneşti, consacrând reinstaurarea democraţiei constituţionale în România şi creând premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist.
Legea Fundamentală din 1991 a fost revizuită o singură dată, în 2003. Între cele mai importante schimbări, aprobate prin referendum naţional, se numără prelungirea mandatului preşedintelui de la 4 la 5 ani, limitarea imunităţii parlamentare sau decizia că minorităţile naţionale au dreptul de a folosi limba maternă în administraţie şi justiţie. În 1995, deputaţii şi apoi senatorii au aprobat instituirea Zilei Constituţiei României, marcată de atunci în fiecare an pe data de 8 decembrie.
În mesajul său de Ziua Constituţiei, premierul Ludovic Orban a subliniat că valorile constituţionale trebuie apărate permanent pentru ca derapaje de orice natură de la democraţie şi de la principiile statului de drept să nu mai fie posibile. El spune că legea este aceeaşi pentru toţi şi îi asigură pe români că guvernul va cultiva respectul pentru ea. De asemenea, premierul consideră util să fie luată în calcul chiar reexaminarea sistemului constituţional şi legislativ, atunci când va fi momentul politic oportun, astfel încât democraţia să fie întărită.
Preşedintele Klaus Iohannis precizează, în mesajul său, că orice demers de revizuire va trebui realizat cu maximă responsabilitate, obiectivul fiind acela de a avea o Lege fundamentală modernizată, care să permită construcţia unui edificiu statal puternic şi eficient.
La rândul său, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, spune, referindu-se la necesitatea revizuirii Constituţiei, că este firească adaptarea la cerinţele vremurilor şi ale societăţii, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, reaminteşte că Legea fundamentală a statului reprezintă mai mult decât o simplă şi formală afirmare de principii, ea asigură echilibrul democratic şi garantează drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
