Radio România Internațional

Tag: Constituţie

  • Tsi aleadzi Republica Moldova

    Tsi aleadzi Republica Moldova

    Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova, fură bănati ditu veclliulu kiro di româñi.
    Easti zborlu di româñilli a prinţipatlui medieval Moldova, aţelu cari s’feaţi ună, tru 1859 cu văsilia soră, Muntenia, și băgă thimeallili a cratlui român contemporan. Rușlli, cari aputrusescu cu halatu cât cama multu ditu Estul european, agiumsiră aoa amănatu, pritu secolu XVIII-ţi. Tru 1792, askerili arusești țaristi agiungu la Nistru, tru multili alumti cu Imperiul otoman. Dupu alti dauă dekenii, elli arăkescu loclu cu numa Basarabia, anamisa di Prut și Nistru, bănatu di români, ama tut dupu azvindzearea-a turţăloru. Calea a loru cătă Istanbul s’făţea jgllioată cu jgllioată. Tru 1918, bănătorlli ali provinţie țaristă Basarabia apufusescu ta s’facă ună cu Regatlu ali Românie.

     

    Tru 1940, Stalin da un lăhtărosu ultimatum ti România, şi deapoa intră cu askerili pisti Nistru și aputruseaşti aestă parti ali Moldovă. Ahurhescu dzălili lăi cu sovietizarea ali Basarabie, cu arăkearea a teritoriului, a limbăllei și a culturăllei. Tru 1991, Republica Moldova, republică unională a URSS, tu atelu kiro, u proclamă a llei independența, cum feaţiră tuti ateali 15 componenti a statlui sovietic. Tu şcurtu kiro, lenu turlii di grupuri etniţi ditu năulu stat indipendintu ahurhiră acțiuni separatisti, sumu coordonarea a Moscovăllei. Tru 33 di añi di existență ca stat independentu, Republica Moldova s’ampulisi cu catandisi di nai ma ndilicati: polimlu separatistu a raioanilor di pisti Nistru, prublemi economiţi cabaia greali, emigrarea babageană a bănătorloru, influența cabaia mari ali Rusie, zñiia lăhtăroasă a propagandăllei arusească, nica şi dupu ţi Rusia u aputrusi Ucraina.

     

    Multu kiro, liderlli di Chișinău aplicară caplu dinintea ali Moscova iarapoi Republica Moldova fu goalu cazlu ditu spațlu fostu sovietic tru cari partidlu comunistu agiumsi la puteari, și nu cumu ţi s’hibă ama pritu alidzeri. Aprindu Cărciunlu ditu 2020 adusi un nău prezidentu Chișinău. Maia Sandu eara băgată tu nai marea ipotisi, dupu un mesu şi 10 dzăli di la doilu tur di scrutin a prezidențialilor ditu aţelu an. Alumta electorală fu extremă, ama absolventa di Harvard cu ună vidzută crehtă lu azvimsi confortabilu, cu cama di 57 tru sută ditu voturi, pi un nicurmatu andrupătoru ali Moscova. Aestă aradă, politicieañilli pro-europeañi ditu Republica Moldova amintară alidzerli. Mandatlu ali Maia Sandu fu unu ndilicatu ama limbidu tru favoarea dişcllidearillei cătă lumea a democrațiillei, cătă Europa, cătă Vestu. Și aesta, acă ma multu di giumitati ditu aestu mandatu tricu tu hăvaia a fuvirsearillei a aputrusearillei ţi u feaţi Rusia contra ali Ucraină.

     

    Republica Moldova easti anamisa di România și sudlu ali Ucraina, nu alargu di Odesa și di frontul dişcllisu di ruși tru aestă parte ali Ucraină. A deapoa, dronili arusești cari s’higu pi curarea di bitisită a Dunăllei tra s’arucă topi tru porturli ucrainene anamisa di România și Republica Moldova easti un piriclliu mari tră siguranța ali Românie, stat membru al NATO. Ditu furñii limbidz, România ndrupaşti Republica Moldova tru gaereţli a llei di integrari tru Uniunea Europeană și tru spațlu di democrație pi cari aesta-lu reprezintă.

     

    Ună apofasi ţi ari scupolu s’bagă lucărli tu aradă fu aţelu ta s’ndreagă unăoară cu protlu turu a prezidințialelor ditu 20 di sumedru, un referendum tră ”alăxearea ali Constituție cu scupo ti adearea ali Republică Moldova la Uniunea Europeană”. A deapoa, maca votlu tru favoarea a Europllei fu niheamă pisti 50 tru sută yilipsi căţe catandisea paradoxală tru cari să spunu cu mindita votanțăllii ditu Republica Moldova easti alithea, sertă și lișor ti exighiseari. Propaganda arusă arcă tuti griutătli pi zverca ali Europă, neise cu cari s’ampulisi văsilia, și lu mută maxus aşi dzălu tricutu giunescu și cu tuti a kirolui sovieticu. Acă cu hăiri, formula easti aplo și europeañilli cu oclli patru putură s’veadă paradigma arusă ţi lucradză tru ași-dzăslu referendum ditu Ucraina, tru 2014, ică tru deplasare, la votlu tră Brexit, nica și tru separatismul catalan.

     

    Tutunăoară, propaganda arusă easti vizibilă și tru multi alidzeri a cetățeañilor europeni cari nu pot s’akicăsească câtu hăirlătică easti subversiunea moscovită, thimilliusită pi informații arădociki și alăxearea a argumentelor cu impulsuri superfiţiale. Alidzerli prezidențiali ditu Republica Moldova și referendumlu ali integrari europeană scoasiră diznău tu migdani aesti acțiuni primari și paranomu cari vor s’aducă ună apandisi-reacție anti-occidentală a cetățeañilor moldoveni. Maia Sandu avu niheamă sumu 50 tru sută, tru primlu tur, ași că va s’ţănă un doilu tur di scrutin. La 3 di brumaru, votanțălli ditu Republica Moldova au furñia să spună desi vor s’nkisească calea ali democrație occidentală, europeană, ică s’armănă un spațlu di keatră tru sfera di influență aruso-sovietică.
    Constituţie, dimocraţie, Republica Moldova, scrutin

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Centenarul Constituței din 1923

    Centenarul Constituței din 1923

    Victoria Antantei din primul război mondial, coaliție căreia România i se alăturase din 1916, a dus la unirea teritoriilor locuite în majoritate de români din Rusia țaristă și Austro-Ungaria cu Regatul României. În martie 1918, Basarabia sau Moldova de est dintre râurile Prut și Nistru anexată de Rusia în 1812 se unea cu România, iar în lunile noiembrie și decembrie Banatul, Bucovina și Transilvania se uneau cu România. Regatul României Mari, astfel format, era o construcție nouă și mult mai divers decât ceea ce fusese anterior.



    Din 1866, odată cu venirea pe tron a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen și a adoptării primul act fondator al statului român, începe istoria constituțională de 125 de ani a României. Au existat nu mai puțin de șapte constituții, fiecare dintre ele fiind expresia unui alt tip de regim politic. Constituția din 1866 a fost constituția fondatoare, cea din 1923 a unificării, iar cea din 1938 a regimului de autoritate personală a regelui Carol al II-lea. Următoarele trei constituții au fost ale regimului comunist, cele din 1948, 1952 și 1965. Ultima și cea care este în vigoare și azi a fost votată de români în 1991 și a restabilit valorile democrației după răsturnarea regimului comunist din 1989.



    Constituția din 1923, publicată pe 29 martie 1923 în Monitorul oficial, a reprezentat forma cea mai înaltă a dreptului constituțional românesc. Centenarul ei readuce în memoria colectivă cel mai mare stat român democrat, creat la finele primului război mondial, pentru care s-au jertfit aproximativ 500.000 de români conduși de suveranii lor, regele Ferdinand și regina Maria. Academia Română și ambasada Italiei la București au celebrat împreună cei 100 de ani care au trecut de atunci. Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a punctat principalele momente ale unei istorii contituționale a României prin observații asupra istoriei dreptului din secolul al 19-lea, prin care se puseseră bazele viitorului stat român:



    ”România avea deja o constituție din 1866, dar aceasta, conform opiniei generale din epocă, nu se mai potrivea cu realitățile de după 1918. Și despre acest document denumit constituție s-au emis în România judecăți care au devenit prejudecăți. Unele susțineau că românii au ajuns foarte târziu să aibă o constituție. De fapt, românii au avut o constituție la momentul potrivit, odată cu majoritatea statelor moderne europene. Italia și-a avut propria constituție în 1861 la unificare, preluând constituția din 1848 după revoluția de la Palermo.”



    Preistoria constituțională a României din secolul al XIX-lea este fascinantă prin faptul că se observă cum vechile cutume dispar și alte valori moderne le iau locul. Una era importanța votului popular. Ioan-Aurel Pop: ”După cum se învăța la școală, Constituția este legea fundamentală a statelor. Eu aș adăuga a statelor moderne, în Evul Mediu nu existau constituții, oricât de mult ar vrea unii să împingă lucrurile în trecut. În spațiul românesc, Regulamentele organice din 1831-1832 pentru Țara Românească și Moldova sau Diploma leopoldină din 1691 pentru Transilvania au fost impuse sub stâpâniri străine și au doar valoare constituțională, ele nefiind expresii democratice ale aleșilor poporului român. Constituția din 1866 a fost prima adevărată făcută după model european avansat, modelul belgian, și adaptată realităților românești într-un stat care abia devenise monarhie constituțională.”



    Secolul al 19-lea se încheia, de fapt, în anii ’20 ai secolului XX, după marea încleștare mondială din anii 1914-1918. Iarăși totul se schimba, iar noile circumstanțe ale apariției României Mari duceau la nașterea unei noi Constituții. ”În 1918, România își dublase populația și își mărise teritoriul, ca să fim optimiști, nu de două ori, ci aproape de trei ori. Prin urmare, era nevoie de o unificare și o uniformizare în primul rând legislativă. Și aceasta doar Constituția o putea face. Constituția noastră din 1923, adoptată de Parlament, a fost una democratică la nivelul democrației de atunci, și aș adăuga la nivelul democrației din statele sud-est europene. Documentul a declarat România stat național, unitar, indivizibil cu teritoriu inalienabil. Ea a fost supranumită ”Constituția unificării” și n-a avut o soartă foarte lungă.”



    Din păcate, Constituția din 1923 va fi victima ambelor regimuri totalitare criminale, fascismul și comunismul. În 1938, ea se prăbușea sub loviturile ideilor fasciste, iar în 1948, abia reinstaurată, va fi desființată de regimul partidului comunist. Ioan-Aurel Pop:



    ”După nici două decenii de funcționare, în 1938, România a avut o altă constituție. Apoi, după cel de-al doilea război mondial, a fost reoficializată aceasta din 1923 și a funcționat până la instaurarea oficială a regimului comunist din 1947. Au urmat patru decenii și ceva de regim comunist, și actuala constituție a României adoptată după 1989, cu toate modificările ei, își datorează foarte mult conținutului vechii constituții din 1923. A fost un document elaborat după o îndelungată cumpănire, a simbolizat constituirea din punct de vedere legislativ intern al României întregite și și-a demonstrat perenitatea.”



    Constituția din 1923 a reapărut în 1989 ca document refondator al democrației. Iar centenarul ei de azi arată că rămâne în patrimoniul gândirii juridice române ca piesă de referință.






  • Limba română reintră în legislaţia din Rep.Moldova

    Limba română reintră în legislaţia din Rep.Moldova

    Despre
    mişcarea de renaştere naţională din actuala Republică Moldova s-a spus că a
    fost singura revoluţie din lume declanşată în numele limbii materne. Pe 31
    august 1989, în plin regim sovietic, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de     circa 750 de mii de oameni, adică o şesime din populaţia
    de atunci a republicii, a decis declararea românei limbă de stat, precum şi
    trecerea la grafia latină în locul alfabetului chirilic, impus de ocupanţi după
    anexiunea din 1940.


    Republica şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova pe 27
    august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic contra ultimului lider sovietic,
    reformatorul Mihail Gorbaciov. Actul fondator al noului stat, Declaraţia de
    Independenţă, adoptată de deputaţi tot în uralele câtorva sute de mii de oameni
    adunaţi în centrul Chişinăului, afirmă explicit că limba populaţiei autohtone
    şi majoritare în republică e româna. Totuşi, trei ani mai târziu, Parlamentul,
    dominat de stânga, adoptă o constituţie care, la articolul 13, stipulează că
    limba oficială e aşa-zisa moldovenească. Deputaţii recuperau un concept care
    n-avea nicio legătură cu istoria sau lingvistica, ci doar cu ideologia
    sovietică. În aproape jumătate de secol de ocupaţie,     limba a fost principalul instrument folosit de sovietici pentru a modela un
    popor diferit de cel român. Scriitori români, cu foarte puţine excepții, nu erau
    studiați în școli, cărțile și presa românească lipseau cu desăvârșire în
    republică.


    Pentru a face carieră în perioada sovietică trebuia să cunoști în
    primul rând limba rusă. Lingviştii, în schimb, deopotrivă români şi străini, au
    fost tot timpul categorici: ceea ce se vorbeşte acolo e doar un grai al limbii
    române şi nu poate aspira nici măcar la condiţia de dialect, precum cele
    vorbite în Balcani: aromân, meglenoromân şi istroromân. Faptul că, în mai bine
    de trei decenii de independenţă, falsul a continuat să fie cultivat tenace de o
    parte a clasei politice a avut o motivaţie străvezie. Odată cu recunoaşterea
    identităţii de limbă, tema reunificării cu România ar fi devenit acută, iar
    politicienii de la Chişinău ar fi coborât în rang. Într-o România reunificată,
    preşedintele ar fi fost cel mult ministru, miniştrii – prefecţi, iar deputaţii -
    consilieri locali.


    Abia odată cu victoria netă la alegerile parlamentare
    anticipate de acum doi a partidului prezidenţial Acţiune şi Solidaritate (PAS)
    a apărut în Legislativ masa critică în stare să pună capăt acestei situaţii
    absurde. În pofida opoziţiei vehemente a minorităţii parlamentare pro-ruse -
    comunişti, socialişti, populişti -, deputaţii pro-occidentali ai PAS au decis
    că sintagma limba română va înlocui
    limba moldovenească în toată legislaţia Republicii Moldova,
    inclusiv în Constituţie. Legea pune în practică o hotărâre a Curţii
    Constituţionale de la Chişinău, potrivit căreia limba română este limba
    oficială în Republica Moldova. Judecătorii constituţionali au hotărât că
    Declaraţia de Independenţă are valoare de text constituţional şi face corp
    comun cu legea fundamentală.



  • Discuţii privind reforma Constituţiei

    Discuţii privind reforma Constituţiei

    Senatul
    şi Camera Deputaţilor de la București au marcat luni, prin şedinţă solemnă, 30
    de ani de la adoptarea Constituţiei, actul care a consacrat reinstaurarea
    democraţiei constituţionale în România şi a consolidat regimul politic
    pluralist. Coaliția la guvernare PNL-PSD-UDMR s-a pronunţat pentru o reformă
    constituţională care să reflecte schimbările din societate. Potrivit acesteia,
    o nouă Constituţie ar trebui, între altele, să clarifice atribuţiile
    preşedintelui şi să asigure un echilibru al puterilor în stat.


    Preşedintele
    Senatului, Florin Cîţu, lider al PNL, a spus că liberalii au pe agendă măsuri
    de revizuire a Legii fundamentale, care ţin cont de opţiunile exprimate de
    cetăţeni. El a vorbit despre punerea în aplicare a rezultatelor referendumului
    din 2019 pe tema justiţiei sau de reducerea la 16 ani a vârstei la care se
    poate vota.

    Florin Cîţu: În timp, cu profesionalism, fără patimă
    politică şi interes ascuns, va trebui să modernizăm structurile sale, modul în
    care ele funcţionează şi cum îl servesc pe cetăţean. Normele constituţionale
    vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim.


    La rândul său, preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat că reforma
    constituţională trebuie să clarifice atribuţiile preşedintelui ţării şi să
    asigure un control reciproc între puterile statului. Totodată, el consideră că
    este necesară limitarea folosirii ordonanţelor de urgenţă, dar şi o redefinire
    a rolului moţiunii de cenzură.

    Marcel Ciolacu: Moţiunea de cenzură
    trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat
    acum două luni fără guvern dacă am fi avut acest instrument în Constituţie.


    Partenerul de guvernare UDMR vrea ca relaţia de încredere între statul român şi
    minorităţile naţionale să fie întărită şi pledează pentru trecerea la o
    republică parlamentară. Această variantă a fost criticată de reprezentanţii USR,
    în timp ce parlamentarii AUR nu sunt de acord cu modificarea actualei
    Constituţii.

    Prezent la şedinţa solemnă, premierul Nicolae Ciucă a declarat că
    este necesară continuarea reformării statului şi a administraţiei publice
    pentru a pune în centrul preocupărilor cetăţeanul şi pentru a creşte
    responsabilitatea celor care deţin funcţii publice.


    La rândul său, preşedintele
    Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a spus că revizuirea legii fundamentale
    trebuie făcută cu înţelepciune, nu pentru interese electorale. Constituţia
    României, prima de după 1989, când a fost înlăturată dictatura comunistă din
    țară, a fost adoptată de Adunarea Constituantă (Parlamentul de atunci) la 21
    noiembrie 1991, după un an și jumătate de dezbateri. Pe 8 decembrie în același
    an, Legea fundamentală a fost aprobată prin Referendum național.



  • Consultări după succesul referendumului pe justiţie

    Consultări după succesul referendumului pe justiţie

    Pe 4 şi 5
    iunie, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în
    Parlamentul din România sunt aşteptaţi de şeful statului la consultări, pentru
    stabilirea direcţiilor de acţiune necesare punerii în aplicare a referendumului
    naţional pe teme de justiţie, organizat pe 26 mai, odată cu alegerile
    europarlamentare. Peste 18 milioane de români au fost chemaţi atunci la urne
    pentru a se pronunţa prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări: 1.
    ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de
    corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării
    judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea
    Constituţională?”. Din cei peste 7 milioane de români care s-au pronunţat în
    cadrul referendumului, 6,5 milioane au răspuns cu DA la cele două întrebări.

    Preşedintele Klaus Iohannis Acum
    suntem în momentul în care trebuie să decidem cum să punem în practică ceea ce
    a decis poporul prin referendum. Pentru a găsi cele mai bune proceduri, metode,
    soluţii, am decis să convoc partidele parlamentare la consultări pe această
    temă, fiindcă este evident, ceea ce a decis poporul trebuie să fie pus în
    practică, adică să fie pus în Constituţie. Asta se face în Parlament în prima
    fază. Aşadar, am decis
    şi am trimis invitaţiile pentru zilele de marţi şi miercuri, săptămâna
    viitoare, pentru a găsi împreună cele mai bune soluţii.

    Rezultatele
    consultării populare au fost şi subiectul unei întâniri, joi, între
    preşedintele Iohannis şi premierul social-democrat Viorica Dăncilă. Şefa
    guvernului a anunţat că va discuta în cadrul PSD, dar şi cu partenerii de
    coaliţie de la ALDE despre o decizie care să reflecte voinţa cetăţenilor
    exprimată la referendum.Liberalul Ludovic Orban, liderul
    principalului partid al opoziţiei de dreapta, a declarat că orice iniţiativă de
    modificare a Constituţiei sau a legilor necesare pentru transpunerea în
    realitatea politică şi juridică a voinţei exprimate de cetăţeni este prioritate
    zero şi va fi sprijinită de PNL. Românii au spus foarte limpede la referendum
    că voinţa lor este să fie conduşi de oameni cinstiţi, de oameni care respectă
    legea şi că orice deţinător de putere, care săvârşeşte infracţiuni de corupţie,
    să fie pedepsit pentru faptele sale, a subliniat liderul liberal. De altfel,
    preşedintele Iohannis este încrezător că demersul său de modificare a
    Constituţiei nu va fi blocat, pentru că, spune şeful statului, de la început
    marea majoritate a politicienilor au spus că sunt de acord cu aceste
    modificări, iar poporul a votat în proporţie covârşitoare pentru aceste
    schimbări.

  • Retrospectiva săptămânii 07.10 – 13.10.2018

    Retrospectiva săptămânii 07.10 – 13.10.2018

    Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie, invalidat


    21,1% din
    cetăţenii cu drept de vot, adică circa 3,9 milioane, au participat la
    referendumul pentru modificarea Constituţiei României, în sensul redefinirii
    familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu
    între soţi, aşa cum prevede, în prezent, Legea fundamentală. Potrivit datelor finale furnizate de
    Biroul Electoral Central, 91,5% din cei care au mers la urne în cele două zile
    de scrutin – sâmbătă şi duminică – au votat pentru, însă prezenţa a fost mult
    sub pragul necesar validării. Pentru a fi validat, la referendum era necesar să
    participe 30% din electorat. Or, după o campanie pre-referendum extrem de scurtă,
    dar, în egală măsură, extrem de contontendă verbal în special pe reţelele de
    socializare, aproximativ 80% din alegători au ales să boicoteze votul. Motivele
    au fost dintre cele mai diverse, mergând de la necunoaşterea obiectului referendumului
    sau indiferenţă, până la frondă faţă de Guvernul PSD-ALDE sau de Biserica
    ortodoxă majoritară, care a pledat pentru redefinirea familiei.Proiectul de revizuire a
    Constituţiei fusese votat în Parlament şi avea la bază o iniţiativă
    cetăţenească pentru care se strânseseră 3 milioane de semnături. Cum mulţi au
    dat vina pe PSD, vioara întâi a guvernării, acesta s-a apărat, afirmând că
    rezultatul referendumului nu reprezintă un eşec propriu, formaţiuneafăcând, conform
    legii, doar o campanie de informare publică. Dimpotrivă, liderul PNL, de
    opoziţie, Ludovic Orban, consideră că eşecul trebuie atribuit Puterii, pentru
    că nu a existat niciun fel de campanie de informare, PSD şi ALDE parcă
    dorindu-şi ca interesul românilor să fie cât mai mic. Singura formaţiune care a
    jubilat a fost USR, care s-a opus, din start, referendumului. Iar asociaţia
    MozaiQ, apărătoare a drepturilor minorităţilor sexuale, a apreciat că prin
    prezenţa lor redusă, cetăţenii au respins ura şi dezbinarea şi nu au legitimat
    un act politic menit să stigmatizeze şi să discrimineze comunitatea LGBT. Imediat
    după aflarea rezultatelor
    referendumului, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor
    Negrescu, a anunţat că, săptămâna care vine, va fi depus la Parlament un
    proiect de lege privind parteneriatul civil. Acest proiect este complet, după
    ce a fost discutat cu partenerii din societatea civilă şi cu formaţiunile
    politice, a precizat Negrescu, spre stupoarea multora, despre aceste discuţii – extrem de discrete – aflându-se abia acum în spaţiul public.



    Spre o nouă lege a pensiilor din sistemul
    public românesc


    Guvernul de
    la Bucureşti a aprobat, miercuri, proiectul noii legi a sistemului public de
    pensii, care va fi trimis în Parlament. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu,
    a precizat ca nicio pensie nu va scădea după recalculare, nu se modifică vârsta
    standard de pensionare și nici stagiul de cotizare. Prin acest nou proiect se
    urmăreşte mărirea pensiilor şi eliminarea inechităţilor din sistem. Între
    altele, plata pensiilor ar urma să se facă numai în funcţie de contribuţia
    fiecăruia, iar pensionarii care au vechime identică, dar au ieşit la pensie în
    perioade diferite vor primi aceeaşi sumă de bani. Viitoarea lege ar urma să se
    aplice etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. De ea vor
    beneficia peste 5 milioane de pensionari români. Tot săptămâna aceasta, doi
    membri ai Cabinetului de stânga PSD-ALDE au intrat în furcile caudine ale
    opoziţiei parlamentare: ministrul Economiei şi cel al Culturii. Primul,Dănuţ Andruşcă, a răsuflat uşurat: Camera Deputaţilor a respins moţiunea
    simplă susţinută de USR şi PNL împotriva sa. Liberalii susţin că incompetenţa
    ministruluiEconomiei şi activitatea sa catastrofală falimentează România.
    Liberalii au depus şi o moţiune simplă impotriva ministrului Culturii, George
    Ivaşcu, pe care-l acuză de incapacitatea de a gestiona sărbătoarea de la 1
    Decembrie 2018, când vor fi marcaţi 100 de ani de la crearea statului unitar
    român.



    În căutarea unui şef la DNA


    Secţia pentru
    procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ, săptămâna
    aceasta, propunerii ministrului Justiţiei de numire a Adinei Florea în funcţia
    de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Avizul este consultativ. Anterior,
    ministrul Tudorel Toader anunţase de mai multe ori că va înainta preşedintelui
    României propunerea de numire a dnei Florea la şefia DNA, indiferent de avizul primit.
    În timpul audierii, aceasta a declarat că protocoalele secrete încheiate de SRI
    cu alte instituţii, recent dezvăluite, au depăşit cadrul legal prin înfiinţarea
    unor echipe mixte operative. Tot ea a spus că obiectul de activitate al DNA nu
    este cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu, care intră în competenţa
    Parchetelor de pe lângă tribunale, ci de a investiga infracţiuni de corupţie la
    nivel înalt şi mediu. Amintim că funcţia de şef al DNA a rămas vacantă din
    iulie, după ce Laura Codruţa Kövesi a fost revocată din funcţie. Pe de altă
    parte, tot săptămâna aceasta, ministrul Tudorel Toader a anunţat că Executivul
    a adoptat o ordonanţa de urgenţă care face operaţională Secţia de investigare a
    infracţiunilor din justiţie. Secția va prelua de la DNA, până pe 23 octombrie,
    toate dosarele care privesc magistrați, inclusiv cele soluționate în trecut.



    România, în viziunea FMI


    Fondul
    Monetar Internaţional a revizuit în jos estimările privind creşterea economiei
    româneşti la 4% pentru anul acesta, faţă de 5,1 cât prognoza în primăvară.
    Experţii FMI consideră că scăderea va continua şi anul viitor, până la 3,4%.
    Cifrele sunt cuprinse în cel mai nou raport referitor la economia mondială, în
    care instituţia financiară internaţională estimează o încetinire economică la
    nivel global. În ţară, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata
    anuală a inflaţiei în luna septembrie a scăzut uşor la 5,03%, de la 5,1% în
    august. La începutul lunii august, Banca Naţională a României a revizuit în scădere, la 3,5%, prognoza de
    inflaţie pentru finalul acestui an.

  • Reacţii internaţionale la referendumul din România

    Reacţii internaţionale la referendumul din România

    Referendumul privind redefinirea familiei în România
    a stârnit numeroase reacţii externe. Preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi
    Democraţilor din Parlamentul European, germanul Udo Bullmann, grup din care face parte şi PSD, la guvernare la
    Bucureşti, a salutat faptul că referendumul din România nu a obţinut sprijinul
    necesar pentru a fi validat. Într-o declaraţie postată pe site-ul Grupului
    S&D din Legislativul comunitar, Bullmann şi-a exprimat speranţa că guvernul
    de la Bucureşti ‘va asculta alegătorii şi se va concentra pe problemele care
    contează pentru aceştia’. ‘Schimbarea propusă a fi adusă Constituţiei ar fi
    fost un clar pas înapoi pentru drepturile persoanelor LGBTI şi ne bucurăm că
    această idee intolerantă asupra conceptului de familie nu a primit susţinerea
    cetăţenilor României, a mai spus europarlamentarul german.

    BBC comentează că un referendum cerut de grupurile pro-familie din
    Romania, pentru a extinde o interdicţie deja existentă asupra căsătoriilor
    între persoanele de acelaşi sex în Constituţie, a fost un eşec, în urma
    prezenţei scăzute la vot. Puţin peste 20 de procente din populaţie a
    participat, în ciuda celor două zile de vot şi a susţinerii puternice din
    partea Bisericii Ortodoxe Române, majoritară în România. Potrivit BBC,
    rezultatul consultării nu va reprezenta o diferenţă, în practică, dar este o
    ruşine pentru social-democraţii aflaţi la guvernare, care au susţinut puternic
    referendumul, şi o măsură a lipsei de influenţă a BOR. La rândul său, agenţia Reuters remarcă că, referendumul care a durat două zile şi a costat 40 de
    milioane de dolari, nu a obţinut suficiente voturi pentru a fi validat.

    România întoarce
    spatele referendumului pentru interzicerea căsătoriilor între persoane de
    acelaşi sex,
    a titrat jurnalul spaniol El Pais, care menţionează: Participarea slabă anulează rezultatul şi face să răsufle uşurat
    Bruxelles-ul, îngrijorat de reformele justiţiei şi de corupţia din ţară. Eşecul
    zilei este o lovitură pentru guvernul social-democrat, afectat de scandalurile
    de corupţie şi de cerinţele instituţiilor europene. Conservatorii din
    România au vrut ca votanţii să limiteze definiţia familiei. Au eşuat -
    scrie The New York Times, care a notat şi că prezenţa la vot
    scăzută a fost un eşec
    spectaculos

  • Jurnal românesc – 05.10.2018

    Jurnal românesc – 05.10.2018

    Aproape 19 milioane de alegători români sunt aşteptaţi, sâmbătă şi
    duminică, la urne, la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, în sensul
    redefinirii familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o
    femeie. Ei sunt chemaţi să se pronunţe cu ‘Da’ sau ‘Nu’ asupra întrebării:
    ‘Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma
    adoptată de Parlament?’. Românii din străinătate pot vota la referendum în 378
    secţii de votare, 192 organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile
    consulare şi institutele culturale, iar 186 – în alte locaţii. Lista
    acestora este disponibilă şi pe site-ul ministerului. Cele
    mai multe secţii de votare sunt în Italia (58), Spania (48), Republica Moldova
    (35), Statele Unite (32), Marea Britanie (19), Franţa (15) şi Germania (14).
    se vor deschide, în fiecare zi de referendum, la ora
    7,00 şi se vor închide la ora 21,00.





    Pe de altă parte, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat vineri
    că în Registrul Electoral sunt înscrişi 672.178 de cetăţeni români cu domiciliul
    în străinătate, posesori de paşaport CRDS. Cei mai mulţi dintre ei se află în
    Republica Moldova (213.308), Germania (99.395), SUA (59.891), Italia (56.404),
    Israel (36.131) şi Spania (36.049).




    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, în şedinţa de joi, proiectul
    de lege privind activitatea consulară. Potrivit unui comunicat remis presei de
    ministerul de Externe, pe fondul multiplicării fără precedent a complexităţii
    şi diversităţii cazuisticii consulare, ca urmare a amplificării semnificative a
    prezenţei româneşti în străinătate, proiectul de lege supus spre adoptare în
    Parlament conţine propuneri de sistematizare a procedurilor consulare actuale
    şi de legiferare a unor noi servicii consulare şi instrumente de lucru
    specifice, menite să eficientizeze activitatea în domeniu. Pe de altă parte,
    potrivit MAE, în contextul amplificării riscurilor de securitate la nivel
    global, actuala iniţiativă legislativă creează cadrul juridic necesar pentru
    optimizarea instrumentelor consulare destinate gestionării situaţiilor de criză,
    atât în beneficiul cetăţenilor români din afara frontierelor României, cât şi
    al cetăţenilor celorlalte state membre UE, care nu sunt reprezentaţi la nivel
    consular pe teritoriul unor ţări terţe.




    Subsecretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
    (MRP), Victor Ionescu, a întreprins, în perioada 3-5 octombrie, o vizită la
    Vilnius, Lituania, unde a participat la prima reuniune a ‘Forumului-Diaspora
    Policy Planners’, colocviu organizat sub egida Ministerului de Externe,
    respectiv a Departamentului pentru lituanienii care locuiesc în diaspora.
    Victor Ionescu a susţinut un pannel legat de bunele practici pe care România le
    are în domeniul politicilor străine şi a diasporei. Subsecretarul de stat a
    făcut referire şi la modificările legislative iniţiate de MRP oferind totodată
    detalii despre planurile de reinserţie a diasporei de mobilitate întreprinse de
    Guvernul României. La Forum au participat oficiali din: Irlanda, Ungaria,
    Polonia, Grecia, Estonia, Georgia, Israel şi Lituania. Cu prilejul vizitei la
    Vilnius, Victor Ionescu s-a întălnit cu ambasadorul României în Lituania, Dan
    Adrian Bălănescu şi cu doamna Lucia Bartkiene, Preşedintele ‘Asociaţiei de
    prietenie moldo-română Dacia’ cu care demnitarul a discutat despre modul în
    care românii stabiliţi în Lituania ar putea accesa fondurile nerambursabile
    oferite de Guvernul României prin MRP dar şi despre măsurile în vederea
    stimulării reinserţiei socio-profesionale a românilor de peste hotare care
    decid să se întoarcă acasă.


    Atenţie la înşelăciuni atunci când plecaţi la muncă în
    străinătate! Acesta este avertismentul autorităţilor la adresa românilor
    care decid să lucreze într-o altă ţară. Nu viraţi bani în conturile persoanelor
    necunoscute care vă promit locuri de muncă în străinătate! Nu acceptaţi oferte
    verbale pentru locuri de muncă, mult prea bine plătite pentru a fi reale! Nu vă
    lăsaţi documentele persoanele aşa-zişilor angajatori sau persoanelor care
    intermediază locuri de muncă, şi nu semnaţi contracte care nu sunt traduse! Toate
    aceste sfaturi fac parte din Campania naţională Informare acasă!
    Siguranţă în lume!, promovată de Guvern.

  • Referendumul, în linie dreaptă

    Referendumul, în linie dreaptă

    Românii
    sunt chemaţi pe 6 şi 7 octombrie să se pronunţe dacă sunt sau nu de acord cu
    modificarea definiţiei familiei în Constituţie, astfel încât formularea
    căsătoria liber consimţită între soţi să fie schimbată în
    căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Un proiect
    legislativ în acest sens a fost votat cu o largă majoritate în Parlament. Cu o
    singură excepţie – USR – toate partidele parlamentare au susţinut familia
    tradiţională. Proiectul a avut la bază o iniţiativă cetăţenească promovată de o
    coaliţie de organizaţii creştine, creată ad hoc şi autointitulată Coaliţia
    pentru familie. Ea a adunat 3 milioane de semnături favorabile.

    Campania
    pentru referendum a polarizat societatea, aşa cum anticipaseră adversarii -
    politici sau civici – ai modificării Constituţiei. Aceiaşi observau că un vot
    pentru redefinirea familiei nu are consecinţe juridice, în condiţiile în care
    Codul civil nu permite, în prezent, decât căsătoriile heterosexuale. Curtea
    Constituţională a validat proiectul de modificare. Pe de altă parte, a
    constatat, atunci când a răspuns favorabil sesizării unui cuplu gay
    româno-american privind nerecunoaşterea căsătoriilor dintre persoane de acelaşi
    sex, că România nu oferă nicio formă de recunoaştere legală şi judiciară
    cuplurilor homosexuale. În situaţia Romaniei se mai află doar cinci state ale
    UE – Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
    Curtea a stabilit, ghidându-se după decizii similare ale celor mai
    înalte instanţe europene, că relaţia pe care o are un cuplu format din persoane
    de acelaşi sex intră în sfera noţiunii de ‘viaţă privată’ şi a noţiunii de
    ‘viaţă de familie’, ceea ce îi conferă dreptul de a-şi exprima personalitatea
    în interiorul acestei relaţii şi de a beneficia de o recunoaştere legală a
    drepturilor şi îndatoririlor corespunzătoare.

    Susţinătorii redefinirii
    familiei, în frunte cu biserica ortodoxă majoritară, invocă drept principal
    argument tradiţia creştină, ameninţată, în opinia lor, de ideologia de gen.
    Înaltul cler ortodox a făcut apel la credincioşi să se prezinte la referendum
    şi să spună Da modificării Constituţiei. De partea lor, asociaţiile care
    apără drepturile omului şi pe cele ale minorităţilor sexuale cheamă la boicot
    pentru ca referendumul să nu fie validat. Acest lucru s-ar întâmpla doar dacă
    prezenta la consultare ar fi sub 30% din numărul alegătorilor înscrişi în
    listele electorale permanente. Asociaţia MozaiQ, susţinătoare a drepturilor
    comunităţii LGBT, a organizat un protest sub sloganul ‘Iubirea nu se votează’.
    Cei prezenţi au arătat că nu sunt de acord cu organizarea unui referendum
    pentru ceea ce ei percep a fi restricţionarea dreptului unei minorităţi şi au
    spus că dacă doi oameni se iubesc, ar trebui să se poată căsători, indiferent
    dacă sunt de acelaşi sex. Taberele s-au radicalizat iar şansele unui dialog
    real sunt cvasinule.

  • Jurnal românesc – 05.04.2018

    Jurnal românesc – 05.04.2018

    Camera
    Deputaţilor, în calitate de for decizional, a respins cererea preşedintelui
    Klaus Iohannis de reexaminare a proiectului de modificare a Legii
    referendumului, aprobând actul normativ în forma în care a fost trimis la
    promulgare. Potrivit prevederillor acestuia, refendumul naţional cu privire la
    revizuirea Constituţiei va avea loc în ultima duminică a perioadei de 30 de
    zile de la data adoptării în Parlament a actului normativ de revizuire a Legii
    fundamentale. Practic, deputaţii au păstrat forma adoptată în Senat, care anterior,
    a respins, de asemenea, cererea de reexaminare. Ca atare, preşedintele României
    este scos, practic, din procedura organizării unui referendum de revizuire a
    Constituţiei, deoarece, până acum, Parlamentul elabora câte un proiect separat
    de lege de fiecare dată când se organiza un astfel de referendum, pe care şeful
    statului îl promulga sau îl putea retrimite Parlamentului la reexaminare. USR a
    anunţat că va contesta din nou la Curtea Constituţională documentul în forma
    adoptată miercuri.


    Deputatul USR
    Matei Dobrovie propune îmbunătăţirea şi extinderea procedurii de vot prin
    corespondenţă. Uniunea Salvaţi România a depus la Senat, la iniţiativa
    deputatului Matei Dobrovie, o propunere legislativă amplă de îmbunătăţire şi
    extindere a procedurii de vot prin corespondenţă. Modificările vizează atât
    legea votului prin corespondenţă, cât şi legile privind alegerile parlamentare
    şi cele prezidenţiale, astfel încât să fie creat cadrul optim pentru
    implementarea acestei modalităţi de vot. Potrivit USR, în anul 2016, doar 0,02
    % dintre românii cu drept de vot şi-au desemnat reprezentanţii în Parlament
    prin corespondenţă. Vor putea vota prin utilizarea serviciilor poştale toţi
    românii cu drept de vot aflaţi în străinătate, nu doar cei care au domiciliul
    sau reşedinţa în afara României, precum şi alegătorii din ţară care nu se pot
    prezenta la urne în ziua votului. În plus, la alegerile parlamentare, românilor
    aflaţi în străinătate li se acordă posibilitatea de a vota pentru candidaţii
    din circumscripţia electorală din ţară, corespunzătoare adresei de domiciliu
    sau reşedinţă. Excepţie fac alegătorii cu domiciliul în străinătate, care
    urmează să voteze doar pentru candidaţii din Circumscripţia nr. 43 – Diaspora.


    Secretarul de
    stat al Ministerului administraţiei din Serbia, Ivan Boșniak, a prezidat la Zaicear, împreună cu Oliver Marius Dilof,
    consulul general al României în Serbia, întâlnirea cu Comisia mixtă internaţională pentru îmbunătăţirea
    poziţiei minorităţilor. Potrivit Timocpress, Boșniak consideră că Serbia are un
    cadru legal bun în domeniul protejării drepturile minorităţilor naţionale, dar,
    în acelaşi timp, în unele domenii mai sunt multe de făcut. La rândul său, Dilof
    a subliniat că pentru o bună colaborare cu Consulatul general al României,
    atunci când se pune problema respectării drepturilor minorităţilor naţionale,
    trebuie avută în vedere şi dezvoltarea economică a celor două state. Comunitatea
    românească din Serbia şi cea sârbească din România trebuie să fie punctul care
    să unească cele două state, a mai spus consulul, considerând că înţelegerea
    bună a celor două comunităţi va duce la prosperitatea relaţiilor bilaterale în
    viitor – mai scrie Timocpress.


    Guvernul de la
    București a aprobat, în ședința de miercuri, o hotărâre privind deschiderea
    punctului internațional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru
    comunicație de pasageri și marfă în regim de bac și pietonal între localitățile
    Isaccea (România) și Orlivka (Cartal, raionul Reni din Ucraina). Hotărârea
    adoptată de Guvernul României prevede și deschiderea Biroului Vamal de
    Frontieră Isaccea – scrie TOCpress.

  • Jurnal românesc – 02.11.2017

    Jurnal românesc – 02.11.2017

    Românii de peste hotare care doresc să îşi deschidă o afacere acasă pot
    să se înscrie în programul Diaspora
    StartUp, în cadrul căruia trei proiecte, selectate câştigătoare, pot
    beneficia de o finanţare nerambursabilă de până la 40.000 de euro, a informat
    Fundaţia CAESAR, într-un comunicat de presă. Programul se adresează cetăţenilor
    români cu vârsta minimă de 18 ani, care au locuit peste hotare în ultimele 12
    luni şi doresc să-şi deschidă o afacere în ţară. Candidaţii trebuie să facă
    dovada experienţei sau studiilor în străinătate în domeniul în care
    intenţionează să-şi deschidă afacerea. Scopul proiectelor este încurajarea
    antreprenoriatului românesc prin susţinerea înfiinţării de companii cu profil
    non-agricol, în zona urbană, în toate regiunile de dezvoltare ale României, cu
    excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov. Durata de implementare a fiecărui proiect
    este de maximum 36 de luni. În perioada imediat următoare, Fundaţia va organiza
    campanii de informare şi promovare, în mediile online şi offline. Evenimente
    dedicate primei etape a proiectelor vor avea loc în centre de referinţă din
    diaspora precum Londra, Paris, Berlin, Bruxelles, însă înscrierile sunt
    deschise pentru orice cetăţean român din diaspora care îndeplineşte condiţiile
    de eligibilitate. Pagina de prezentare a proiectului poate fi accesată la
    adresa: www.fundatiacaesar.ro.


    Curtea Constituţională de la Chişinău a avizat pozitiv proiectul de lege
    pentru modificarea Constituţiei, în care se spune că în Republica Moldova se
    vorbeşte limba română. Proiectul urmează să fie trimis Parlamentului.
    Preşedintele fracţiunii parlamentare PLDM, Tudor Deliu, spune că prin decizia
    CC s-a restabilit un adevăr istoric. Deputatul şi-a exprimat speranţa că se vor
    găsi suficiente voturi în Parlament pentru modificarea Constituţiei, or, în caz
    contrar, acesta spune că deputaţii care spun că vorbesc limba română, dar nu
    vor semna proiectul, aşa cum este şi cazul preşedintelui Parlamentului, Andrian
    Candu, vor demonstra că una spun şi alta fac. Şi preşedintele Grupului
    Parlamentar Popular European, Valeriu Ghileţchi, a salutat decizia CC,
    calificând-o drept calea spre modificarea Constituţiei. Până acum, însă,
    proiectul a fost semnat de doar 34 de deputaţi, iar pentru modificarea Constituţiei
    prin Parlament sunt necesare voturile a 2/3 din deputaţi, adică 67. La rândul
    său, preşedintele Igor Dodon i-a îndemnat pe cei care vor să modifice
    Constituţia prin înlocuirea sintagmei limba moldovenească cu limba română
    să organizeze un referendum în acest sens.



    Pe 8 noiembrie, la Bruxelles, asociaţia REPATRIOT
    invită toţi românii interesaţi să valorifice oportunităţile de afaceri de acasă
    şi să descopere dacă se pot întoarce ca antreprenori. Un număr tot mai mare de
    români, care trăiesc în străinătate, ar dori să se întoarcă acasă. Ei deţin
    resurse în bani, cunoştinţe, abilităţi, experienţă şi o mare capacitate de
    muncă. Până acum, banii trimişi de aceştia au adus o contribuţie importantă la
    creşterea economică a României. Românii au ales să plece într-o lume liberă, a
    competiţiei, a corupţiei foarte scăzute, a valorilor etice, emigrând în
    economii funcţionale. Acum, e timpul ca românii să revină acasă să valorifice
    oportunităţile de afaceri din România!, spune Marius Bostan, iniţiatorul
    proiectului RePatriot. Pentru participare, asociaţia recomandă completarea
    formularului de pe pagina de internet repatriot.ro/conferinta-bruxelles/, până
    pe 7 noiembrie

  • Jurnal românesc – 05.09.2017

    Jurnal românesc – 05.09.2017

    1,1
    milioane de români
    aflaţi în ţară se gândesc să se mute în străinătate în următorii cinci ani,
    relevă un studiu al Băncii Mondiale. În schimb, aproape 2,4 milioane
    de români ar fi dispuşi să se mute într-un alt oraş din ţară, dacă ar găsi un
    loc de muncă mai bun şi condiţii de trai superioare. Potrivit Băncii
    Mondiale, tendinţa s-a inversat faţă de anii trecuţi, când apetitul pentru
    migraţia externă al românilor era mai mare decât cel pentru migraţia internă.
    Conform estimărilor specialiştilor Băncii Mondiale, în următorii cinci ani,
    Clujul ar putea atrage peste 260 de mii de noi locuitori, Bucureştiul încă 245
    de mii, Timişoara putin peste 200 de mii, iar Braşovul 196 de mii. În clasamentul
    oraşelor în care o pondere semnificativă a românilor şi-ar dori să se relocheze
    se mai află Sibiu, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Oradea, Râmnicu Vâlcea şi Suceava.




    Plenul Camerei
    Deputaţilor a adoptat, marţi,
    proiectul de modificare şi completare a Legii nr.3/2000 privind organizarea şi
    desfăşurarea referendumului.


    Proiectul prevede, în primul
    rând, că referendumul de revizuire a Constituţiei trebuie să aibă loc în termen
    de 30 de zile de la adoptarea de către Parlament a iniţiativei de revizuire.
    Cetăţenii României sunt chemati să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul
    referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, organizat în cel
    mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
    Guvernul stabileste, prin hotărâre, data referendumului şi face publică, de
    îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată, se arată în
    proiectul de lege. Camera Deputaţilor este for decizional.




    Guvernul nu are bani, în acest moment,
    pentru proiectele declarate câstigătoare în programul Start-Up Nation, fiindcă
    nu a existat o rectificare bugetară în luna august. Declaraţia a fost făcută de
    preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi
    Mijlocii, Florin Jianu, potrivit căruia o rectificare bugetară ar
    putea să aibă loc abia în luna octombrie. Rezultatele finale ale programului
    Start-Up Nation din acest an arată că au fost depuse peste 19 mii de planuri
    validate, din care 8.600 ar intra la finanţare. Programul Start-Up Nation are
    un buget de 1,7 miliarde de lei în acest an, iar suma maximă pe care o poate
    primi o firmă este 200.000 de lei.






    Romanii din diaspora
    pot afla informaţii utile pe portalul www.diasporaazi.ro,
    al agenţiei de presă Diaspora Azi. Între altele, agenţia prezintă informaţii
    actualizate de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, alte ministere,
    Preşedinţie, Parlament, autorităţi locale, instituţii private, camerele de
    comerţ, asociaţii de întreprinzători care privesc cetăţenii români cu
    domiciliul în străinătate şi care se referă la schimbări legislative,
    oportunităţi de afaceri sau muncă, informaţii culturale. În secţiunile
    agenţiei, un loc important este acordat categoriei Comunitate,
    rubrica despre românii care se remarcă în străinătate prin realizările lor şi
    care contribuie la îmbunătăţirea imaginii românilor şi României. O altă
    secţiune importantă este Vocea Diasporei,
    în cadrul căreia sunt prezentate opiniile românilor din străinătate legate de
    România, de ceea ce consideră ar trebui schimbat în ţara pe care au părăsit-o
    pentru a căuta o viaţă mai bună.

  • Cum se defineşte familia?

    Cum se defineşte familia?


    Câteva milioane de români şi-au pus semnătura pe un proiect de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei ca având la bază uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu între soţi cum este în prezent. Iniţiativa aparţine Coaliţiei pentru Familie şi, potrivit preşedintelui comitetului de iniţiativă constituţională, Mihai Gheorghiu, reprezintă o premieră istorică, naţională şi europeană, susţinută atât de ortodocşi, cât şi de catolici sau protestanţi. “Este prima oară în istoria modernă a României când există trei milioane de semnături pentru revizuirea Constituţiei. Această solidaritate umană nu va putea fi ocolită şi proiectul va fi luat în discuţie, chiar dacă până acum există o tăcere care nu e de foarte bun augur”, declara Mihai Gheorghiu, la momentul depunerii semnăturilor la Senat, conform legii.



    Între timp, lucrurile au avansat, iar iniţiativa cetăţenească a trecut, în prima parte a acestei luni, de Camera Deputaţilor. Dan Barna, deputat al USR – partid de opoziţie care a dat cele mai multe voturi împotriva iniţiativei, a explicat că respectă dreptul la iniţiativă al cetăţenilor, dar consideră că organizarea unui referendum pe această temă, obligatoriu procedural, ar crea dezbinare în societate: “Este oare familia tradiţională o valoare importantă a societăţii noastre? Fără îndoială că da. Este oare toleranţa şi respectul minorităţilor o valoare importantă pentru societatea noastră? Fără îndoială că da. Să fim oneşti şi să ne privim în ochi! Acest referendum forţează cetăţenii României să pună cele două valori într-o ordine sau alta. Acest referendum adânceşte o fractură în cadrul actualei noastre societăţi.”



    Iniţiativa nu este îndreptată împotriva cuiva şi nu reprezintă un gest de intoleranţă, a declarat, în replică, senatorul ALDE (de guvernământ) Varujan Vosganian: “Nu m-am gândit niciodată că ideea maternităţii impletite cu ideea paternităţii poate să fie intolerantă! În fapt, pe asta este construită condiţia umană! În fond, pe asta este construită tradiţia poporului nostru! Subliniind că într-o familie un copil trebuie să-i spună unui părinte mamă şi unui părinte tată, nu este îndreptat împotriva nimănui, oricine este liber, potrivit Constituţiei, să trăiască potrivit dorinţelor, aptitudinilor şi afinităţilor sale!”



    Proiectul este contestat de o parte din societatea civila. Între argumente se numără faptul că definirea propusă se regăseşte, deja, în Codul Civil sau acela că s-ar putea ajunge la situaţii complicate în care, de exemplu, un bărbat care a făcut o operaţie de schimbare de sex ar reveni în România si ar dori să îşi oficializeze relaţia cu un bărbat. În toată această ecuaţie, intervenţia Bisericii Ortodoxe este percepută drept o încercare de resuscitare a încrederii românilor în această instituţie. După ce preoţii din ţară au început să strângă semnături pentru modificarea Constituţiei, Patriarhul Daniel a explicat demersul prin faptul că “familia tradiţională se găseşte într-o situaţie fragilă şi dificilă, deoarece modelul său “este considerat de unii ca fiind învechit sau perimat”, pentru că “trăim într-un context dominat de o mentalitate individualistă şi secularizantă, care nu caută sfinţirea vieţii prin rugăciune, naşterea de copii şi creşterea lor în credinţa creştină”. De aceea, mai spune patriarhul, “trebuie susţinut efortul de a apăra familia naturală, tradiţională, universală şi de a rezista în faţa unor modele noi de familie, care consideră că uniunea firească bărbat-femeie ar fi doar un model printre altele”.



    De altfel, iniţiativa este susţinută atât de ortodocşi, cât şi de catolici sau protestanţi. Invitată la postul public de Radio, Teodora Rosetti, coordonator de programe la asociaţia ACCEPT, a explicat care este poziţia acestei organizaţii care de 20 de ani reprezintă drepturile persoanelor lgbt în România: “Noi la ACCEPT vedem acest demers ca fiind unul redundant, care are ca scop victimizarea şi stigmatizarea persoanelor lgbt, dar şi un scop de a distrage atenţia publicului de la probleme extrem de reale cu care se confruntă societatea şi mai ales familia în România. În momentul în care întreaga dezbatere publică se axează pe această comunitate, pe comunitatea persoanelor gay, lesbiene, bisexuale, transgende din România şi aceste persoane sunt prezentate ca o ameninţare, din punctul nostru de vedere fictivă, la adresa familiei tradiţionale, a bunăstării acesteia, practic îndreptăm ura latentă în societate, a oamenilor care sunt nemulţumiţi de diverse probleme din viaţa lor de zi cu zi împotriva acestui grup minoritar, aproape invizibil în România, care are foarte puţine drepturi recunoscute, care are probleme majore în a avea protecţia legii şi încercăm să ducem discuţia foarte departe de problemele cu care se confruntă familia din România.”



    Fără a nega problemele invocate de Teodora Rosetti, Cătălin Vasile, reprezentant al Coaliţiei pentru Familie, susţine că demersul iniţiat în Parlament în privinţa redefinirii familiei este necesar pentru ca lucrurile să fie clar stipulate în legea fundamentală a ţării – căsătoria trebuie să rămână ca mediu propice pentru creşterea copiilor, pentru dezvoltarea lor, pentru educaţie, între un bărbat şi o femeie, spune Cătălin Vasile. Dacă propunerea va fi aprobată şi de Senat, românii vor fi chemaţi să-şi exprime votul în cadrul unui referendum organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului.


  • Justiţia în prim plan

    Justiţia în prim plan

    În februarie, sute de mii de români revoltaţi au ieşit în stradă, pentru a participa la cele mai ample proteste de după căderea dictaturii comuniste, în 1989. Abia învestit, Guvernul PSD-ALDE încercase, prin ordonanţe de urgenţă, să opereze o graţiere colectivă şi să modifice codurile penale. După ce acuzaţiile străzii au fost preluate şi de opoziţia de dreapta, de presă şi de partenerii occidentali ai României, guvernanţii, cu spatele la zid, au consimţit, în cele din urmă, să-şi retragă ordonanţele Dar în opinia publică persistă suspiciunea că social-democraţii şi partenerii lor juniori liberal-democraţi vor să exonereze de răspundere penală personaje politice de prim-plan şi responsabili din administraţia centrală şi locală.



    Duminică seară, la Bucureşti şi în alte oraşe mari au avut loc noi manifestaţii de stradă împotriva Guvernului şi a Parlamentului, care dezbate proiectul legii graţierii, iniţiat de senatorul PSD, Şerban Nicolae. În Capitală, circa trei mii de oameni şi-au exprimat revolta faţă de iniţiativa legislativă, ce include şi graţierea pedepselor pentru unele fapte de corupţie. Manifestanţii acuză şi ceea ce numesc politizarea Curţii Constituţionale, care consideră că DNA şi-a depăşit atribuţiile când a anchetat modul de adoptatare a ordonanţei de urgenţă privind schimbarea codurilor.



    Participanţii la protest au cerut, din nou, demisia Guvernului: “Să cadă Guvernul, pentru că ei au făcut nişte schimbări ca să păcălească puţin pe români”. “Nu mai vreau o clasă politică care să se reprezinte pe sine şi nu mai vreau oameni politici de carieră”. “Când abia te linişteşti şi crezi că, în sfârşit, au înţeles despre ce este vorba, îl vezi pe Şerban, că spune: Vai, bieţii puşcăriaşi! Vai, în igrasie! Vai… Te apucă plânsul, dacă nu ştii despre cine este vorba. Deci, care este prioritatea lor? Au călcat vreodată într-un spital de oncologie, de exemplu? Sincer, aştept să demisioneze Guvernul ăsta, aşa aş vrea.”



    De cealaltă parte a baricadei, noul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, numit după ce autorul ordonanţelor, impopularul său predecesor, Florin Iordache, a trebuit să demisioneze, pledează pentru transparenţă în luarea deciziilor, în acord cu Constituţia şi cu standardele europene. El spune că autorităţile de la Bucureşti fac eforturi pentru a ieşi de sub monitorizarea Comisiei Europene la capitolul justiţie: “Noi suntem încă sub monitorizarea MCV-ului. Noi trebuie să scăpăm de această monitorizare şi nu scăpăm de ea decât printr-un mecanism de ăsta decizional transparent. Nu scăpăm de MCV decât prin reglementări în acord cu standardele constituţionale, prin reglementări juridice în acord cu standardele Comisiei de la Veneţia.” Toader a mai anunţat că va discuta cu procurorul general, Augustin Lazăr, şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, despre ancheta privind ordonanţa de urgenţă. Ministrul spune că, în următoarele două săptămâni, va face şi o analiză a activităţii Parchetului General şi n-a exclus revocarea celor doi procurori şefi. Decizie care, avertizează analiştii, riscă să scoată iarăşi lumea în stradă.

  • Ce înseamnă familia în România actuală

    Ce înseamnă familia în România actuală

    Într-o
    perioadă când, în Europa şi alte părţi ale lumii, diversitatea stilurilor de
    viaţă se manifestă mai plenar ca oricând, şi în România definirea familiei
    necesită clarificări sau, poate, revizuiri. O cerere de clarificare a fost
    făcută recent cu privire la formularea articolului 48 din Constituţie. Acolo,
    în primul paragraf, scrie că familia se întemeiază pe căsătoria liber
    consimţită între soţi, pe egalitatea acestor şi pe dreptul şi îndatoriarea
    părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. O coaliţie
    între mai multe organizaţii non-guvernamentale, denumită Coaliţia pentru
    Familie doreşte modificarea acestui paragraf pentru a se preciza că familia se
    întemeiază pe uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie. În
    favoarea acestei modificări coaliţia a strâns trei milioane de semnături, deşi
    legea stipulează că este nevoie doar de 500.000 pentru susţinerea unei
    iniţiative de schimbare a Constituţiei. L-am întrebat pe Răzvan Vastea,
    reprezentantul Coaliţiei pentru familie care au fost resorturile acestei
    iniţiative. În perioada în
    care Constituţia a fost redactată – şi odată cu ea şi articolul 48 -, toată
    lumea înţelegea prin soţi un bărbat şi o femeie. Evoluţia recentă pe plan
    internaţional – de pildă, în Franţa, unde căsătoria între persoane de acelaşi
    sex a fost legalizată – ne-a determinat să clarificăm articolul 48 pentru a
    stipula foarte clar că soţii sunt un bărbat şi o femeie, aşa cum a fost
    gândită, de fapt, Constituţia la momentul redactării ei şi aşa cum, în prezent,
    precizează Codul Civil al României.


    Cum era de aşteptat, această iniţiativă a suscitat
    diverse interpretări şi discuţii în rândul opiniei publice. Cele mai multe se
    refereau la intenţia Coaliţiei pentru familie de a contracara o eventuală
    iniţiativă de legiferare a căsătoriilor gay. Această interpretare a fost
    favorizată şi de faptul că unele din asociaţiile-membre ale coaliţiei au un
    specific religios, iar iniţiativa a fost sprijinită şi de Biserica Ortodoxă
    Română a cărei poziţie oficială este contrară noilor modele de familie. Tot
    oficial acţiunea Coaliţiei pentru familie se referă strict la acţiunea
    de modificare a articolului 48. Totuşi, după cum recunoaşte Răzvan Vastea, în
    subsidiar iniţiativa aceasta are un scop mai larg: Conţine şi un factor de protejare în faţa
    unei mişcări pe care noi o considerăm nefireşti şi împotriva dezvoltării
    armonioase a unei naţiuni. Atunci când a fost redactată Constituţia, toată
    lumea înţelegea că prin termenul de soţi se desemnează un bărbat şi o femeie.
    Nimeni nu şi-a imaginat atunci că, după aproximativ 10 ani, soţi poate să
    desemneze doi bărbaţi sau două femei. Implicaţiile sunt foarte grave, din
    punctul nostru de vedere, dacă s-ar ajunge la o modificare a termenului de
    familie. Implicaţiile privesc, în principal, naşterea şi creşterea copiilor.
    Pericolele ridicate de legalizarea uniunii dintre cuplurile gay sunt chestiuni
    subsidiare. Nu ne-am gândit neapărat la ele ca fiind nişte obiective de
    combătut. Sunt implicite sau subînţelese, cum vreţi s-o luaţi. Dar iniţiativa
    noastră priveşte, în primul rând, definirea familiei ca fiind uniunea dintre un
    bărbat şi o femeie. Este o acţiune pur democratică. Nu lezăm nişte presupuse
    drepturi ale persoanelor homosexuale care doresc să întemeieze familii pentru
    că, de fapt, legislaţia României nu prevede aceste drepturi.


    În aceste condiţii şi ţinând cont de faptul că nu
    există membri a comunităţii gay din România care să fi solicitat să se
    căsătorească între ei, acţiunea Coaliţiei pentru familie poate părea
    redundantă. Este părerea activistei feministe Oana Băluţă – lector universitar
    la Facultatea
    de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – care adaugă, de asemenea:
    Este
    vorba de o mobilizare preventivă care, în opinia mea, nu e necesară în
    condiţiile în care deja în România, căsătoria între persoane de acelaşi sex nu
    e permisă pentru că o interzice explicit codul civil. Codul civil spune că o
    căsătorie este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie. Ba mai
    mult. Codul civil interzice orice alt tip de convieţuire cum ar fi cel stipulat
    în parteneriatul civil. În plus, tot Codul Civil nu recunoaşte nici căsătoriile
    între persoane de acelaşi sex încheiate în afara României şi nici
    parteneriatele civile încheiate în afara României. Prin urmare Coaliţia pentru
    familia cere legiferarea unui lucru care este deja legiferat. Din punctul meu
    de vedere, acţiunea nu e necesară şi nu face decât să hrănească ura faţă de un
    grup minoritar, mă refer la comunitatea LGBT.


    Cu toate acestea, declaraţiile oficiale ale
    Coaliţiei pentru Familie militează, mai degrabă, pentru susţinerea unui
    anumit tip de familie şi, mai ales, pentru un anumit tip de educaţie parentală
    potrivit căruia copiii nu pot creşte armonios decât alături de o mamă şi de un
    tată devotaţi şi neseparaţi. Potrivit membrilor coaliţiei, valorile
    familiei tradiţionale ar constitui un
    nucleu al bunului mers al societăţii: Familia formată prin unirea în
    căsătorie a unui bărbat cu o femeie a fost şi va rămâne mediul cel mai potrivit
    pentru naşterea, creşterea şi dezvoltarea copiilor. Însă condiţiile socio-economice din România
    actuală, ca şi modificarea mentalităţilor, au dus la alegeri personale contrare
    acestui model, consideră Oana Băluţă: Dacă ne uităm la structura familiilor din România, vedem că unele sunt
    formate dintr-o femeie şi un copil, altele dintr-un bărbat şi un copil. Găsim
    familii monoparentale, familii alcătuite din bunici şi nepoţi pentru că
    părinţii copiilor au plecat în străinătate ca să lucreze. Găsim familii
    alcătuite din mătuşi, unchi şi nepoţi. În urma recensământului din 2011, peste
    800.000 de persoane din toate decadele de vârstă au declarat că trăiesc
    împreună fără a fi căsătoriţi, din diverse motive. Există deja femei şi bărbaţi
    care trăiesc deja unii împreună cu alţii, dar nu au intrat în nici un tip de
    mariaj civil sau religios. Deci această iniţiativă aduce atingere şi
    drepturilor altor tipuri de relaţii pe care avem toată legitimitatea să le
    numim familii. Şi în cadrul familiilor monoparentale există iubire, există
    responsabilitate, există respect. Întrebarea este: trăim într-o realitate
    imaginată şi restrictivă sau trăim într-o realitate concretă, aşa cum se
    desfăşoară viaţa noastră cotidiană, în urma unor alegeri sau a unor
    constrângeri socio-economice?



    Dacă
    iniţiativa de modificare a articolului 48 este considerată constituţională,
    Parlamentul ar putea decide organizarea unui referendum, prilej cu care toţi
    cetăţenii României vor fi chemaţi să spună cum văd ei familia. Până atunci
    însă, e nevoie de o dezbatere aprofundată asupra tuturor aspectelor pe care le
    implică noţiunea de familie în lumea de azi.