Tag: constructii

  • Muncind în România – 12.11.2024

    Muncind în România – 12.11.2024

    Salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă în România este al patrulea cel mai mic din Uniunea Europeană, relevă datele Institutului European de Statistică. Salariul a fost de aproximativ 17.700 euro, mai puţin de jumătate din valoarea salariului mediu anual ajustat pentru Uniunea Europeană, care a fost de 37.900 euro. Luxemburg deţine recordul pentru cel mai mare salariu mediu cu normă întreagă de peste 81.000 euro. Danemarca este pe locul doi, cu peste 67.000 euro, iar Irlanda pe trei, cu aproape 59.000 euro. La polul opus se află Bulgaria, cu 13.500 euro pe an, urmată de Ungaria, Grecia şi România. Polonia este pe o poziţie apropiată României, însă cu un plus de 300 euro pe an.

     

    În comparaţie cu 2022, anul trecut a existat o creştere în toate statele europene, cu excepţia Suediei, unde salariul mediu anual ajustat a scăzut cu circa 2.000 euro. Ca medie, creşterea în Uniunea Europeană este de 6,5%, în jur de 2.300 euro. Creşterea din România este puţin peste această medie, în speţă de aproximativ 2.600 euro, de la 15.060 euro în 2022 la 17.739 euro în 2023. Recordul pentru creşterile salariale de la un an la altul îl deţine tot statul cu cele mai mari salarii medii, Luxemburg, unde a fost înregistrat un salt de aproximativ 5.500 euro. Topul este completat de Belgia, cu o creştere de aproape 4.500 euro şi de Irlanda, cu circa 4.300 euro.

     

    Şase din zece mari companii de construcţii din România estimează o creştere a cifrei de afaceri în acest an, potrivit unui studiu de specialitate. Prognoza se reflectă şi în intenţiile de angajare ale companiilor care activează în acest sector. Astfel, 62% din managerii chestionaţi spun că au crescut numărul angajaţilor, deşi se confruntă, în continuare, cu un deficit de forţă de muncă specializată. Constructorii români mizează în special pe lucrările publice de infrastructură, pe investiţiile industriale private, dar şi pe cele din domeniile medical, al serviciilor de utilitate publică, al construcţiilor sociale, precum şi pe dezvoltările din sectoarele retail şi rezidenţial.

     

    Studiul mai arată că, deşi multe companii din domeniu apelează la lucrători străini, 45% din acestea preferă să lucreze cu angajaţi exclusiv din România. Peste jumătate din marii constructori spun însă că se confruntă cu blocaje financiare mari în achiziţionarea de materiale, ceea ce a dus la scăderi ale ritmului de lucru. Potrivit studiului, pe lângă finanţarea insuficientă, principalele probleme în sectorul construcţiilor în perioada următoare vor fi majorarea costurilor cu forţa de muncă şi creşterea concurenţei în domeniu. Pentru prima dată în istoria României, numărul de firme de construcţii a depăşit pragul de 90.000.

     

    Aproape 11.800 de locuri de muncă sunt disponibile în Bucureşti, a anunţat Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Dintre acestea, 645 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 1.015 celor cu studii medii, circa 5.500 sunt pentru muncitorii calificaţi şi aproximativ 4.500 pentru muncitorii necalificaţi. AMOFM Bucureşti precizează că baza de date a locurilor de muncă declarate vacante de către angajatori este dinamică şi poate fi consultată site-ul anofm.ro. De asemenea, instituţia precizează că potrivit Legii privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, furnizează în mod gratuit serviciul de mediere a muncii prin care asigură punerea în legătura a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui job.

     

    Peste 350 de locuri de muncă sunt disponibile în judeţul Maramureş, în nord-vestul României, a anunţat agenţia judeţeană de profil. Aceasta transmite că majoritatea job-urilor vacante sunt în domeniile producţie şi servicii. Printre meseriile căutate se numără cele de tehnician dentar, croitor, contabil, inginer industrial sau în domeniul construcţiilor, şofer, lucrător cu specializare sau nespecializat în domeniul construcţiilor, în agricultură, turism, silvicultură, dar şi în diferite domenii industriale. De asemenea, există solicitare de personal în domeniul turismului urban şi în domeniul medical. AJOFM Maramureş arată că unele dintre locurile de muncă sunt disponibile pe toată durata lunii noiembrie, iar altele până la sfârşitul lunii decembrie.

     

  • Regulamentul privind produsele pentru construcții

    Regulamentul privind produsele pentru construcții

    În Uniunea Europeană, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 50% din extracția și consumul de resurse și pentru mai mult de 30% din totalul deșeurilor anuale. În plus, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie al Uniunii şi de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.

    În acelaşi timp, ecosistemul construcțiilor reprezintă aproape 5,5% din Produsul Intern Brut al întregii Uniuni și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 25 de milioane de persoane. La nivelul întregii Uniuni Europene, sunt 430.000 de întreprinderi implicate în industria produselor pentru construcții, cu o cifră totală de afaceri de 800 de miliarde EUR. Acestea sunt, în principal, întreprinderi mici și mijlocii care reprezintă un atu economic și social esențial pentru comunitățile locale.

    Regulamentul privind produsele pentru construcții adoptat acum de Consiliul Uniunii Europene actualizează normele existente în domeniu și oferă posibilitatea de adaptare a standardizării la noile evoluții tehnice. Aceste produse vor avea paşapoarte digitale prin care oamenii şi companiile vor fi mai bine informaţi asupra compoziţiei lor, astfel încât să putem face alegeri cât mai prietenoase cu mediul. Noul regulament facilitează adoptarea de noi standarde și împuternicește Comisia să adopte specificații comune în anumite condiții atunci când calea obișnuită de standardizare este blocată.

    Va fi modificată definiția „produsului pentru construcții”. Regulamentul stabilește obligațiile producătorilor, ale importatorilor și ale altor operatori economici și întăreşte supravegherea pieței și, totodată, protecția consumatorilor. În același timp, va fi respectat dreptul statelor membre de a reglementa lucrările de construcții la nivel naţional.
    După semnarea de către președinta Parlamentului European și de președintele Consiliului, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după 20 de zile.

    Articolele regulamentului referitoare la elaborarea standardelor vor fi aplicabile la o lună de la data intrării lor în vigoare. Toate celelalte articole se vor aplica la un an de la data intrării în vigoare, cu excepția articolului privind sancțiunile, care va începe să fie aplicat după doi ani.

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Managerii din România estimează o creştere moderată a activităţii în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii cel puţin până în luna octombrie. Totodată, aceştia anticipează şi o creştere a preţurilor în aceste domenii, coinform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. În acest context, analiştii economici anticipează că managerii vor adopta o atitudine prudentă, care va genera o stagnare pe piaţa locurilor de muncă.

    Datele privind percepţia managerilor asupra următoarelor luni sunt importante într-un context în care economia românească încetineşte şi apar semne de întrebare legate de o eventuală reinflamare a inflaţiei, este de părere analistul economic Constantin Rudniţchi. Potrivit acestuia, sondajul realizat de INS confirmă temerile macro-economice şi anume că ne putem aştepta la o creştere a inflaţiei chiar de anul acesta şi la o încetinire a economiei. El este de părere că situaţiea de pe piaţa forţei de muncă, care se confruntă de foarte mult timp de o criză a forţei de muncă, nu se va îmbunătăţii.

    “Aşteptările managerilor nu sunt de a angaja în continuare, ci de a rămâne undeva în zona actuală”, a punctat Rudniţchi. Rezultatele sondajului INS relevă că, în privinţa evoluţiei numărului de salariaţi, managerii de firme preconizează o creştere moderată numai în zona comerţului cu amănuntul, respectiv, relativă stabilitate în industria prelucrătoare, construcţii şi servicii. Rudniţchi apreciază că rezultatele obţinute de companiile din România în 2024 nu sunt suficient de bune pentru a le permite managerilor să angajeze forţă de muncă suplimentară.

    Angajaţii din sistemul privat de învăţământ din România câştigă între 4.000 şi 8.000 de lei (800 şi 1.600 de euro), transmite platforma de recrutare online eJobs. Potrivit acesteia, peste 700 de locuri de muncă în sectorul de educaţie sunt disponibile în prezent, iar cei mai mulţi angajatori caută educatori, învăţător, profesori de limbi străine sau asistenţi medicali. Numărul mare de grădiniţe, şcoli private, instituţii de tip before & after school care s-au deschis în ultimii ani generează, anual, peste 7.000 de locuri de muncă, a menţionat sursa citată. În ceea ce priveşte salariile, un educator care lucrează într-o grădiniţă privată din Bucureşti poate primi între 4.000 şi 5.000 de lei (800 şi 1.000 de euro) pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.500 şi 4.000 de lei (700 şi 800 de euro).

    De asemenea, un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei (1.000 şi 1.600 de euro), în funcţie de vechime. Pentru sistemul învăţământului de stat, salariul de bază al unui învăţător este de 3.900 de lei (780 de euro), net, potrivit grilelor de salarizare de la 1 iunie 2024, iar cel al unui profesor de 4.000 de lei (800 de euro). La aceste salarii se pot adăuga diferite sporuri, precum indemnizaţia de dirigenţie, gradaţia de merit, sporul de doctorat sau spor pentru predare în zone izolate. Cele mai mari salarii în educaţie sunt în Bucureşti, în oraşele mai mici nivelul fiind cu aproximativ 25% mai mic decât în Capitală.

    Rata şomajului în judeţul Sibiu, din centrul României, este în uşoară creştere, şi a ajuns la 2,63% în luna iulie, potrivit Agenţiei Judeţeane pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că din 5.190 de şomeri înregistraţi în evidenţele sale, 2.490 erau femei. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, peste 4.400 de şomeri proveneau din mediul rural şi 748 din cel urban. Şomerii cu studii primare sau fără studii reprezantau peste 50% din total, urmaţi de cei cu studii gimnaziale (23%), cu studii profesionale (11%), cu studii liceale şi postliceale (10%), în vreme ce cei cu studii superioare, circa 4,5 procente. La nivel naţional, rata şomajului a fost de aproximativ 3% la sfârşitul lunii iulie, uşor mai mare decât cea din luna anterioară.

    Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti au controlat, în perioada 1-27 august, 85 de agenţi economici din construcţii şi au aplicat amenzi de 650.000 lei (130.000 de euro) pentru munca la negru. Acţiuni similare au avut loc şi în judeţul Gorj, din sudul României. Aici, inspectorii de muncă au efectuat 43 controale care au vizat atât domeniul relaţiilor de muncă, cât şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost aplicate 22 sancţiuni contravenţionale în valoare de 155.500 lei (peste 31.000 de euro), dintre care 40.000 lei (8.000 de euro) pentru muncă nedeclarată. Cele două inspectorate au transmis că urmăresc în continuare modul de respectare a prevederilor legale şi că vor desfăşura astfel de acţiuni în toate domeniile de activitate.

  • Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Parlamentul European a adoptat recent directiva care va contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor.

    Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică. Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, statele membre ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.

    Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

    De asemenea, subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Statele membre ale Uniunii Europene pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile sau lăcașurile de cult.

    Prezentă în plenul Parlamentului European, înaintea votului, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a subliniat că Uniunea Europeană nu va putea să-și atingă obiectivele energetice și climatice și să scoată cetățenii din sărăcia energetică fără a îmbunătăți modul în care sunt construite și în care funcționează clădirile.

    “Printr-o directivă revizuită, asigurăm o tranziție energetică justă și favorabilă incluziunii. Am răspuns apelurilor de la producători, de la furnizorii de servicii din industria construcțiilor și de la proprietarii de case, pentru a oferi certitudinea investițiilor. Acordul realizează un echilibru excelent între obiective și mijloacele de atingere a acestora, în cadrul Pactului Verde European.

    În opinia Comisiei Europene, Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor este piesa lipsă a puzzle-ului, pentru a pune sectorul construcțiilor pe drumul cel bun. Cu toate acestea, nu putem lăsa cetățenii singuri în fața creșterii prețurilor la încălzire.

    De asemenea, trebuie să oferim un cadru legislativ favorabil pentru renovarea clădirilor. Și avem nevoie de măsuri de reglementare care să abordeze barierele non-economice din calea renovării clădirilor. Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor conține atât astfel de măsuri de reglementare, cât și cadrul necesar. Prin urmare, vă încurajez cu tărie să susțineți Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor.”

    Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă și 46 abțineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial și de Consiliul Uniunii Europene.

  • Şomaj în scădere, în România

    Şomaj în scădere, în România

    Piața
    românească a muncii e un ghem de contradicții și paradoxuri. După admiterea
    țării în Uniunea Europeană, patru-cinci milioane de români au ales să se mute
    pentru un trai mai bun, în general, în țări din vestul continentului. Deși, de
    câțiva ani, primesc salarii comparabile cu cele din Occident, mulți medici
    continuă să plece. Pe șantierele din Franța sau Italia sunt echipe întregi de
    zidari români. În multe spălătorii auto din Germania se vorbește românește.


    Între timp, în țară a devenit o aventură să găsești un mecanic auto, un
    instalator sau un electrician priceput. Orășeni cu case de vacanță la țară se
    plâng că nu mai sunt oameni dispuși, contra cost, să le cosească iarba sau să
    le repare gardul.

    Deficitul de forță de muncă e cel mai acut resimțit, se pare,
    în sectorul HORECA și a fost parțial compensat cu oameni veniți din Asia: cameriste
    din China, chelneri din India, patiseri nepalezi, pakistanezi pe biciclete sau
    scutere care livrează mâncare la domiciliu.


    Săptămâna trecută, președintele
    Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, declara că în țară
    sunt peste două mii de cetățeni vietnamezi angajați cu acte în regulă și le
    cerea guvernelor de la București și Hanoi să garanteze continuitatea acestui
    flux de forță de muncă.


    În aceste condiții, spun experții, era inevitabil ca
    numărul românilor fără serviciu să fie în continuă scădere. Rata şomajului
    înregistrat la nivel naţional a fost, la finele anului trecut, de 2,93%, în
    scădere cu 0,12 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2022, conform
    datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
    (ANOFM).
    Prin comparație, în Ungaria vecină, rata șomajului a fost cu exact un
    procent mai mare, de 4,2. Numărul total al şomerilor din România era, în
    decembrie 2023, de 235.636 de persoane.


    Statisticile confirmă perpetuarea
    disparităților în fucție de sex, vârstă, mediu de rezidență sau studii.
    Potrivit sursei citate, 67.886 de şomeri proveneau din mediul urban şi 167.750
    din mediul rural. Numărul şomerilor femei era, la 31 decembrie, de 112.532, iar
    al şomerilor bărbaţi de 123.104. Majoritatea şomerilor se încadrează în
    intervalul de vârstă 40 – 49 de ani, urmați de cei de peste 55. Cele două
    categorii însumează peste o sută de mii de oameni. La polul opus se aflau persoanele
    între 25 – 29 de ani – mai puțin de 15 mii.


    În ceea ce priveşte structura
    şomajului în funcţie de nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu
    nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul înregistrat de
    autorități, circa 29%. Șomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă
    aproape o treime, iar cei cu studii universitare au o pondere de numai 4,55
    procente.



  • Muncind în România

    Muncind în România

    70% dintre
    companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria
    ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze
    personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights,
    realizat de Asociaţia Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane. Companiile în
    cauză au idicat faptul că au în plan să angajeze între una şi 50 de persoane
    din afara Uniunii Europene.

    Analiza mai relevă faptul că 46% dintre respondenţi
    estimează o uşoară creştere a numărului de angajaţi pentru anul curent, 6% se
    aşteaptă ca acest număr să înregistreze creşteri considerabile, în timp ce 31%
    spun că numărul de salariaţi se va menţine cel puţin la acelaşi nivel. 83% dintre participanţii la cercetarea de specialitate,
    care au recrutat personal din afara blocului comunitar, consideră cadrul
    legislativ birocratic şi descurajant ca fiind cel mai mare obstacol în demersul
    lor.

    De asemenea, 57% dintre organizaţii susţin că un alt impediment este
    reprezentat de costul total de aducere şi menţinere a forţei de muncă, în timp
    ce imposibilitatea verificării procedurilor de recrutare a agenţiei
    specializate din ţara de origine este văzută ca o dificultate în angajarea de
    astfel de personal de către 17% dintre respondenţi. Candidaţii din
    Nepal şi Sri Lanka se află în topul preferinţelor angajatorilor din România. Astfel, 48% dintre companiile participante şi-au
    manifestat intenţia de a angaja forţă de muncă extracomunitară din Nepal, iar
    26% din Sri Lanka.

    De asemenea, ţările din care angajatorii români vizează
    aducerea de lucrători pentru proiectele în derulare sunt India, Ucraina,
    Filipine, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, Turcia, Indonezia, Brazilia, Mexic şi
    Emiratele Arabe Unite. Contingentul de lucrători non-UE a crescut considerabil,
    în România, de la 5.500 în perioada 2015 – 2016 la 100.000, în 2023, şi,
    potrivit unui proiect aflat în dezbatere la Ministerul Muncii, ar putea ajunge
    la 140.000, anul viitor.

    Studiul HR Insights a fost realizat în
    perioada august – septembrie 2023, pe un eşantion de 160 de respondenţi,
    companii din sectorul privat care folosesc sau ar putea folosi muncă temporară.

    Sectorul de
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este cel mai mare angajator din România în
    ultimii cinci ani, iar dinamica cifrei de afaceri îl situează pe locul trei,
    conform datelor prezentate de analistul economic Iancu Guda, scrie Agerpres. Guda a spus că sectorul de construcţii creează valoare
    adăugată în România şi a generat aproximativ 100.000 de locuri de muncă. După
    criteriul valoarii absolute, 7,8% din cifra de afaceri a tuturor companiilor
    din România provine sectorul de construcţii, a precizat acesta. E a adăugat că
    aproape 23% din activele din România sunt în sectorul de construcţii care,
    automat, este cel mai capitalizat sector.

    Iancu Guda a menţionat că domeniul
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este unul profitabil, cu o creştere de 15
    miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) în ultimii cinci ani, ceea ce îl
    poziţionează imediat după sectorul de energie şi cel de retail, care au ocupat
    prima şi respectiva a doua poziţie în acest clasament.

    Potrivit datelor
    Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din cele aproape 66.500
    locuri de muncă disponibile, în prezent, în România, aproximativ 9.000 sunt în
    diferite domenii de activitate asimilate sectorului de construcţii.



  • Muncind în România

    Muncind în România

    70% dintre
    companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria
    ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze
    personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights,
    realizat de Asociaţia Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane. Companiile în
    cauză au idicat faptul că au în plan să angajeze între una şi 50 de persoane
    din afara Uniunii Europene. Analiza mai relevă faptul că 46% dintre respondenţi
    estimează o uşoară creştere a numărului de angajaţi pentru anul curent, 6% se
    aşteaptă ca acest număr să înregistreze creşteri considerabile, în timp ce 31%
    spun că numărul de salariaţi se va menţine cel puţin la acelaşi nivel. 83%
    dintre participanţii la cercetarea de specialitate, care au recrutat personal
    din afara blocului comunitar, consideră cadrul legislativ birocratic şi
    descurajant ca fiind cel mai mare obstacol în demersul lor.

    De asemenea, 57%
    dintre organizaţii susţin că un alt impediment este reprezentat de costul total
    de aducere şi menţinere a forţei de muncă, în timp ce imposibilitatea
    verificării procedurilor de recrutare a agenţiei specializate din ţara de
    origine este văzută ca o dificultate în angajarea de astfel de personal de
    către 17% dintre respondenţi. Candidaţii din Nepal şi Sri Lanka se află în
    topul preferinţelor angajatorilor din România. Astfel, 48% dintre companiile
    participante şi-au manifestat intenţia de a angaja forţă de muncă
    extracomunitară din Nepal, iar 26% din Sri Lanka. De asemenea, ţările din care
    angajatorii români vizează aducerea de lucrători pentru proiectele în derulare
    sunt India, Ucraina, Filipine, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, Turcia,
    Indonezia, Brazilia, Mexic şi Emiratele Arabe Unite. Contingentul de lucrători
    non-UE a crescut considerabil, în România, de la 5.500 în perioada 2015 – 2016
    la 100.000, în 2023, şi, potrivit unui proiect aflat în dezbatere la Ministerul
    Muncii, ar putea ajunge la 140.000, anul viitor. Studiul HR
    Insights a fost realizat în perioada august – septembrie 2023, pe un
    eşantion de 160 de respondenţi, companii din sectorul privat care folosesc sau
    ar putea folosi muncă temporară.






    Sectorul de
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este cel mai mare angajator din România în
    ultimii cinci ani, iar dinamica cifrei de afaceri îl situează pe locul trei,
    conform datelor prezentate de analistul economic Iancu Guda, scrie Agerpres.
    Guda a spus că sectorul de construcţii creează valoare adăugată în România şi a
    generat aproximativ 100.000 de locuri de muncă. După criteriul valoarii
    absolute, 7,8% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România provine
    sectorul de construcţii, a precizat acesta. E a adăugat că aproapoe 23% din
    activele din România sunt în sectorul de construcţii care, automat, este cel mai
    capitalizat sector. Iancu Guda a menţionat că domeniul construcţii şi
    tranzacţii imobiliare este unul profitabil, cu o creştere de 15 miliarde de lei
    (circa 3 miliarde de euro) în ultimii cinci ani, ceea ce îl poziţionează
    imediat după sectorul de energie şi cel de retail, care au ocupat prima şi
    respectiva a doua poziţie în acest clasament. Potrivit datelor Agenţiei
    Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din cele aproape 66.500 locuri de
    muncă disponibile, în prezent, în România, aproximativ 9.000 sunt în diferite
    domenii de activitate asimilate sectorului de construcţii.




    Poliţiştii de
    imigrări au aprobat, în ultima săptămână, 1.855 de cereri de obţinere a
    avizelor de angajare în muncă pentru cetăţeni străini, a anunţat Inspectoratul
    General pentru Imigrări. Instituţia transmite că, în perioada menţionată, 407
    astfel de cereri au fost respinse. De asemenea, 2.241 de cetăţeni străini au
    primit permise de şedere în România, iar alţi 660, permise în calitate de
    beneficiari de protecţie temporară. Totodată, poliţiştii de imigrări, în
    cooperare cu agenţii cu atribuţii în domeniu, au depistat 56 de persoane de
    diferite naţionalităţi aflate în situaţii ilegale, iar 14 au fost introduse în
    centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică. Majoritatea,
    cetăţeni străini sosiţi legal în România în baza unui contrat de muncă, au fost
    identificaţi în timp ce încercau să treacă fraudulos graniţa de vest a României
    pentru a ajunge în state din vestul Europei


  • Muncind în România

    Muncind în România

    Numărul muncitorilor străini care pot fi aduși în România în 2024 crește de la 100.000 la 140.000, potrivit unui proiect de hotărâre pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Inspectoratul General pentru Imigrări arată că, până la data de 9 octombrie, au fost eliberate peste 80.000 de noi avize de angajare pentru muncitori veniţi din alte state. În 2022, numărul a fost de aproape 109.000, iar în 2021 de circa 50.000. Instituţia precizează că, la 30 septembrie, numărul străinilor cu permis de ședere în scop de angajare, detașare sau activități dependente, aflați pe teritoriul României, depăşea 72.000.


    Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada ianuarie – august 2023 numărul total de locuri de muncă vacante în România era de aproximativ 506.000. Principalele domenii de activitate în care, în perioada menţionată, s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă disponibile au fost: construcţii clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, peste 64.000, restaurante, peste 28.500, activităţi poştale şi de curierat, aproape 27.000, contractare, pe baze temporare, a personalului, circa 26.000, protecţie şi gardă, peste 17.500, transporturi rutiere de mărfuri, peste 17.000, plasare a forţei de muncă, aproximativ 13.000, comerţ cu amănuntul de produse alimentare, băuturi şi tutun, aproape 12.000, industria auto, aproape 9.000, cofetărie, panificaţie şi patiserie, peste 8.500.


    În 2022, numărul contractelor de muncă nou înregistrate de angajatorii români pentru cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene a fost de peste 96.000, iar în 2021, de circa 54.000. Ministerul Muncii precizează că în situația în care numărul cererilor pentru eliberarea de avize de angajare este mai mare decât contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, Guvernul de la Bucureşti poate majora contingentul de lucrători străini în baza unui memoriu justificativ.


    În 2019, numărul de lucrători străini admişi nou admişi pe piaţa muncii din România a fost majorat la 30.000, de la 20.000 cât fusese stabilit în anul anterior. În anii dominaţi de măsurile restrictive impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19, acest număr nu a fost modificat.




    Peste 65.000 locuri de muncă sunt disponibile, în prezent, la nivelul României, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe job-uri, peste 4.600, sunt pentru agenţi de securitate, urmate de cele pentru manipulanţi de mărfuri, peste 4.200, şi pentru lucrători comerciali, circa 3.000.


    Acestora li se adaugă 2.800 de locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor şi ambalatori manual, circa 2.700 pentru muncitori necalificaţi la demolarea clădirilor, zidărie, mozaic, faianţă, gresie şi parchet, aproape 1.900 pentru curieri, circa 1.500 pentru muncitori necalificaţi la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii, peste 1.300 pentru muncitori necalificaţi în industria confecţiilor şi peste 1.000 pentru ajutori de bucătar şi personal curăţenie.


    Dintre cele 65.000 de locuri de muncă vacante, aproape 3.000 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, precum ingineri în diferite domenii de activitate, programatori, consilieri, experţi, inspectori, referenţi, economişti şi contabili. De asemenea, aproape 12.000 de locuri de muncă sunt disponibile pentru pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, cum ar fi lucrători comerciali, agenţi servicii clienţi, operatori introducere, validare şi prelucrare date, casieri; conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri. Alte aproape 12.000 de job-uri sunt destinate celor cu studii profesionale, precum manipulanţi de mărfuri, sudori, lăcătuş mecanici, confecţioneri articole din textile, tricotaje şi materiale sintetice.






  • Coordonare privind protecţia antiseismică

    Coordonare privind protecţia antiseismică

    Seismele
    devastatoare de săptămâna trecută din Turcia şi Siria şi acelea înfricoşătoare,
    fiindcă neobişnuite, din Oltenia par să fi cutremurat şi
    autorităţile de la Bucureşti. Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că
    standardele din domeniul construcţiilor şi calitatea materialelor trebuie să
    fie revizuite şi controlate din nou, astfel încât ceea ce este prevăzut în
    proiecte să coincidă cu ceea ce se construieşte. Premierul a anunţat, miercuri,
    în şedinţa Executivului, şi înfiinţarea unui grup interministerial care va
    urmări, în principal, prevenirea, pregătirea şi răspunsul instituţiilor în
    situaţii de urgenţă. El a explicat că un accent deosebit se va pune pe
    infrastructura şcolară aflată în situaţie de risc seismic. Şeful Guvernului a
    cerut şi o verificare a companiilor turceşti care au construit în România.


    Potrivit
    analiştilor, istoria turcă în acest domeniu prezintă multe
    similitudini cu cea românească de după 1990, cu diferența esențială că România
    a fost scutită în această perioadă de testul seismelor de magnitudinea celor din
    Turcia. În preajma alegerilor din 2018, guvernul islamo-conservator de la
    Ankara a acordat o amnistie a construcțiilor ridicate fără autorizație. S-au
    autodenunțat atunci, și au intrat, astfel, în legalitate, nouă milioane de proprietari
    de case. Câte dintre acestea au fost puse la pământ de cutremurul din 6
    februarie e greu de spus – recunosc comentatorii.


    În
    Oltenia, cutremurele, cu magnitudine peste 5, au provocat pagube materiale şi
    panică acută, dar nu au pus în pericol vieţile oamenilor. Ministrul Dezvoltării
    în guvernul de la Bucureşti, Cseke Attila, a transmis că până în prezent au
    fost încheiate contracte în vederea consolidării a 240 de clădiri din zone
    expuse riscului seismic, cu ajutorul finanţării din Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Există, de altfel, mai multe programe prin care
    statul finanţează consolidarea clădirilor cu risc seismic şi doar prin PNRR vor
    fi alocate 555 de milioane de euro, iar pe platforma ministerului s-au
    înregistrat, deja, 290 de solicitări.


    Pe 4 martie 1977, un seism cu magnitudinea 7,2,
    cel mai grav care a lovit România în epoca modernă, s-a soldat cu moartea a
    1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a provocat pagube materiale
    estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav
    avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi economice au ieşit din
    funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe care, potrivit
    istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o surmonta până la
    prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui seism
    similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora actuală, în
    Bucureşti. Anual, în România, se înregistrează peste 100
    de cutremure cu magnitudine peste 3 pe scara Richter.



  • Scade numărul autorizațiilor de construcție

    Scade numărul autorizațiilor de construcție

    Institutul Național de Statistică a anunțat o scădere cu 13% a numărului
    autorizațiilor de construcție pentru clădiri rezidențiale eliberate în România
    în acest an. Au fost eliberate aproape 37.800 de autorizații pentru clădiri
    rezidențiale între 1 ianuarie și 31 octombrie, iar scăderile au fost
    înregistrate în toate regiunile țării. Institutul notează o scădere și în
    privința clădirilor nerezidențiale (-6,4%), dar cu o creștere a suprafeței
    utile totale de peste 116.500 de metri pătraţi (+44,7%).


    O mare companie de consultanţă în domeniul imobiliar a informat că dezvoltatorii
    din segmentul rezidenţial rămân interesaţi cu precădere de zonele din afara
    Bucureştiului, unde oferta de terenuri este mai consistentă, preţurile sunt mai
    mici şi autorizaţiile se obţin în general mai uşor. Creşterea dobânzilor,
    inflaţia care diminuează puterea de cumpărare, dar şi creşterea costurilor de
    construcţie se adaugă la incertitudinile care afectează perspectivele pe termen
    scurt. Cu toate acestea, primele 9 luni din 2022 au adus o creştere a volumului
    de construcţii rezidenţiale cu 5%, pe când valoarea acestor lucrări a crescut
    cu peste 30%, ceea ce ilustrează creşterea costurilor pe acest segment.


    Pe de altă parte, Consiliul Economic și Social a lansat studiul-diagnostic
    privind locuirea de calitate în România. Este pentru prima oară când organismul
    are un asemenea demers care privește îmbunătățirea calității, sustenabilității
    și accesibilității la locuirea de calitate, mai ales a grupurilor vulnerabile. Conform
    studiului, 45% din tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuinţe, pe când
    la nivel european procentul este de 4 ori mai mic. Una din 5 gospodării
    cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene. Deşi 91%
    din fondul de clădiri este alcătuit din clădiri rezidenţiale, numai 8% din
    clădirile rezidenţiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban şi 3% în rural,
    procentul fiind de numai 14% chiar şi în cazul clădirilor colective. Calitatea
    renovărilor este verificată în doar 10% din cazuri.

    Consiliul recomandă acordarea de sprijin
    financiar proprietarilor de clădiri pentru conformarea cu standardele de
    calitate, în special pentru sursele regenerabile de energie obligatorii pentru
    clădirile noi şi corelarea tuturor subvenţiilor europene sau naţionale în
    domeniul clădirilor cu standardele de renovare majoră. Studiul recomandă
    modificarea Legii Locuinţei pentru a introduce obligaţii şi sancţiuni la
    nivelul autorităţilor judeţene şi locale în domeniul locuirii sociale,
    interzicerea vânzării de locuinţe publice până când deficitul de locuinţe
    sociale nu scade considerabil, stoparea vânzării oricăror locuinţe construite
    pentru tineri şi acordarea unui drept de preemţiune autorităţilor locale la
    cumpărarea de unităţi locative sau imobile cu destinaţia de locuire, în special
    socială.


  • Cererea de spaţii de birouri a revenit la valorile pre-pandemie

    Cererea de spaţii de birouri a revenit la valorile pre-pandemie


    Cererea de spaţii de birouri a revenit la valorile pre-pandemie, la nivelul din 2019, şi încă există un interes semnificativ în zona de tranzacţii. Există, însă, multe provocări la orizont, arată raportul de piaţă al unei companii de consultanţă imobiliară. Cererea de spaţii de birouri moderne şi-a continuat redresarea, al doilea trimestru din 2022 fiind şi cel mai bun după trimestrul 4 din 2019. Accelerarea bruscă a cererii noi este alimentată de faptul că o parte dintre companii au stat în expectativă în cea mai mare parte a pandemiei, iar acum, când simt că au mai multă claritate, apasă pe acceleraţie. Analiza arată că numărul de companii care îşi reduc prezenţa la birou pe fondul muncii hibride a fost supraestimat pentru 2021-2022. Totuşi, transformarea într-un model de lucru hibrid este în desfăşurare, astfel că unele companii ar putea lua în curând deciziile pe care le-au tot amânat, aşa că mai există încă loc pentru surprize negative în ceea ce priveşte gradul de ocupare. De asemenea, se impune prudenţă, având în vedere contextul de incertitudine economică la nivel global, au explicat autorii.



    Scăderea ratei de neocupare de la 16,5% la sfârşitul anului trecut la 15,25% la jumătatea lui 2022 este un alt indicator al unei pieţe în curs de redresare, dar şi mai semnificativ este faptul că rata de neocupare pentru clădirile bune este mult mai mică, mergând spre 10% în clădirile mai noi sau cu poziţionare bună. Mai mult, gradul de ocupare a crescut pe majoritatea pieţelor mari de birouri, în unele dintre ele rata de neocupare a spaţiilor libere fiind acum sub 10%.



    Consultanţii imobiliari observă şi presiunile în creştere asupra chiriilor, iar chiria medie pentru clădirile de birouri noi care urmează să fie livrate în următorii 2 ani este în creştere constantă. Totodată, chiriile pentru clădirile de birouri mai vechi, deşi bune, rămân stabile în momentul în care contractul de închiriere este reînnoit, ceea ce nu a fost o practică obişnuită acum câţiva ani, când proprietarii încercau să atragă chiriaşii cu condiţii mai atractive. Inflaţia este, de asemenea, un argument pentru chirii mai mari. Activitatea de închiriere de birouri ar putea reveni la nivelurile de vârf de dinainte de pandemie în termen de 2 ani, dacă tendinţa recentă se menţine şi dacă nu vor fi luate decizii radicale de către cei mai mari chiriaşi, arată analiza citată. Dincolo de riscurile economice globale care îndeamnă la prudenţă, analiştii consideră că oferta insuficientă de birouri moderne din Bucureşti este un factor de izolare pe termen lung şi se aşteaptă ca stocul de birouri moderne să înceapă să crească din nou în câţiva ani.



    Raportul evidenţiază că în perioada post-pandemică apar două subiecte majore interconectate. Unul este reorganizarea spaţiului de birouri pentru a fi mai în concordanţă cu un program de lucru hibrid, spre care multe companii par să încline, iar celălalt se referă la readucerea angajaţilor la birou, pentru că acum se întâmplă rar ca firmele să aibă mai mult de 40-50% dintre angajaţi la birou într-o zi normală de lucru.






  • Piaţa investiţiilor imobiliare din România

    Piaţa investiţiilor imobiliare din România

    Volumul total al investiţiilor imobiliare în România ar putea depăşi un miliard de euro în 2022, având în vedere nivelul ridicat de activitate pe piaţa de profil în prima parte a acestui an. Este concluzia unei cunoscute companii de consultanță imobiliară, care mai spune că un număr mic de tranzacţii de mare anvergură, în stadii destul de avansate, despre care consultanţii prevăd că se vor încheia în 2022, pot genera un volum de peste 600 de milioane de euro. Totuşi, războiul din Ucraina, de la graniţele României, a început să afecteze într-o oarecare măsură economia locală, prin anumite întârzieri sau îngrijorări ale investitorilor, fiind un factor major care ar putea deraia activitatea în 2022.



    În contextul provocărilor geopolitice şi legate de sănătate, perspectivele economice globale sunt foarte incerte. Războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, pe lângă pandemie şi obiectivele în domeniul ESG (Guvernanța de mediu, socială și corporativă), vor avea un impact asupra pieţelor imobiliare în ceea ce priveşte oferta, cererea şi accesibilitatea. În consecinţă, este dificil de spus cum va fi afectată economia românească şi, în special, sectorul imobiliar în viitor. Contextul inflaţiei în creştere în multe state şi înăsprirea politicii monetare de către Rezerva Federală a SUA ar putea avea un impact asupra activităţii locale, întârziind unele dintre schimbările pozitive la care ne aşteptăm, avertizează specialişti.



    În ansamblu, 2021 a fost un an decent pentru Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte activitatea pieţei de investiţii. Volumul global a crescut cu 6% față de 2020, la 11,7 miliarde de euro, dar totuşi cu circa 20% sub 2019. Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiţii reprezentând anul trecut 57% din totalul celor mai mari 6 ţări din Europa de Est. În ceea ce priveşte tranzacţiile, spaţiile industriale şi logistice au dominat la nivelul întregii regiuni în 2021, cu o pondere de 38% din volumul total de investiţii, urmate de sectorul birourilor (35%) şi de sectoare mai problematic, e precum retailul şi industria ospitalităţii (17%). Similar cu 2020, piaţa românească de investiţii a înregistrat anul trecut tranzacţii de aproape 900 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 8% din volumul total de investiţii de 11,7 miliarde de euro înregistrat de cele mai mari 6 ţări din Europa de Est.



    În 2021 și retailul a dus-o mai bine. Tranzacțiile au înregistrat 170 de milioane de euro, o creştere semnificativă faţă de 2020, un volum nici la jumătate, însă, față de 2013 și 2018, când au avut loc cele mai importante tranzacții mari cu proprietăți comerciale. Interesul investitorilor pentru acest tip de tranzacții a crescut și se concentrează pe parcurile de retail sau galeriile comerciale, centrele comerciale din orașele mai mici care au nevoie de repoziționare și spații închiriate unor supermarketuri sau magazine de tip DIY (do-it-yourself).





  • Agiutor tră economia românească

    Agiutor tră economia românească

    Ca parti a economiillei globali, economia Româniillei treaţi pritu un greu kiro, di itia, ntră altele, și di conflictul ruso-ucrainean. Guvernul di București adoptă, gioi, protili misuri tră agiutarea a economiillei, avanda tu scupo, maxus, sectorul a construcţiilor. 1,77 miliardi lei va s’hibă ahărdziţ tră creastirea a păhadzloru la părmătiili di construcţii, ama şi tră creaştirea a păhadzloru la forţa di lucru. Uidisitu cu datili statistiţi tu meslu yinaru, sectorul a construcţiilor aduţi un proţentu di 6,6% la Produslu Intern Brut ali Românie.



    Premierul Nicolae Ciucă declară că pănă tu aestu kiro, fură idintificate liniile di finanțare: “Avem ananghi ca aestu sector s’ţănă şi s’poată s’acaţă lucurlu, tru yinitor, cu alanti proiecte, tră itia că avem, tru PNRR, tutu aşi, unu mănuclliu lărguriu di proiecte pi cari lipseaşti s’li scutemu ncapu. Practic, tru tut aestu ansamblu di misuri, ari dauă componente esenţiale cari au maş ună goală rezultantă: investim tru economie, ţănemu locurli di lucru şi băgămu tu practico scupadzlli pripuşi ti dezvoltarea ali Românieˮ.



    Neise, ministrul a Dizvoltarillei, Cseke Attila spusi că ari piriclliul ti ambudyiuseari a născăntoru contracte nica şi falimentul a născăntoru antreprenori. Aestu diadi ndauă exemple di criştearea a păhadzloru ditu zona a construcţiilor.


    “Păhălu a herlui criscu cu 70% tru perioada yinaru-marţu 2022, cimentul – cu 20 di procente. Şi manopera nregistră creastiri tru aeştă meşi. Idyea, la energia electrică, motorina, bitumul, herul, lemnul, cirnida, tute suntu, tru anlu ditu soni, tru creastireˮ, spusi ministrul Dizvoltarillei.


    Cseke Attila cundille catandisili tru cari va s’bagă tu lucru apofasea ti agiutari a sectorului construcțiilor: “Va s’bagă tu lucru şi contractili cari earau tru procedură di achiziţie tru oara anda fu adoptată Ordonanţa di Guvern 15 di la bitisita a meslui agustu, anlu ţi tricu. Va s’hibă ajustati şi contractele a curi achiziţie publică easti tru dizvărteari şi nu s-dipusiră nica ofertili. Tutunăoară, va s’bagă tu lucru şi contractili ţi suntu tu dizvărteari cari nu au clauză di ajustare, respectiv şi ateali cari au clauză di ajustare pruvidzută pi thimellilu a Ordonanţăllei 15 di anlu tricutu, ama aestă clauză nău reglementată pritu Ordonanţa di Urgenţă adoptată adză anvăleaşti ma ghini realităţli ditu păzariˮ.



    Di altă parte, Executivul diadi, gioi, undă veardi tră reabilitarea infrastructurăllei feroviare ditu Portul Constanţa, cari mutreaşti licşurări ti priloarea a fluxurilor di părmătie suplimentară şi dizvoltarea transportului multimodal. Tră infrastructura feroviară va s’hibă ahărdziti 200 di miliuñi di lei ditu Fondul di Rezervă bugetară ţi easti la dispoziţia Guvernului. Uidisitu cu ministrulu a Transportului, Sorin Grindianu, pritu aestă misură va s’hibă asiguripsitu ma largu ritmolu şi axia a tutulor activităţlor di transport ditu portu.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Sprijin pentru economia românească

    Sprijin pentru economia românească

    Ca parte a economiei globale, economia României
    trece printr-o perioadă dificilă, generată, între altele, și de conflictul
    ruso-ucrainean. Guvernul de la București a adoptat, joi, primele măsuri pentru
    sprijinirea economiei, fiind vizat, în special, sectorul construcţiilor.
    1,77 miliarde lei vor fi alocate pentru creşterea preţurilor la materialele de
    construcţii, dar şi pentru creşterea preţurilor la forţa de muncă.
    Potrivit
    datelor statistice pe luna ianuarie, sectorul construcţiilor contribuie cu un
    procent de 6,6% la Produsul Intern Brut al României.


    Premierul Nicolae Ciucă a
    declarat că au fost, deja, identificate liniile de finanțare: Avem
    nevoie ca acest sector să îşi menţină şi să poată să îşi asume, în viitor,
    celelalte proiecte, pentru că avem, în PNRR, de asemenea, o gamă largă de
    proiecte pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Practic, în tot acest
    ansamblu de măsuri, sunt două componente esenţiale care au o singură
    rezultantă: investim în economie, păstrăm locurile de muncă şi reuşim să ne
    îndeplinim obiectivele asumate de a dezvolta Româniaˮ.


    De altfel, ministrul
    Dezvoltării, Cseke Attila a afirmat că exista riscul blocării anumitor
    contracte şi chiar falimentul unor antreprenori. Acesta a prezentat câteva
    exemple de creşteri de preţuri din zona construcţiilor.

    Preţul metalului a
    crescut cu 70% în perioada ianuarie-martie 2022, cimentul – cu 20 de procente.
    Şi manopera a înregistrat creşteri în aceste luni. La fel, energia electrică,
    motorina, bitumul, fierul, lemnul, cărămida, toate sunt, în ultimul an, în
    creştereˮ
    , a precizat ministrul Dezvoltării.

    Cseke Attila a precizat situațiile în care se va aplica
    măsura de sprijinire a sectorului construcțiilor: Se va
    aplica şi contractelor care erau în procedură de achiziţie în momentul
    adoptării Ordonanţei de Guvern 15 de la sfârşitul lunii august, anul trecut. Se
    vor ajusta şi contractele a căror achiziţie publică este în derulare şi nu s-au
    depus încă ofertele. De asemenea, se va aplica şi contractelor în derulare care
    nu au clauză de ajustare, respectiv şi celor care au clauză de ajustare
    prevăzută pe baza Ordonanţei 15 de anul trecut, dar această clauză nou
    reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi acoperă mai bine
    realităţile din piaţăˮ.


    Pe de altă parte, Executivul a dat, joi, undă verde
    pentru reabilitarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa,
    care vizează facilitarea preluării fluxurilor de marfă suplimentare şi
    dezvoltarea transportului multimodal. Pentru infrastructura feroviară vor fi
    alocate 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă bugetară aflat la
    dispoziţia Guvernului. Potrivit
    ministrului Transportului, Sorin Grindeanu, prin această măsură va continua să
    fie asigurate ritmul şi capacitatea tuturor activităţilor de transport din
    port.



  • De la preţul caselor la piaţa imobiliară

    De la preţul caselor la piaţa imobiliară

    Războiul din Ucraina a ridicat prețurile pe piața imobiliară. Creșterea
    prețurilor la energie și la alimente, resimțită la nivel global, este dublatǎ
    de creșterea prețurilor la chirii ṣi la vânzările de apartamente. Costul
    materiilor prime a cunoscut cotații fără precedent. Cărămizile, plăcile din
    ceramică, țevile din fier și oțelul beton sunt doar câteva dintre materialele
    de construcții pe care România le importǎ din Ucraina, alături de cantitǎṭi
    mari de minereu de fier pentru fabricarea produselor siderurgice. Începerea
    războiului a grevat mult achiziționarea acestora. Pe de altă parte, Rusia ocupă
    poziţia 3 în topul producătorilor de aluminiu şi poziţia 7 ca producătoare de
    ciment.


    În Bucureşti, oraşul cu cele mai multe tranzacţii din ţară, în februarie
    2022 au fost vândute aproape 11.000 de imobile, cu peste 50% mai multe decât în
    ianuarie. Preţurile la vânzare au înregistrat o creştere de peste 3,6%, până la
    valoarea de 1.545 euro pe metrul pătrat, în timp ce chiriile au crescut cu 1,65%,
    ajungând la o valoarea medie de 497 euro/lună pentru un apartament cu două
    camere.


    În februarie în Cluj-Napoca au fost încheiate peste 3.000 de
    tranzacţii imobiliare, faţă de 1.935 tranzacţii în ianuarie, ceea ce reprezintă
    o creştere cu peste 57%. Pe zona de vânzări, valorile proprietăţilor
    rezidenţiale din Cluj au atins valoarea de 1.907 euro/mp, cu aproape 7% mai
    mult faţă de luna precedentă, în timp ce preţurile la închiriere au crescut cu
    2%, până la 350 euro/lună. Odată cu afluxul constant de refugiaţi, închirierea
    apartamentelor pe termen scurt/mediu de către persoanele afectate de război a
    reprezentat o nouă oportunitate şi un nou segment de clienţi pentru agenţiile
    imobiliare. În noile condiții de cerere crescută de imobiliare, dezvoltatorii
    rămân, totuşi, în expectativă, principala temere fiind reținerea băncilor de a
    finanța noile construcții. Ṣi cumpǎrǎtorii se gândesc de două ori înainte să
    investească în imobiliare, preferând să-ṣi pǎstreze banii.


    În context, în 2021 au fost tranzacționate în România aproape 700.000 de
    imobile, cu 96.000 mai mult faṭă de 2020. Cele mai multe vânzări de imobile
    s-au înregistrat în luna decembrie (peste 74.000), iar cele mai puţine în mai
    (aproape 48.000).



    În altă ordine de idei, pentru prima dată din 2015
    încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a
    inflaţiei, cât şi sub cea a creşterii preţurilor rezidenţiale. Evoluţia de până
    în 2020 a făcut ca Bucureştiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile
    locuinţe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu.