Parcul
Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai spectaculoase arii protejate
din România. Se întinde de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele
Parâng şi Vâlcan, şi ocupă o suprafaţă de peste 11.100 hectare. Aici găsim
în proporţie de 80% păduri de fag şi gorun, în asociere cu carpen sau frasin,
dar şi o biodiversitate remarcabilă. Specialiştii au identificat peste 700 de
specii de plante şi peste 440 de specii de animale, unele dintre ele protejate
de lege. Toate acestea vor avea de suferit din cauza lucrărilor hidroenergetice
care vor capta Jiul în anumite zone şi-l vor direcţiona prin nişte conducte
uriaşe, afectând iremediabil fauna şi flora din zonă.
Biologul
clujean Călin Dejeu se implică de ani buni în salvarea râurilor de munte
şi face în continuare demersuri pentru a stopa acest proiect: Acest Parc
Naţional este cel mai spectaculos din ţară. Este o imensă zonă de sălbăticie, o
zona heterogenă cu o dezvoltare mare pe verticală, de la goluri de munte, până
la lunca Jiului. Zona este dominată de păduri de molid – în zonele mai înalte
şi reci-, până la păduri cu specii termofile: moşdreanul sau scoruşul grecesc
la ieşirea din defileu. Avem păduri virgine şi cvasi-virgine pe versanţi, avem
stâncării şi, mai ales, Jiul cu cataractele lui care dau un farmec aparte
acestor locuri. Flora este foarte variată, cuprinde peste 17 specii.
In golurile de munte se află tufărişuri de ienupar, dar si multe specii
de orhidee. Fauna este şi ea variată. Găsim aici 11 specii de amfibieni
(tritonul cu creastă, salamandra), reptile (vipera cu corn), avem 135 de specii
de păsări, un culoar de migraţie a
speciilor de păsări, acvila de stâncă, buha mare, barza neagră şi chiar a fost
semnalat în unele ierni cormoranul pitic. Legat de cormoranul pitic pot să spun
că proiectul hidroenergetic, care ameninţă Defileul şi presupune secarea
Jiului, va afecta foarte multe specii. Nici nu ne putem închipui cât de mare
este impactul! Chiar şi cormoranul pitic va fi afectat de dispariţia Jiului. In
apele Jiului sunt cel puţin 13 specii de peşti, dar nu se ştie cu exactitate
toate speciile din râu. Dintre speciile protejate sunt 4 specii: zglăvoaca,
mreana vânătă, porcuşorul de vad şi dunăriţa. S-a găsit şi o specie endemică – nisipariţa-,
care se găseşte doar în România.
Jiul
este şi cel mai bun râu de rafting din România, iar prin captarea lui de
la un debit mediu de 20 metri cubi/secundă la intrarea în defileu, va ajunge la
doar 2,7 metri cubi/secundă, spun ecologiştii. Călin Dejeu a depus o
petiţie cu peste 20 de mii de semnături de anulare a acestui proiect şi a
sesizat ilegalitatea sa la Curtea Europeană. Iată parcursul a
acestui proiect:
Lucrările au început în 2004. Din fericire au
mers încet şi până în 2012 au ajuns la 45% din proiect. Apoi, din fericire,
Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi lucrarile s-au oprit pâna în 2016.
Culmea e căîn loc să se aplice legislaţia de mediu ca să fie salvat
Jiul, noi avem noroc cu probleme
financiare sau de altă natură ale Hidroelectricii. In 2005, când zona s-a
declarat Parc Naţional, trebuia să se oprească orice lucrare, pentru că sunt
complet incompatibile aceste lucrări cu statutul de Parc Naţional. In orice
ţară din lume, parcurile naţionale sunt sfinte, nu ai voie să te atingi de
natură, cu ctât mai mult să distrugi un parc de la un capăt la celălalt cu
sprijinul guvernului acelei ţări. Aşa ceva nu s-a mai văzut pe pământ. Este o
ruşine şi o tragedie naţională. Deocamdată distrugerile sunt doar punctuale, în
zona şantierelor. Marele dezastru va veni când vor termina şi vor devia în
tunel Jiul.In zona şantierelor
este un dezastru total. Au făcut drumuri de acces, au dinamitat, au tăiat
pădurea… arată sinistru.
În
România, peste 450 de microhidrocentrale se află în stadii diferite de construire sau funcţionare, multe din ele
fiind chiar în mijlocul unor zone înscrise în reţeaua europeană Natura 2000:
Oriunde ne uităm pe hartă în Carpaţi vedem ca râurile sunt distruse de
baraje mari cu aducţiuni laterale care seacă toate râurile din zonă sau de
microhidrocentrale. Au mai rămas câteva râuri sau bucăţele de râuri. Afluentul
Jiului de est – Jieţul – este secat complet de captările Hidroelectricii. Toată apa
merge pe sub munte în Lotru. Nici acum nu are tot debitul natural… Până
şi râul Capra de pe Transfăgărăşan este băgat în ţevi iar cascada Capra este
secată…
În noiembrie 2013
organizaţia WWF România a ridicat public problema necesităţii unui act care să
pună sub protecţie râurile din Carpaţi. A fost lansată campania
Râurile de munte: ultima şansă şi o petiţie adresată autorităţilor prin care
se solicita un set de măsuri pentru salvarea acestor râuri valoroase.