Radio România Internațional

Tag: constructori

  • Constructorii amână proiecte

    Constructorii amână proiecte

    Sectorul
    construcţiilor din România oferă un tablou cu fluctuaţii şi incertitudini. Aproape trei sferturi dintre marii constructori din România
    amână proiecte din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţii. De asemenea, 4 din 10 constructori
    menţionează termenele prelungite de livrare a materialelor printre principalele
    probleme cu care se confruntă în prezent, context în care constructorii au
    observat şi o scădere a cererii din partea clienţilor sau chiar o reducere a
    mărimii proiectelor. Totuşi, un efect pozitiv al creşterii preţurilor se poate
    observa în comportamentul firmelor, prin căutarea de soluţii inovative, precum
    optimizarea designului şi a calităţii proiectării pentru economisirea de
    materiale, reducerea pierderilor şi a deşeurilor, introducerea unor tehnologii
    avansate, se afirmă în raport. În acest context, doar 10% dintre constructori
    au oprit sau îngheţat lucrările, iar 2% au concediat angajaţi pentru a răspunde
    situaţiei din piaţă.


    Mai mult de jumătate dintre constructori spun că vor
    înregistra o creştere a veniturilor faţă de anul trecut, iar un sfert se
    aşteaptă că afacerile vor scădea. De altfel, profiturile realizate de către
    aceştia au atins cel mai înalt nivel de la căderea comunismului (în decembrie
    1989) încoace. Pe acest fond, volumul
    investiţiilor imobiliare pentru România, în trimestrul II 2022 a fost estimat
    la peste 257 de milioane de euro, de aproape 4 ori mai mare decât cel
    înregistrat în trimestrul anterior, relevă datele publicate de o companie de
    consultanţă imobiliară, care estimează că, până la sfârşitul acestui an,
    volumul investiţiilor imobiliare ar trebui să ajungă la valoarea de un miliard
    de euro. Potrivit sursei citate, până la finele acestui an, peste 150.000 de
    metri pătraţi vor fi adăugaţi stocului de retail, iar stocul industrial ar
    trebui să ajungă la peste 6,3 milioane de metri pătraţi


    Cei mai mari constructori se orientează spre proiecte
    publice, precum lucrări de infrastructură, construcţii sociale şi utilităţi
    publice. În zona privată, cel mai atractiv domeniu în perioada următoare este
    reprezentat de construcţiile industriale, urmat de investiţiile în retail şi
    rezidenţial. La polul opus, cu cea mai mică rată de selecţie se află sectorul
    birourilor şi clădirile comerciale.


    În context, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădirile
    rezidenţiale a scăzut cu 10,5%, în primele 8 luni ale anului în curs,
    comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, arată Institutul Naţional de
    Statistică. Astfel, de la începutul anului şi până la 31 august, s-au eliberat
    30.620 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, iar scăderi
    s-au consemnat în toate regiunile de dezvoltare. Potrivit statisticii, la
    nivelul lunii august 2022, faţă de iulie, s-au eliberat puţin peste 4.000 de autorizaţii
    de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,6%. Din totalul
    autorizaţiilor, peste 69% sunt pentru zona rurală.


  • Piaţa de birouri din România

    Piaţa de birouri din România

    Stocul modern de
    birouri din Bucureşti a depăşit 3 milioane de metri pătraţi (mp), dar efectele
    anului pandemic asupra pieţei de birouri s-au simţit şi în prima jumătate din
    2021. Este concluzia unei companii de consultanță imobiliară. Practic, criza
    sanitară a reconfigurat din temelii acest domeniu. Cererea totală de spații de
    birouri moderne s-a contractat cu 10%, până la 112.000 de mp, comparativ cu
    aceeași perioadă a anului trecut, iar cererea nouă a fost de aproximativ 38.000
    de mp, în scădere cu 15% la sfârșitul primului semestru și cu 22% față de
    perioada similară din 2019.


    Putem vorbi la propriu de o lume post-Covid, pentru că lucrurile nu vor mai
    fi la fel ca înainte. Firmele de specialitate își reconfigurează activitatea,
    în încercarea firească de a-și proteja business-ul. În prima jumătate a anului
    au fost livraţi doar 36.000 de metri pătraţi de spaţii moderne de birouri.
    Foarte puțin, dacă luăm în considerare faptul că estimarea inițială era de 260.000
    de metri pătrați. Specialiștii spun că cererea scăzută de birouri poate fi
    explicată și prin faptul că există noi preocupări cu privire la un nou val
    pandemic. În acest context, întoarcerea la birouri este pusă sub semnul
    întrebării. În prezent, doar 10-20% dintre angajați lucrează din birouri și nu
    sunt semne că, în contextul noului val, lucrurile vor sta altfel.


    Rata de neocupare, la sfârșitul primului semestru 2021 a crescut la un
    nivel maxim al ultimilor 7 ani, până la 15,75%, de la 11,25% în 2020. Totuşi,
    piaţa este mult mai dezvoltată decât în 2014, când rata de neocupare atingea
    astfel de niveluri, iar stocul modern de birouri era de aproximativ 1,7
    milioane de metri pătraţi, faţă de puţin peste 3 milioane de metri pătraţi în
    prezent. Pe termen ceva mai lung, având în vedere că intenția de angajare este
    deja peste media istorică, se estimează că și piața de birouri va mai crește.
    Livrările vor rămâne sub 100.000 de metri pătrați pe an, ceea ce ar trebui să
    accelereze eventuala recuperare a pieței de birouri. În următorul deceniu,
    livrările de birouri vor atinge pragul de 5 milioane de metri pătrați, dacă nu va
    mai fi o altă criză.


    Potrivit unui dezvoltator imobiliar, opt din zece români ar vrea să lucreze
    de la birou, dar într-o clădire certificată. Un nou criteriu se conturează când
    vine vorba de clădirea în care lucrăm – cel de reziliență în fața pandemiei.
    85% dintre angajații intervievați spun că pentru ei este foarte important să
    lucreze într-o clădire sănătoasă. Peste 75% dintre respondenţi sunt de părere
    că o clădire certificată poate limita riscurile pentru sănătatea lor şi a
    familiilor lor şi contribuie la reducerea nivelului de stres pe care îl resimt
    ca urmare a pandemiei. În prezent, 70% dintre români sunt, în continuare,
    îngrijoraţi privind riscurile de răspândire a virusurilor şi bacteriilor
    alimentate de sisteme ineficiente de ventilaţie sau de o igienizare
    necorespunzătoare a suprafeţelor din biroul lor

  • Noi investiţii în infrastructură

    Noi investiţii în infrastructură


    Lucrările la autostrada Sibiu – Piteşti, prima care va traversa munţii și va lega sudul de centrul României, vor începe în curând. La București a fost semnat contractul pentru primul lot, de peste 13 kilometri, care va fi realizat în 4 ani. Este primul pas concret făcut în ultimii 10 ani, a subliniat premierul Viorica Dăncilă. Totodată, au mai fost semnate contractele pentru un lot din noua Centură de sud a capitalei şi cel pentru automatizarea metroului din Drumul Taberei, cartier vestic al Bucureştiului.



    Autostrada Sibiu – Piteşti este unul dintre proiectele majore de infrastructură rutieră ce va asigura conexiunea cu Coridorul 4 paneuropean. Prin semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru lotul autostrăzii de centură a Bucureştiului, va fi fluidizat traficul din capitală a precizat premierul. Un alt proiect aşteptat de români este Magistrala de metrou M5 – a mai pus Viorica Dăncilă, care a explicat că în bugetul naţional sunt prevăzuţi banii necesari pentru realizarea acestor proiecte, dar vor fi utilizate, totodată, şi fonduri europene.



    Viorica Dăncilă: “Semnarea contractului pentru secţiunea 1 Sibiu – Boiţa este primul pas concret făcut în ultimii 10 ani pentru începerea lucrărilor la prima autostradă din România care trece munţii. Prin semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru lotul 3 al autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, în lungime de aproximativ 18 km, aducem mai aproape de finalizare realizarea acestui proiect care va contribui la fluidizarea traficului din capitală.”



    La rândul său, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, le-a transmis constructorilor să îşi respecte termenele asumate în proiecte și să-i respecte pe subcontractorii români întrucât scuzele şi întârzierile nu vor mai fi tolerate. Răzvan Cuc: “Începeţi-vă contractele prin a lucra deja la proiectare, pentru că sunt firme care au semnat contractele şi au reuşit să scurteze timpul de proiectare. Nu vă mai bateţi joc de subcontractorii români. Plătiţi-i la timp! Nu vreau să mai fiu informat că nu plătiţi la timp subcontractorii atâta timp cât statul român vă plăteşte la timp toate facturile.”



    Valoarea primului contract semnat este de aproximativ 129 de milioane de euro – a mai spus ministrul transporturilor – şi va avea o durată de realizare de 48 de luni, iar cel de-al doilea contract semnat are o valoare de 180 de milioane de euro şi va asigura creşterea gradului de mobilitate atât pentru Bucureşti, cât şi pentru regiunile limitrofe. În ceea ce priveşte magistrala M5, aceasta va fi dată în funcţiune până la sfârşitul anului. Situaţia infrastructurii rutiere este dezastruasă în întreaga ţară. La sfârșitul lui 2018, la aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului şi la peste 10 ani de la aderarea la UE, România avea doar aproximativ 800 kilometri de autostradă, din care circa 100 moşteniţi din vechiul regim.