În vigoare de doi ani,
legea recursului compensatoriu a fost abrogată, miercuri, de Parlamentul de la
Bucureşti, prin votul aproape unanim al deputaţilor.
Gândită iniţial de
ministrul Justiţiei din Guvernul de tehnocraţi care au gestionat treburile
ţării circa un an de zile, legea a fost adoptată în 2017, pe perioada
Executivului condus de social-democraţii care le-au succedat la Putere.
Motivul: evitarea sancţiunilor grele din partea CEDO pentru condiţiile
improprii din închisori. Astfel, potrivit Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, în baza recursului compensatoriu, aproape 23 de mii de
persoane au fost eliberate, din care aproape 19 mii condiţionat. Circa 2.300 au
fost reîncarcerate, unele pentru că au săvârşit fapte de natură penală în
perioada postdetenţie, altele pentru că aveau pe rolul instanţelor de judecată
şi alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, la momentul punerii
în libertate.
Ajuns la Putere în luna octombrie, în locul PSD, Partidul
Naţional Liberal, secondat de Uniunea Salvaţi România, recunoaşte că legea a avut
la bază problemele reale legate de condiţiile precare din penitenciare, dar susţine
că a fost transformată, în timpul guvernării anterioare, într-o graţiere
mascată.
Deputatul liberal Ioan Cupşa: Legea 169 din anul 2017 a vădit o lipsă
de înţelepciune şi în egală măsură, o lipsă de bună intenţie cum nu s-a mai
văzut în acest Parlament. Ştiaţi ce urmări va avea, dar, pentru ca unii dintre
tovarăşii dumneavoastră să fie eliberaţi mai devreme din penitenciare, aţi dat
drumul tuturor.
Social-democraţii se apără şi argumentează că toţi cei care au ieşit mai
devreme din închisoare pe baza recursului compensatoriu au fost eliberaţi în
baza deciziei unor judecători. Alfred Simonis, liderul de grup al deputaţilor
PSD, care au votat în favoarea abrogării legii, a recunoscut carenţele fostului
document legislativ, afirmând că siguranţa cetăţenilor primează în faţa
eventualelor sancţiuni pe care România le va primi de la CEDO pentru condiţiile
precare din închisori.
Alfred Simonis: Sperăm ca, pe viitor, Guvernul în
funcţie să găsească toate metodele alternative şi toate măsurile prin care să
evite sancţionarea de către CEDO. Am ajuns cu toţii la concluzia că, dacă se
întâmplă, poate e mai bine să plătim acele despăgubiri, decât să mai eliberăm
din penitenciare.
Deja, în
aceeaşi zi cu abrogarea recursului compensatoriu, pe site-ul
Ministerului de Finanţe a fost publicat un proiect de lege potrivit căruia Statul
român a contractat un împrumut de 177 de milioane de euro de la Banca de
Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construirea a două penitenciare.
Astfel, vor fi create 1.900 de noi locuri de găzduire pentru diverse categorii
de deţinuţi, în conformitate cu standardele europene.