Teme abordate:
– Asistenţă şi servicii consulare oferite cetăţenilor români din străinătate; – Celula de Criză; – Consulatele itinerante; – Programul “Dialog cu diaspora pe teme consulare”; – Extinderea reţelei de oficii consulare; – Demersuri în ceea ce priveşte informarea cetăţenilor români care călătoresc în străinătate în scop turistic sau de muncă .
Realizatoare: Nicoleta Stoica
Misiunile
diplomatice și oficiile consulare ale României vor organiza în cursul acestui
an 144 de consulate itinerante, stabilite de Ministerul Afacerilor Externe prin
Planul orientativ pentru anul 2023.
În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2022 au fost organizate 66 de consulate intinerante, din totalul de 154 de astfel de acțiuni de prestare a serviciilor consulare pentriu cetățenjii români, programate pentru anul 2022, anunță Ministerul Afacerilor Externe.
66 de consulate
mobile au fost organizate în acest an, în perioada 1 ianuarie – 31 mai,
transmite Ministerul Afacerilor Externe. Instituţia arată că în cadrul acestora
au fost procesate peste 17.000 de servicii consulare. MAE precizează că acest
tip de demers consular vine în sprijinul a din ce în ce mai multe comunităţi
româneşti din străinătate, iar numărul de servicii prestate este în creştere.
În luna mai, funcţionari din cadrul Consulatului General al României la Edinburgh
s-au deplasat în localităţile Preston şi Wirral, unde au efectuat 1.205
servicii consulare pentru cetăţenii români, un record pentru astfel de
consulate mobile. De asemenea, o echipă a Consulatului General al României la
Roma s-a deplasat la Perugia, unde au fost procesate peste 500 de servicii
consulare, iar o alta de la Consulatul General al României la Los Angeles a
mers la Seattle şi Portland unde au fost efectuate peste 300 de servicii
consulare românilor din statele Washington şi Oregon.
MAE reaminteşte că, prin
extinderea practicii de organizare a consulatelor itinerante, urmăreşte
înlesnirea accesului la servicii consulare pentru românii din comunităţi
numeroase aflate la mare distanţă de sediile permanente ale misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare. Instituţia arată că, în total, 154 de
astfel de acţiuni itinerante sunt programate pentru acest an şi că, în doar 5
luni, a fost depăşit deja numărul consulatelor mobile organizate în 2021,
respectiv 64, precum şi numărul de servicii procesate anul trecut, aproximativ
15.000. Calendarul organizării consulatelor itinerante în 2022 poate fi
consultat pe site-ul mae.ro.
Ministerul de
Externe le atrage atenţia românilor care intenţionează să tranziteze Macedonia
de Nord în drumul lor spre Grecia că în perioada sezonului estival se
preconizează timpi mari de aşteptare la punctele de frontieră
Bogorodica-Evzoni, Medzitlija-Niki şi Dojran-Doirani. MAE recomandă plecarea în
călătorie cu cantităţi suficiente de combustibil, apă şi alimente. Românii pot
solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la
Skopje +38 923 22 80 58, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia
telefonică specială a misiunii diplomatice +38 970 23 99 80. Ministerul
Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet mae.ro,
skopje.mae.ro şi reaminteşte faptul că românii au la dispoziţie aplicaţia
Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
călătorie actualizate.
O expoziţie de
fotografie a artistei Dana Cojbuc va fi deschisă, la 8 iunie, la Bratislava cu
sprijinul Institutului Cultural Român de la Praga şi al Ambasadei României în
Slovacia. Manifestarea cuprinde 24 de lucrări din seriile Poveste de
iarnă, ce prezintă copilăria în timpul anotimpului rece într-un sat din
România, și Ygdrassil, realizată ca urmare a unei rezidențe
artistice în Halsnoy, Norvegia şi care ilustrează elemente ale naturii
primordiale. Născută în 1979, Dana Cojbuc trăiește și îşi împarte activitatea
de artist fotograf între Paris și București. Este absolventă a Universității de
Artă din București și a Universității Pantheion din Atena. A beneficiat de
rezidențe artistice în Grecia, Germania, Austria, România, Finlanda, Norvegia
și Franța. A expus în Muzeul Sunnhorland din Norvegia, în cadrul trienalei de
fotografie Backlight din Finlanda şi la Festivalurile Circulations de la Paris
şi ManifestO de la Toulouse. Expoziţia de fotografie din capitala Slovaciei va
putea fi vizitată până la 9 iulie.
30 de fotografii
de mari dimensiuni sunt expuse simultan, la Bruxelles și la Buzău, în cadrul
expoziţiei Ţinutul Buzăului – Geoparc UNESCO, organizată de
Institutul Cultural Român de la Bruxelles, Ambasada României în Belgia și
realizată cu sprijinul Muzeului Județean Buzău. Manifestarea are loc în urma
obținerii validării oficiale ca geoparc internațional UNESCO, recunoscut drept
teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală. Ținutul
Buzăului se află în zona Carpaților de Curbură, înglobează 18 comune și
are aproximativ 1000 de km2. Printre atracţiile sale se numără vulcanii
noroioși, munții de sare, trovanții de la Ulmet, focurile vii, aşezările
rupestre şi chihlimbarul de la Colţi. Ținutul Buzăului este al
doilea geoparc românesc acreditat UNESCO, inclus în Rețeaua Globală a Geoparcurilor,
după Țara Hațegului. 177 de zone geografice din 46 de țări sunt
incluse în lista globală. Expoziția de fotografie poate fi vizitată, până la 15
august, la Consulatul României în Belgia și la Muzeul Județean Buzău.
România a primit solicitări
din partea a 23 de state şi din partea Organizaţiei pentru Securitate şi
Cooperare în Europa pentru a ajuta la eventuala evacuare a cetăţenilor lor din
Ucraina, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Şeful
diplomaţiei române a afirmat că România va primi refugiaţi din statul vecin,
acest lucru fiind o îndatorire care rezultă din dreptul
internaţional. Aurescu a mai spus că, pe teritoriul Ucrainei, Consulatele
Generale de la Cernăuţi şi de la Solotvino sunt neafectate, de la Ambasada
ţării noastre la Kiev şi de la Consulatul de la Odesa au fost aduşi în ţară
membrii de familie şi a fost redus personalul neesenţial, iar la Odessa a fost
suspendat lucrul cu publicul. Ministrul a precizat că 37 de cetăţeni români
sunt în evidenţa MAE, aceştia făcând parte din misiunile internaţionale care se
află în Ucraina şi anume OSCE, o misiune de asistenţă a Uniunii Europene,
asistenţă la frontieră şi în structurile ONU. Aurescu a arătat că evacuarea lor
va fi stabilită de către misiunile din care fac parte, dar că ministerul român
este în legătură cu ei. Obiective militare şi de frontieră din Ucraina au fost
atacate de forţele armate ruse, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a
anunţat o operaţiune militară în estul Ucrainei. Aproximativ 410.000 de etnici
români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul
ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.
40 de misiuni diplomatice şi
oficii consulare au propus organizarea, anul acesta, a 148 de consulate
itinerante în 26 de state, transmite Ministerul de Externe. Instituţia arată
că, de la începutul anului, au fost deja organizate cinci consulate mobile în
Italia, Malta, Marea Britanie, Australia şi Statele Unite ale Americii.
Calendarul a fost elaborat pe baza noii metodologii aprobate în 2021 de către
ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, prin care se introduce ca element
central consultarea comunităţilor româneşti pentru stabilirea oraşelor şi a
perioadelor de organizare a consulatelor itinerante. MAE transmite că urmăreşte
să răspundă astfel într-un mod cât mai eficient nevoilor cetăţenilor români din
străinătate, din comunităţi aflate la mare distanţă faţă de sediile misiunilor
diplomatice şi oficiilor consularee. Instituţia urmăreşte asigurarea
accesului pentru cetăţenii români la asistenţă şi servicii consulare de
calitate, furnizate în condiţii similare cu cele din spaţiile de lucru
obişnuite ale misiunilor. Anul trecut, MAE a organizat 64 de consulate
itinerante, în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000 de servicii
consulare, de şapte ori mai multe decât în cele 21 de consulate mobile
organizate în 2020.
Un proiect de lege care să
vină în sprijinul elevilor români din diaspora care se întorc în ţară, a fost
prezentat la Camera Deputaţilor, în cadrul Comisiei pentru Comunităţile de
Români din Afara Graniţelor Ţării. Proiectul, care completează Legea educaţiei
naţionale, propune înfiinţarea unor grupe de acomodare pentru aceştia. Sistemul
de integrare va avea în componenţă un modul de consiliere psiho-pedagogică
similar celor din Franţa, Canada sau Luxemburg. Vicepreşedintele Comisiei,
deputatul Bogdan Trif, a declarat că propunerea legislativă vine în contextul
în care un număr semnificativ de români s-au întors în ţară, iar procesul de
integrare a copiilor acestora în sistemul de învăţământ şi în societate se
dovedeşte dificil. Nou-veniţii au probleme de adaptare inclusiv din cauza
barierei de limbă. Există copii care au ajuns în pragul depresiei, trecând de
la statutul de premianţi ai clasei, la situaţia de a nu face faţă provocărilor
de la cursuri, din cauza nivelului scăzut de cunoaştere a limbii române,
a spus Trif. Parlamentarul a precizat că proiectul a fost agreat şi asumat în
unanimitate de membrii Comisiei şi a intrat în procedura de avizare pentru ca
mai apoi să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaţilor.
Expoziția You Betrayed
the Party Just When You Should Have Helped It, curatoriată de Anca Verona
Mihuleț şi Irena Bekić, este deschisă la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană
din Rijeka, în Croaţia. Proiectul, inițiat în 2019, urmărește o cercetare
aprofundată a existenței femeilor marginalizate din zona de sud-est a Europei,
deținute politice între anii 1949 și 1956 în două lagăre de muncă forțată pe
insulele Goli și Sveti Grgur din Marea Adriatică. Istoric de artă și curator,
Anca Verona Mihuleț, este activă la Seul, în Coreea de Sud. Ea a susţinut
tineri artişti români în demersurile de aprofundare a cunoaşterii, a istoriei,
a limitelor sau a peisajului, şi i-a ajutat să creeze lucrări de artă care
abordează aceste elemente. Expoziția este deschisă până la 20 martie şi va fi
urmată de un simpozion. Ulterior, în ianuarie 2023, manifestarea va fi
prezentată la Muzeul Vargas al Universității Dilman din Manila.
Preşedintele Ronâniei, Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretele privind înfiinţarea Consulatelor Generale ale României la Chişinău, Londra şi Madrid.
Șeful statului a semnat decretele privind înfiinţarea Consulatului General al României la Chişinău, Republica Moldova, – cu un număr de 13 posturi, Consulatului General al României la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, – cu 10 posturi şi a Consulatului General al României la Madrid, Regatul Spaniei, cu un număr de nouă posturi, informează Administrația Prezidențială.
Ambasada României la Chișinău anunță că în această lună Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) suplimentează numărul ceremoniilor de depunere a jurământului de credință față de România alocate Ambasadei României la Chișinău și celor două Consulate Generale Bălți și Cahul. Totodată, Autoritatea Națională pentru Cetățenie anunță că va organiza două astfel de ceremonii și în luna iulie. Date suplimentare privind persoanele, condițiile pentru depunerea jurământului, programarea și documentele care trebuie prezentate pot fi găsite pe pagina Ambasadei României la Chișinău, chisinau.mae.ro.
Pentru a marca Ziua Europei, celebrată în fiecare an pe 9 mai, Reprezentanța Comisiei Europene în România a pregătit un program special în acest sfârșit de săptămână. Acesta cuprinde dezbateri, spectacole pentru copii (Mateiaș Gâscarul – Teatrul Țăndărică), difuzarea a șase scurtmetraje ale unor regizori români și a documentarului Kiruna /O lume complet nouă. De asemenea, va fi difuzat primul episod din cadrul proiectului Europa între gest și cuvânt, dedicat tinerilor actori. Pe 9 mai, ziua se va încheia cu vizionarea filmului Cold War, o peliculă de Paweł Pawlikowski. Materialele pot fi vizionate pe pagina de Facebook a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Și Reprezentanţa Comisiei Europene în Republica Moldova organizează, în premieră anul acesta, Ziua Europei, pe canalele de televiziune, radio și online, între 9 și 31 mai. Unele dintre cele mai populare şi apreciate evenimente sunt Săptămâna Muzicii Europene, Orășelul Virtual European sau Festivalul de Film și Cultură Europeană. Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău asigură, între 9 și 16 mai, prezentarea unei suite de concerte susținute de Orchestra Română de Tineret și de Gaudeamus Quartet de la Filarmonica Brasov, în cadrul Săptămânii Muzicii Europene. Ambasada României în Republica Moldova și ICR Chișinău susțin difuzarea mai multor filme. Între acestea, Berliner (2020), regia Marian Crișan și Cărturan (2019), regia Liviu Săndulescu.
Vineri, la Londra – proiecția filmului Decrețeii. Născuți la comandă, în regia lui Florin Iepan. Proiecția are loc în cadrul primei retrospective de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra în perioada 26 aprilie – 31 iulie. Intitulată Framing the Change, aceasta cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale relevante pentru publicul britanic și internațional. Totodată, își propune o sondare a temelor actuale pentru societatea românească, precum efectele emigrației masive, intersecția dintre perspectiva religioasă și cea seculară, relația complicată dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a României. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză, iar unele dintre ele sunt disponibile doar în Marea Britanie pentru o scurtă perioadă de timp.
Documentarul Colectiv, regizat de Alexander Nanau, este nominalizat la premiile Peabody, care recompensează programe de televiziune, de radio şi alte produse media. El face parte dintre cei 60 de nominalizaţi pentru cele mai captivante şi motivante poveşti lansate în 2020. Acestea abordează, între altele, pandemia Covid-19, drepturile de vot, violenţa poliţiei, drepturile imigranţilor şi justiţia economică. În luna iunie, potrivit The Hollywood Reporter, vor fi aleși 30 de câştigători, împărțiți în categoriile Copii şi tineri, Documentare, Entertainment, Ştiri, Podcast/ radio, Serviciu public şi Arte. La aceste premii au fost inscrise inițial 1.300 de pelicule.
Ca urmare a ridicării unor restricții impuse de pandemia de COVID 19, ICR Tel Aviv a deschis ciclul evenimentelor cu public, la sediu, prin vernisajul expoziției Modelul și gravura, semnată de artista israeliană Miriam Cojocaru și prezentată la Galeria ICR Tel Aviv în perioada 6 mai – 7 iunie. Expoziția conține lucrări în ulei și gravură care surprind atât aspecte din natură, cât și portrete feminine. Lucrările se remarcă prin prospețime și vitalitate, având tușe foarte fine, dar ferme, ce denotă personalitatea puternică a artistei. Miriam Cojocaru este membră a Asociației Pictorilor și Sculptorilor din Israel. A participat la numeroase expoziții colective și personale. Vernisajul acestei expoziții a avut loc pe 6 mai, în limbile română și ebraică, cu public, la Galeria Institutului, fiind transmis în același timp și pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.
Departamentul
Politici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni a dat
publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
poştă – pe adresa
Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
ale României şi nu au
personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
sau de promovare a României şi
a comunităţilor din zonele de
referinţă.
Persoanele
care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
zile calendaristice de la emiterea facturii.
România se
situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
iniţiativelor legislative.
202 elevi
medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
care provin laureaţii.
Într-o scrisoare deschisă adresată celor două camere ale Parlamentului şi Ministerului de Externe de la Bucureşti, Uniunea Interregională “Comunitatea Românească din Ucraina”, cea mai importantă şi reprezentativă organizaţie a românilor din Ucraina, mulţumeşte României pentru ratificarea rapidă a acordurilor de asociere între UE şi Ucraina, Rep. Moldova şi Georgia, transmite Romanian Global News. “Ne mândrim cu faptul că patria noastră istorică, România, a fost prima dintre ţările membre ale Uniunii Europene care a finalizat procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere ale UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, popoarele cărora şi-au afirmat, prin sacrificii deosebite, aspiraţiile lor de integrare europeană”, se arată în scrisoarea semnată de conducerea organizaţiei.
Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, a fost convocat la Ministerul de Externe al Ungariei pentru a da explicaţii privind refuzul autorităţilor române de a deschide două consulate ale Ungariei în oraşele Oradea şi Târgu-Mureş din Transilvania. Diplomatului român i s-a comunicat “nedumerirea” din partea Ungariei cu privire la această poziţie a Bucureştiului. Ambasadorul României a promis că va transmite la Bucureşti informaţia referitoare la preocuparea autorităţilor ungare pentru ca partea română “să reanalizeze” această problemă.
În prezent, în România trăiesc aproximativ 1,5 milioane de maghiari, ceea ce reprezintă aproximativ 6,6% din populaţia ţării. Cea mai mare parte a minorităţii maghiare trăieşte pe teritoriul Transilvaniei.
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a participat duminică, 6 iulie, la Cahul, in Rep Moldova, la ceremonia de dezvelire a bustului poetului Grigore Vieru. Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău. Alături de Bogdan Stanoevici, au evocat momente importante din viaţa şi personalitatea poetului academicianul Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova şi Irina Păcureţu, reprezentantul Consulatului României la Cahul. Oficialii români au subliniat că înălţarea bustului este semnul recunoştinţei faţă de activitatea unui mare român şi un simbol al susţinerii de care se bucură din partea României proiectele in Rep Moldova.
Cea de a doua etapă a proiectului Basm românesc, iniţiat anul trecut de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, se va desfăşura în perioada 21 – 27 iulie la Sulina. In actuala etapă, vor fi selectaţi copiii participanţi la taberele ARC 2014, care se remarcă prin calităţi artistice, pentru punerea în scenă, sub îndrumarea regizorului de teatru Anca Colţeanu, a spectacolului Basm românesc, după cartea cu acelaşi nume scrisă de copii români din ţară şi din afara graniţelor. Premiera va avea loc la finalul celei de-a VI-a ediţii a programului de tabere ARC, finanţat şi organizat de către Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului.