Radio România Internațional

Tag: consultari la Cotroceni

  • Negocieri pentru noul Guvern

    Negocieri pentru noul Guvern

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, i-a invitat, luni, la consultări pe reprezentanţii formațiunilor
    care au intrat în Parlament, în urma alegerilor legislative din 6 decembrie.
    Este vorba, în ordinea numărului de voturi obținute, de Partidul Social
    Democrat, Partidul Național Liberal, Alianța USR PLUS, Alianța pentru Unirea
    Românilor, AUR, și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, UDMR. Lor li se
    adaugă reprezentanții minorităților naționale, altele decât cea maghiară.     Scopul este desemnarea unui prim-ministru care să formeze noul Guvern.


    PSD se
    consideră îndreptăţit să formeze un nou Cabinet pentru că, la
    recentele alegeri, a întrunit cele mai multe sufragii – aproape 30% și îl
    propune pe profesorul medic Alexandru Rafila, reprezentantul României la
    Oganizația Mondială a Sănătății, să conducă fie un Guvern minoritar, fie unul
    de uniune naţională.

    Liderul PSD, Marcel Ciolacu: Venim în faţa
    românilor cu o propunere decentă, recunoscută atât pe plan naţional, cât şi
    internaţional, în persoana domnului Rafila. Cred că este cazul ca preşedintele
    României, PNL şi USR să recunoască că au pierdut aceste alegeri.


    Între
    timp, PNL, Alianța USR PLUS şi UDMR au avut o întâlnire informală cu Klaus
    Iohannis, iar de sâmbătă vor începe negocierile oficiale pentru constituirea
    unei majorităţi parlamentare şi formarea unui Guvern care să fie votatpână la Crăciun, după învestirea noului
    Parlament.


    Președintele PNL, Ludovic Orban: Vom negocia pe mai
    multe paliere, programul de guvernare, echipa politică care va negocia
    chestiunile politice, structura Guvernului şi care, evident, va valida
    programul de guvernare. De asemenea, o să existe o negociere şi la nivelul
    Parlamentului, privitoare la comisii parlamentare, reprezentarea în birourile
    politice şi o strategie comună de manifestare a acestei majorităţi.


    USR
    PLUS vrea o colaborare corectă şi respectarea procentelor obţinute de fiecare partid
    la alegerile de duminică: PNL – 25%, USR PLUS – 15% și UDMR – 6%. În plus, Alianţa
    dă asigurări că va dezbate oricât este nevoie pentru a se asigura că mandatul
    reformist, dat de alegătorii săi, se va regăsi în mod semnificativ în programul
    şi structura Guvernului şi a viitorului Legislativ.


    Cât despre UDMR, aceasta crede
    că propunerea PNL ca actualul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, să preia
    conducerea Guvernului reprezintă o surpriză plăcută și reamintește că doreşte
    premier politic, nu unul tehnocrat sau militar.

  • Căderea guvernului Grindeanu

    Căderea guvernului Grindeanu

    La
    Bucureşti, se caută premier, după ce, miercuri, coaliţia PSD-ALDE şi-a demis,
    prin moţiune de cenzură, propriul guvern – o premieră în Parlamentul României.

    Singurii din echipa guvernamentală care au făcut opoziţie acestui demers au
    fost premierul Sorin Grindeanu, secretarul general al Executivului, Victor
    Ponta, şi ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu. Celelalte partide au
    preferat să nu se implice în confruntarea din interiorul PSD, în timp ce grupul
    minorităţilor naţionale, care votează întotdeauna la fel cu cei aflaţi al
    putere a lăsat acum la latitudinea fiecăruia dintre membri opţiunea de a
    decide. La final, au votat pentru moţiune 241 de parlamentari, cu opt mai mulţi
    decât era necesar conform legii.

    Social-democrat de mai bine de 20 de ani, Sorin
    Grindeanu a devenit indezirabil la mai puţin de jumătate de an de la instalarea
    în fruntea cabinetului, şeful PSD, Liviu Dragnea, susţinând că prin înlăturarea
    lui vrea să stopeze un guvern care nu a
    respectat programul şi promisiunile din campanie – promisiuni care i-au readus,
    în decembrie 2016, la putere pe social-democraţi. Astfel, în urma unei
    evaluări, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu afirmând că
    acesta nu ar fi implementat reformele economice necesare, acuzaţie respinsă de premier,
    care, prin refuzul de a părăsi funcţia a determinat partidul care l-a propulsat
    să recurgă la moţiunea de cenzură. După votul de neîncredere din Parlament,
    pledând pentru asigurarea unităţii în PSD, Sorin Grindeanu a declarat că îşi va
    continua activitatea până când legislativul va aproba noul guvern: Important este să ieşim din acest blocaj
    şi să transmitem investitorilor şi cancelariilor din lumea întreagă faptul că
    România rămâne un mediu stabil şi predictibil.

    În opinia lui Liviu
    Dragnea, partidul a ieşit întărit din acţiunea politică demarată de partidele
    aflate la putere. El a precizat că la consultările pe care şeful statului Klaus
    Iohannis le va avea luni cu partidele parlamentare, va propune ca premier o persoană
    capabilă să ducă la capăt obiectivele programului de guvernare: România a reintrat în normalitate şi în rigorile constituţionale. A fost o
    acţiune politică asumată de PSD şi ALDE. Nu dorim să riscăm ca un program de
    guvernare ambiţios să fie pus sub semnul întrebării.

    Liderul ALDE, Călin
    Popescu Tăriceanu, a apreciat că rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură
    demonstrează că există o majoritate care funcţionează.

    Liberalii
    nu au participat la votul privind moţiunea de cenzură şi au subliniat că toate
    reproşurile aduse lui Sorin Grindeanu pot fi imputate PSD şi ALDE, care, spun
    ei, nu sunt capabile de o guvernare de tip european. Noul lider al PNL, Ludovic
    Orban: Luni vom avea o reuniune
    a Biroului Politic Naţional împreună cu grupurile parlamentare pentru a stabili
    strategia Partidului Naţional Liberal. Doar când toţi PSD-iştii vor fi trimişi
    acasă, lucrurile vor reveni la normal în România.

    Aceeaşi părere o are şi
    liderul PMP, Traian Băsescu: Partidul social democrat împreună cu
    ALDE se dovedesc inapţi pentru guvernare. De aceea, drumul pe care trebuie să-l
    luaţi, dragi majoritari, este în opoziţie.

    Nici
    parlamentarii UDMR, nici cei ai USR nu au votat, iar un deputat al USR, Dan Barna, a apreciat că mobilizarea de care au dat dovadă
    la vot partidele de guvernământ ar fi fost demnă de o cauză mai bună.