Tag: consum

  • Consum în creştere în România

    Consum în creştere în România

    În luna iunie 2024, România a avut cea mai mare creştere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 10,2%, comparativ cu iunie 2023. Potrivit datelor Eurostat, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 0,1% în rândul statelor membre, față de aceeași lună a anului trecut. România este urmată de Luxemburg (+7,9%) şi Croaţia (+5,4%). La polul opus, cele mai semnificative scăderi au fost în Belgia, Estonia şi Austria.

    Conform unei analize a Băncii Comerciale Române, încrederea consumatorilor a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani în iunie, scăzând în iulie, dar menţinându-se peste medie. Creditele de consum continuă să crească într-un ritm de două cifre, stimulate de reducerea ratelor dobânzilor pentru creditele noi şi de relaxarea standardelor de creditare pe fondul concurenţei dintre bănci.

    Interesul cumpărătorilor pentru locuinţele noi a explodat în Bucureşti, Cluj-Napoca  şi Iaşi, 18.000 de astfel de proprietăţi fiind scoase la vânzare în oraşele mari din România. Un raport realizat de un site de profil arată că, într-un an, preţurile au crescut aici cu până la 17% şi pot atinge, în curând, noi praguri record. Astfel, apartamentele şi casele noi atrag tot mai mulţi cumpărători în marile oraşe din ţară, spun specialiștii, deşi preţurile sunt în creştere evidentă.

    Se construieşte, însă, mai puţin, ceea ce are un impact direct în oferta pe care românii o au la dispoziţie. Experţii în domeniu sunt de părere că trendul descendent al dobânzilor va menţine o cerere ridicată pe piaţa imobiliară, pe fondul unei oferte în continuă scădere. Iar acest lucru va genera, în mod evident, mai precizează specialiștii, noi creşteri ale preţurilor la locuinţe.

    Ar mai fi de precizat că datele oficiale arată că a crescut și numărul de înmatriculări de mașini noi în România în prima jumătate a acestui an, în comparaţie cu anul trecut. Românii aleg, în continuare, SUV-uri, în dauna modelelor compacte sau a berlinelor. În acest domeniu există însă și o scădere – cea a interesului românilor pentru autovehiculele electrice, iar acest lucru se întâmplă, spun analiștii, și din cauza lipsei unei infrastructuri a staţiilor de încărcare.

    În fine, cel mai recent raport al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile arată că România este pe plus atât la producţie, cât şi la vânzări de autovehicule, dar și la industria de componente auto.

    În primele șase luni ale anului, au fost înmatriculate 82.505 mașini noi în întreaga țară, o creștere de peste 12 procente față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar pe întreg anul 2023, datele oficiale arată că peste 140 de mii de vehicule noi au fost înmatriculate în România. Deci, dacă ritmul se menține, în acest an cifra va fi depășită.

    Cât privește producția de automobile la cele mai mari două fabrici auto din România, Automobile Dacia Mioveni şi Uzina Ford Craiova, specialiștii speră să se depășească, în acest an, 500.000 de automobile fabricate. Luând în considerare și aceste evoluții, prognoza Comisiei Europene arată că economia României va avansa cu peste 3% în 2024 şi 2025, susţinută de consumul privat, iar inflaţia va continua să încetinească treptat.

  • Unul din patru români nu își permite mese adecvate

    Unul din patru români nu își permite mese adecvate

     

    Aproape unul din zece europeni (9,5% din totalul cetățenilor UE) nu îşi permitea în 2023 o masă care să conțină carne, pește sau echivalentul vegetal o dată la două zile, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. Cifrele sunt în creștere cu 1,2 puncte procentuale față de situația anul precedent.

     

    Situație dramatică în rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie

     

    România înregistrează de departe cel mai mare procent al persoanelor care nu îşi permit o masă adecvată se în rândul celor 27 de state membre cu 23,3% din totalul populației. Și în țara noastră cifrele sunt cu 1,2% peste cele din 2022.

    România este urmată de Bulgaria (19,9%), Slovacia (17,8%) şi Ungaria (14,7%). De cealaltă parte, statele cu cele mai mici procente ale populației care nu îşi permite o masă adecvată sunt: sunt Cipru (1,3%) și Portugalia (2,3%).

     

    Cifrele sunt semnificativ mai mari în rândul europenilor aflați în risc de sărăcie, Astfel,  22,3% dintre europenii aflați în această situație nu îşi permiteau o masă adecvată anul trecute. Și aici se înregistrează o creștere de 2,6 puncte procentuale comparativ cu  2022.

     

    În România, 40% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie nu și-au permis mese adecvate în 2023, ceea ce înseamnă o scădere de trei puncte procentuale față de anul precedent. În rândul statelor membre, cel mai mari ponderi s-au înregistrat în Slovacia (45,7%), Ungaria (44,9%) și Bulgaria (40,2%) şi România (40%).

     

    Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivelul gospodăriei pentru a calcula rata de deprivare materială și socială severă. Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.

     

    Această capacitate face parte din Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDG). Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 2 vizează Eradicarea foametei şi a tuturor formelor de malnutriție până în 2030.

     

     

    Ponderea populație aflată în risc de săsrice care nu își permite mese adecvate / Sursa: Eurostat

     

    Consumul individual efectiv în România, peste Spania sau Polonia

     

    Alte date publicate de Eurostat în luna iunie arată că România se apropie de media UE la Consumul individual efectiv (AIC), un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor. Astfel, AIC a ajuns la 89% în 2023, cu mult peste valoarea satelor vecine, Ungaria (70%) și Bulgaria. România a avut o valoarea a AIC mai mare și decât cele din Polonia (86%), Spania și Portugalia (ambele cu 88%).

     

    În același timp, zece state membre ale UE au avut un consum per capita mai mare decât media europeană. Cel mai mare s-a înregistrat în Luxemburg (138%), urmată de Ţările de Jos şi Austria (ambele cu 117%) și Germania (116%).

     

  • În prim-plan, România 24.03.2024

    În prim-plan, România 24.03.2024

    Efectele, amploarea și provocările societale ale consumului de droguri – importanța comportamentelor preventive și responsabile, teme ale dezbaterii, organizată în Parlament de ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Intotero, dar și membră a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
    Realizatoare: Nicoleta Stoica