Tag: consum de droguri

  • Pericolul care nu mai poate fi ignorat: copii consumatori de droguri și ce putem face să-i ajutăm

    Pericolul care nu mai poate fi ignorat: copii consumatori de droguri și ce putem face să-i ajutăm

    31 mai va fi Ziua Națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri. Vorbim de un proiect de lege adoptat recent în Camera Deputaților de la Bucureşti, ca for decizional. Potrivit deputatului Brian Cristian, de la Uniunea Salvaţi România, opoziţia parlamentară pro-europeană, o zi simbolică de conștientizare a consumului de droguri nu rezolvă o problemă acută a societății noastre. Deputatul a declarat că unul din 10 tineri din România şi un sfert dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată droguri, acestea fiind cifrele care sunt prezentate în spaţiul public de autorităţi şi reprezentanţii media. Aşa arată zeci de ani de politici publice proaste în domeniul antidrog, aşa arată impotenţa statului român în lupta cu marii traficanţi de droguri, afirmă Cristian.

    Potrivit acestuia, ‘tinerii sunt trataţi ca nişte infractori, iar marii traficanţi scapă nepedepsiţi’. “Sunt necesare măsuri concrete antidrog, nu o zi simbolică”, crede deputatul USR: “Fără programe eficiente pentru prevenţie, fără resurse pentru programe de tineret şi consiliere, fără resurse suficiente pentru sport, care reprezintă o alternativă foarte bună de petrecere a timpului liber pentru tineri, România va continua să piardă lupta cu drogurile“, adaugă sursa citată.

    Într-adevăr, realitatea de pe teren este stupefiantă, ca să păstrăm semantica subiectului nostru. Copii de 12 ani au încercat deja droguri, la care au avut acces de la dealeri de doar 14 ani, fără să fie conștienți de urmele devastatoare pe care le lasă în creierul lor aceste substanțe. Medicul primar ATI şi de toxicologie Radu Țincu a explicat la o conferinţă de specialitate că sunt necesare cât mai multe programe de prevenţie şi conştientizare, având în vedere că majoritatea tinerilor nu sunt conştienţi de efectele devastatoare pe care le poate avea consumul de astfel de substanţe:

    „Consumul de substanţe psihoactive la o vârstă atât de fragedă, în contextul în care sistemul nervos central nu şi-a încheiat dezvoltarea, va duce la apariţia unor sechele în zona neurocognitivă, cu tulburări de comportament, tulburări de gândire, de atenţie, care unele dintre ele pot să fie irecuperabile. De asemenea, consumul de droguri din perioada adolescenţei creşte riscul de a dezvolta o boală psihică la perioada adultă, ceea ce ne pune, iarăşi, mari semne de întrebare din perspectivă socială. Cum va arăta o societate în care aceşti tineri vor avea tulburări psihice sau tulburări de comportament? Dacă vorbim de supradoze şi de terapie intensivă, se pot cheltui până la 20-30.000 euro cu fiecare caz în parte şi, ulterior, în perioada de dezintoxicare într-un centru de psihiatrie, şi acolo sumă de până la 10.000 euro”.

    Unul dintre programele antidrog derulate în 2024 în România a fost “Alege să alegi – O Caravană de Arte pentru prevenirea consumului de droguri”, implementat de Asociaţia non-guvernamentală „E Ceva Bine” și finanțat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Agenția Națională Antidrog. Derulat în 9 orașe din nord-estul României, din judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui, proiectul a avut ca scop sensibilizarea și educarea tinerilor cu vârste între 12 și 25 de ani, precum și a părinților acestora, asupra riscurilor consumului de droguri.

    Proiectul şi-a propus ca, prin activităţi de petrecere a timpului liber ca alternativă la consumul de droguri, sub semnul alegerii şi al exprimării prin artă, dar şi prin alte accente de educaţie nonformală, să construiască încrederea şi rezilienţa copiilor şi tinerilor expuşi riscului de consum de droguri, precum şi a părinţilor. 8.000 de tineri au beneficiat de acest program.

    Cum este cel mai bine să procedeze un tânăr sau un copil care începe să aibă probleme cu drogurile? Iulian Văcărean, preşedintele Asociaţiei „E Ceva Bine”, răspunde:

    „Cred că cel mai important este să anunţe oamenii care îi sunt alături, pentru că părinţii, profesorii şi cei care cu adevărat ţin la tine te vor ajuta întotdeauna să fii şi să alegi calea cea mai bună pentru tine”.

    Specialiştii au ajuns şi în judeţul Suceava, nordul României, unde au stat de vorbă cu elevii, părinţii şi profesorii şcolilor din municipiul Fălticeni, ne spune expertul antidrog Cătălin Ţone, colaborator permanent cu radioul public în acest domeniu:

    „Radio România Actualităţi, împreună cu alţi parteneri, continuă o campanie antidrog lansată în urmă cu aproximativ doi ani. Mergem în ţară, desfăşurăm activităţi preventive cu elevii, cu părinţii, dar şi cu profesorii. Toate sunt interactive, le acordăm premii, îi stimulăm să dialogheze cu noi. Credem că nu mai aşa pot învăţa anumite lucruri.

    Încercăm să ne rupem de barierele care ţin de zona de clasică a activităţilor preventive, care de multe ori nu au efectul scontat. Se simt schimbări conceptuale. Responsabilii pe cele trei paliere, de prevenire, combatere şi tratament au început să vorbească, au început să discute. Venim aici aducând veşti bune în legătură cu pachetul legislativ, în special pe zona de combatere, mărirea pedepselor, registru traficanţilor de droguri, fără pedepse cu suspendare.

    O altă veste bună este legată de faptul că a fost promulgat în urmă cu patru luni un proiect de lege privind înfiinţarea a opt centre pentru că tratarea dependenţei de droguri.

    De asemenea, se discută foarte mult de reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog, ceea ce este binevenit, în opinia mea, pentru a se adapta la noi de cerinţe, fiind strategul naţional în această zonă”.

  • Campanie antidrog în România

    Campanie antidrog în România

    Acceptați-vă trăirile, depăşiți-vă temerile şi canalizați-vă energia într-un mod constructiv! Există atât de multe alternative sănătoase pentru a rămâne plini de energie şi ʺcoolʺ, dar cu capul pe umeri şi picioarele pe pământ, permanent conectaţi cu obiectivele voastre şi cu realitatea! Acesta este, pe scurt, îndemnul Agenţiei Naţionale Antidrog, care a inițiat o campanie – ʺGroundʺ – în mai multe licee din Bucureşti, cu scopul de a le propune tinerilor modalităţi sigure de a-și gestiona emoţiile specifice adolescenţei.

    Mesajul campaniei este puternic: nu e nevoie de artificii sau compromisuri pentru a deveni un model pentru generaţia căreia îi aparții sau pentru a-ţi atinge potenţialul. Esențial este să-ţi accepţi imperfecţiunile, să-ţi respecţi principiile, iar atunci când te pierzi, să ceri ajutor. Acest mesaj le este transmis tinerilor direct, prin întâlniri şi ateliere în școlile lor, dar şi prin lansarea unui ziar adresat generaţiei Ground, prin site-ul şi paginile de socializare dedicate acestei campanii.

    Potrivit Ramonei Dabija, director al Agenţiei Naţionale Antidrog, pe lângă riscurile consumului de droguri, tinerilor le sunt reamintite, în contrapartidă, numeroasele alegeri sănătoase pe care le au la îndemână. Iar celor care au cedat, deja, tentației de a consuma substanțe interzise li se întărește că, atunci când se simt copleşiţi sau se află în situaţii de risc, pot beneficia de consiliere, confidenţial şi gratuit.

    Pentru a da mai multă greutate campaniei ʺGroundʺ, liceenii au putut interacționa și învăţa din experienţa de succes a unor sportivi români cu rezultate remarcabile în carieră, modele de disciplină, ambiţie şi stil de viaţă sănătos.

    Printre vedetele care s-au alăturat campaniei se numără Larisa Iordache – medaliată de 16 ori cu aur la Campionatele Europene de Gimnastică, Ana Maria Brânză – multiplu premiată la Jocurile Olimpice, de trei ori campioană mondială şi de şapte ori campioană europeană la scrimă, Ancuţa Bodnar – medaliată cu aur olimpic la Tokyo 2020 şi Paris 2024 la canotaj, fotbaliștii Florin Gardoş și Ionel Dănciulescu sau baschetbalistul Virgil Stănescu. Şi înotătorul David Popovici, campionul anului şi idolul generaţiei lui, a ales să se implice printr-un interviu publicat în ziarul ʺGroundʺ sau pe site-ul campaniei.

    Este imposibil de măsurat dimensiunea reală a consumului de droguri în România. Dar, deși statisticile nu pot reda cu acuratețe realitatea din teren, un lucru este cert – situația s-a agravat în ultimii ani, ceea ce a determinat specialiștii în domeniu și decidenții politici să tragă semnale de alarmă și să încerce să găsească soluții de contracarare a fenomenului.

    Pe 24 noiembrie, în paralel cu primul tur al alegerilor prezidențiale, în București va avea loc și un referendum local. Una din cele trei întrebări adresate bucureștenilor va privi implicarea primăriilor în prevenirea consumului de droguri în şcolile şi liceele din Capitală.

  • România 43

    România 43

    Eradicarea consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în rândul tinerilor, atitudinea şi importanţa rolului părinţilor în educarea şi prezentarea pericolelor la care se expun tinerii, precum şi consecinţele consumului de droguri la această vârstă, teme ale dezbaterii găzduită de ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse Natalia Intotero, membră a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor.

     

  • România rămâne printre primele locuri din UE la numărul de accidente rutiere mortale

    România rămâne printre primele locuri din UE la numărul de accidente rutiere mortale

    Potrivit analizei date publicității de Comisia Europeană, numărul celor care își pierd viața în accidente rutiere scade de la un an la altul în România, însă ritmul este în continuare foarte lent. Față de 2022 au fost cu 5 la sută mai puține decese, iar față de 2019, reducerea este de 17 procente.

    În acelaşi timp, proporția calculată la un milion de locuitori a fost și anul trecut în țara noastră cu mult peste media europeană: 81 de decese în România, față de 46 în toată Uniunea. Peste țara noastră s-a situate Bulgaria, unde au fost 82 de decese în accidente rutiere la un milion de locuitori.

    Suedia este în continuare țara cu cele mai sigure drumuri, cu 22 de decese la un milion de locuitori în 2023, urmată îndeaproape de Danemarca,  unde numărul victimelor de pe șosele raportat la același milion de locuitori a fost de 27.

    Per total, anul trecut, în toată Uniunea, aproximativ 20 de mii 400 de persoane au fost ucise în accidente rutiere, ceea ce reprezintă o ușoară scădere, de doar 1 la sută, față de 2022.

    Analiza mai arată că la nivel european, mai bine de jumătate dintre decesele cauzate de accidente rutiere au avut loc pe drumurile de țară, în timp ce proporția din orașe se apropie de 40 de procente, iar pe autostrăzi este de 9 la sută.

    Același raport indică și faptul că bărbații au provocat trei din patru decese rutiere.Șoferii de autoturism și pasagerii au reprezentat 45 la sută din totalul celor care au murit în accidente, pietonii, 18 %, iar bicicliștii, 10 la sută, în creștere de la an la an.

    Comisia se arată, de altfel,  îngrijorată de această tendință. De vină sunt lipsa infrastructurii adecvate și comportamentul nesigur al tuturor participanților la trafic, cum ar fi excesul de viteză, distragerea atenției și conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor.

    Analiza executivului comunitar mai arată că persoanele cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuse unui risc mai mare pe drumurile publice, deoarece au reprezentat aproape o treime din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere. La rândul lor, tinerii între 18 și 24 de ani au reprezentat 12 la sută din decesele provocate de accidente rutiere.

    Toate aceste date arată că va fi greu de atins obiectivul ambițios stabilit de Uniunea Europeană pentru 2050 și denumit Viziune Zero, adică niciun deces pe șosele până în acel an.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Pregătiți
    pentru viață, un program pilot al Ministerului Familiei, Tineretului si
    Egalității de Șanse, în care aproape 4.000 de tineri cu vârsta de peste 14 ani,
    atât din sistemul de protecție specială, cât şi copii cu părinți plecați la
    muncă în străinătate au beneficiat de tabere educaţionale cu accent pe efectele
    și consecințele consumului de droguri.


  • Cote alarmante la consumul de droguri în licee

    Cote alarmante la consumul de droguri în licee

    Interesul pentru consumul drogurilor începe să se manifeste în România la
    vârste din ce în ce mai mici. De fapt, la vârste îngrijorător de mici, aflăm
    din ultimul raport anual al Agenției Naționale Antidrog (ANA), din care reiese
    că vârsta cea mai mică declarată de consumatori a fost 13 ani. De fapt, 10,7%
    din populația cu vârsta între 15 și 64 de ani a consumat cel puțin o dată un
    tip de drog ilicit, în timp ce 6% a consumat droguri în ultimul an. Potrivit
    raportului, cei mai vulnerabili la consum sunt adolescenții, iar cel mai
    consumat drog din România este canabisul. București şi Ilfov sunt, de departe,
    regiunile cu prevalența cea mai mare pentru consum.


    Un factor cu adevărat îngrijorător este și componenta bolilor infecțioase
    transmisibile de la și la persoanele care se injectează. Aflăm din raport că aproape
    21% dintre persoanele admise la tratamentele de reabilitare sunt infectate cu
    HIV, aproape 69% au raportat infecții cu virusul hepatitei C și aproape 8% cu virusul
    Hepatitei B. Raportul mai reține, de exemplu, că, potrivit informațiilor
    furnizate de Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, din Bucureşti, peste 550
    de persoane au fost depistate cu infecție HIV/SIDA, dintre care 50 au fost
    persoane care-și injectează droguri.


    De asemenea, interesul consumatorilor pentru recuperare a scăzut la cote
    dramatice: 50% dintre consumatori au cerut ajutorul instituțiilor specializate
    pentru a scăpa de această teribilă adicție, adică aproximativ 3.100 de persoane
    – foarte puțin. Aceștia vor să scape de adicția pentru canabis, opioide și alte
    noi substanțe psihoactive.


    Anul trecut au fost înregistrate, potrivit ANA, peste 1740 de urgențe
    medicale determinate de consumul de droguri – pentru canabis (27,5% dintre
    cazuri), NSP (noile substanțe psihoactive) (26,8% dintre cazuri) și alte
    droguri: opiacee (7%), cocaină (3,7%), alți stimulanți decât cocaina (6,5%). Vârsta
    medie la care se moare în România din cauza consumului de droguri este de 30 de
    ani. În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, în 2022 au
    fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25
    decese prin supradoză. Ca o veste bună în acest peisaj îngrijorător, numărul cazurilor
    de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă.


    Preocuparea autorităților (a Ministerului Familiei, în speță) se
    concentrează pe activitățile de prevenire, mai ales în rândul copiilor aflați
    la vârste vulnerabile. Natalia Intotero, ministrul familiei, tineretului și
    egalității de șanse, consideră că atragerea atenției copiilor înspre activități
    mai dinamice ar putea fi o metodă:


    Prevenţia este foarte importantă şi în
    egală măsură să le oferi copiilor altceva: tabere, excursii, divertisment
    pentru a-i atrage din acea zonă de a căuta senzaţii tari. Mi-aş dori foarte
    mult să realizăm cursuri de susţinere inclusiv pentru angajaţii din acest
    domeniu, cursuri de perfecţionare şi cred aici că prin Agenţia Naţională pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă, prin sprijinul fondurilor europene, putem să realizăm
    aceste cursuri.



    Doamna Intotero țintește adolescenții din liceele cu accesul cel mai mare
    la droguri. Ministrul Familiei anunță că, împreună cu Asociația de Psihoterapie
    Cognitiv-Comportamentală de Grup, are de gând să implementeze în curând o
    campanie agresivă de conștientizare a riscului consumului de droguri, în 20 de
    orașe din țară, dar şi în București, desigur, pe toate canalele de comunicare.
    Intotero anunță și lansarea unei aplicații:


    «Ne propunem o aplicaţie care să conţină
    măsuri de prevenţie privind toate aspectele legate de stoparea consumului de
    droguri şi alte substanţe dăunătoare sănătăţii pentru minori, tineri şi nu
    numai. De asemenea, această aplicaţie dorim să fie o sursă de informare de la
    instituţiile abilitate, atât în rândul tinerilor, cât şi în rândul adulţilor.
    Foarte important – conştientizarea părinţilor, a bunicilor în ceea ce priveşte
    creşterea acestui consum în rândul tinerilor şi până la urmă ceea ce decurge
    mai departe: deteriorare a stării de bine a întregii familii şi probleme pe
    zona de sănătate mintală».



    Specialiștii anti-drog din Românua au desfășurat, anul trecut, 20.000 de
    activități de prevenire a consujmului de droguri în școli, familie și comunitate
    și, de asemenea, activități punctuale de informare, educare și conștientizare
    privind riscurile la care se expun consumatorii de alcool și droguri, de care
    au beneficiat peste 700.000 de persoane: preșcolari, elevi, studenți, cadre
    didactice, părinți, asistenți maternali, copii instituționalizați, specialiști
    în asistență socială, personal medical, consumatori și foști consumatori de
    alcool și droguri, comunitățile locale, în general.


  • Observatorul european pentru droguri și toxicomanie anunță capturi record de cocaină

    Observatorul european pentru droguri și toxicomanie anunță capturi record de cocaină

    Drogurile sunt peste tot. Orice substanță cu proprietăți psihoactive poate fi folosită ca drog. Iar toată lumea se poate confrunta, direct sau indirect, la un moment dat cu un comportament de tip dependență, cam așa a descris situația de pe piața ilegală a drogurilor din Uniune Alexis Goosdeel, directorul Observatorului european pentru droguri și toxicomanie.

    Tot el are și o explicație: Gândiți-vă doar cum arăta lumea cu doar 3 ani și jumătate în urmă, înainte de Covid 19, înainte de războiul din Ucraina, înainte de criza economică. Luați în calcul impactul tuturor acestor evenimente.

    Iar cel mai recent raport întocmit de organismul pe care îl conduce atrage atenţia asupra gamei largi de substanţe psihoactive disponibile pe piaţă, adesea cu un conţinut ridicat de ingrediente active şi un grad mare de puritate.

    Potrivit documentului, cocaina produsă în America de Sud ajunge în cantităţi mari în Europa prin porturi, ascunsă în containere, cu un total de peste 300 tone confiscate numai în 2021.

    Datele preliminare arată că anul trecut au fost interceptate 162 de tone numai în porturile Anvers (Belgia) şi Rotterdam (Olanda). Grupurile infracţionale organizate sunt interesate și porturi mai mici situate în alte ţări ale Uniunii, precum şi în statele învecinate.

    Pe de altă parte însă, indică raportul, sunt tot mai multe ateliere de fabricare a cocainei și pe teritoriul european: în 2021 au fost desfiinţate 34 de astfel de laboratoare, faţă de 23 în 2020.

    Canabisul rămâne însă de departe cel mai consumat drog din Uniune.

    În privința heroinei, aproape toată cantitatea consumată provine din Afganistan. Documentul întocmit de acest organism arată că războiul din Ucraina a perturbat logistica heroinei, care ajungea în Europa prin Asia Centrală, Caucaz şi… Marea Neagră, însă au fost găsite rapid noi rute.

    Spre deosebire de America de Nord, noile opioide sintetice (de exemplu, derivaţi de fentanil) joacă un rol relativ mic pe piaţa europeană a drogurilor. Totuși, în Olanda, notează raportul, are loc o creştere a consumului de ketamină, un analgezic folosit în scopuri recreative, în special de tineri.

    Drogurile nu sunt doar un pericol pentru sănătatea oamenilor. Sunt un risc pentru întreaga societate. Infractorii folosesc profitul obținut din traficul de droguri pentru a cumpăra oameni, ofițeri de poliție, putere, a ținut să avertizeze comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.


  • Rolul Agenției UE privind drogurile

    Rolul Agenției UE privind drogurile

    În urma acordului la care au ajuns Președinția Consiliului și Parlamentul
    European, Agenția UE privind Drogurile va fi în măsură să răspundă într-un mod
    mai eficient noilor provocări în materie de sănătate și securitate generate de
    drogurile ilegale. Agenția va fi, de asemenea, mai în măsură să sprijine
    statele membre și să contribuie la îmbunătățirea situației la nivel
    internațional. Colectarea, analiza și diseminarea datelor vor continua să fie
    principala sarcină a agenției, care, în cadrul mandatului consolidat, va fi
    capabilă să dezvolte capacități de evaluare generală a amenințărilor la adresa
    sănătății și a securității, pentru a identifica rapid noi amenințări și să
    efectueze periodic exerciții prospective pentru a identifica provocările
    viitoare.

    De asemenea, Agenția UE privind Drogurile va urma să acopere în mod
    specific policonsumul de substanțe, adică consumul de alte substanțe licite sau
    ilicite împreună cu drogurile, care devine din ce în ce mai răspândit, și să
    își consolideze cooperarea cu punctele focale naționale, permițându-le să
    furnizeze agenției date relevante privind situația drogurilor la nivel național.
    Agenția va institui și o rețea de laboratoare care să permită instituției să
    acceseze informații criminalistice și toxicologice.

    De asemenea, agenția va
    avea competența de a elabora intervenții bazate pe dovezi, de a crește gradul
    de conștientizare și de a emite alerte atunci când pe piață apar substanțe
    deosebit de periculoase. Regulamentul va clarifica și rolul agenției în
    domeniul cooperării internaționale, astfel încât aceasta să poată colabora pe
    deplin cu țări și organisme terțe.

    Europarlamentarul Ramona Strugariu, raportor
    din partea Renew Europe pentru acest dosar, a vorbit în Comisia LIBE -Comisia
    pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne- despre noul mandat al
    Agenției europene pentru combaterea consumului de droguri și despre colaborarea
    necesară cu autoritățile naționale.

    Am
    obținut un mandat mai puternic pentru această Agenție și o legislație de care
    aveam nevoie. Vorbim de un fenomen în creștere. În România, de exemplu, și nu
    doar în România, există tineri care mor în licee din cauza consumului de droguri,
    și cred că este timpul ca Agenția să joace un rol mai puternic, iar
    autoritățile naționale abilitate să fie mai implicate în combaterea
    fenomenului. Mă bazez pe această colaborare, mai ales că Agenția are acest nou
    mandat, prin care vom pune capăt fenomenului. Mă bucur că am putut implica
    societatea civilă și că Agenția are o colaborare strânsă cu societatea civilă.
    Aș vrea să accentuăm dimensiunea de sănătate și cea socială a acestui fenomen
    pentru că ne-am concentrat pe aplicarea legii, dar trebuie să acordăm atenție
    și acestor aspecte.




  • Fenomenul drogurilor în rândul tinerilor

    Fenomenul drogurilor în rândul tinerilor

    Raportul Naţional privind situaţia drogurilor, întocmit anual de Agenţia Naţională Antidrog, este unul de referinţă pentru specialiştii în domeniul stupefiantelor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen. Cel mai recent document de acest tip, dat publicității la începutul anului, analizează datele înregistrate la nivelul lui 2021, iar la capitolul privind principalele droguri consumate în România specifică faptul că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental). 6% dintre aceștia au consumat și în ultimul an (consum recent). Cele mai mari rate de consum sunt în rândul populaţiei tinere (15-34 ani), adolescența fiind perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri.

    Datele mai arată că unul dintre cele mai consumate droguri în România continuă să fie canabisul, atât de către populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară. De altfel, canabisul, alături de cocaină, are o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, în 2021 valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent.

    Mai trebuie spus și că aproape 75% din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieței ilicite din România, aspect ce constituie, spun specialiștii, un indiciu al existenței unei dinamici a acesteia la nivel național. O veste bună ar fi, pe de altă parte, o reducere constatată cu 12 procente a consumului recreațional. Dincolo de statistici și cifre, specialiștii atrag atenția asupra pericolelor la care se expun consumatorii și dau soluții pentru a-i ajuta să scape de această dependență.

    Expert în combaterea fenomenului drogurilor, sociologul Cătălin Țone a vorbit la Radio România despre stupefiante, acțiuni de combatere și prevenție:

    Nu trebuie să ne privim copiii numai în ochi. Noi trebuie să fim atenți și la anturaj, noi trebuie să venim către părinți cu instructaje clare, cu pregătire, noi trebuie să le furnizăm materiale, pentru că sunt foarte mulți care nu știu, pentru că au trăit în alte generații. Noi trebuie să venim cu alternative, și subliniez acest cuvânt. În momentul în care interzici ceva cu degetul ridicat sau nu, trebuie să venim cu alternative. Trebuie să venim cu alternative de mișcare, sportive, cu alternative care să le ofere acel plus de dopamină în creier ca să nu se ducă spre droguri. Trebuie să fim alături de ei, trebuie să pătrundem în lumea lor, atât profesorii, cadrele didactice, dar și părinții. Pentru că tentațiile sunt la fiecare pas. Avem influencerii negativi, avem internetul care bombardează copiii cu fel de fel de sfaturi și îndemnuri către a debuta în consumul de droguri. Este cazul să trecem la treabă. Este cazul să fim organizați. Este cazul să fim eficienți. Este cazul să ne uităm în Occident, în statele care au experiență în domeniul acesta, pentru că lucrurile pot avea o turnură negativă. Suntem polul evenimentelor muzicale, am pus România pe harta turismului de distracție, este important din punct de vedere financiar, pecuniar, economic, dar asta vine la pachet cu vicii, cu incidente, cu probleme, cu droguri.


    Oficial, România se află pe ultimele locuri în ceea ce privește consumul de droguri. Specialiștii spun, însă, că mulți dintre consumatori nu au fost prinși în statisticile oficiale. Unde poate duce consumul de droguri? Un răspuns a venit din partea doctorului Radu Țincu, specialist în ATI și toxicologie:

    Discutăm despre intoxicații acute, intoxicații care pot să pună în pericol viața. Discutăm de complicații care pot pune în pericol viața, cum ar fi encefalopatia toxică, adică o stare de comă care să necesite intubație și ventilație mecanică. Discutăm de cardiotoxicitate, adică o toxicitate la nivelul inimii, și acest lucru poate să determine apariția unor aritmii cardiace, unele dintre ele chiar să meargă către stop cardiac. Discutăm, de asemenea, de toxicitate renală, unele substanțe pot să determine insuficiență renală acută și să necesite măsuri de dializă. Consumul repetat duce din păcate la apariția fenomenului de toleranță. Acest lucru înseamnă că va trebui să creștem doza astfel încât să obținem același efect, iar după toleranță apare sindromul de dependență. Adică avem nevoie permanent de acea substanță care să acționeze la nivelul organismului pentru că în lipsa ei se instalează simptomele de sevraj. Simptome de sevraj care pot să ducă la apariția unor fenomene de violență sau autoviolență, care pot să ducă la apariția unor fenomene de infracționalitate. Un pacient care are nevoie de acea substanță va face orice pentru a o putea obține.

    Consumul și traficul de droguri sunt incriminate în România, iar recent pedepsele au fost majorate. În același timp, toate proiectele şi intervenţiile Agenției Naționale Antidrog, pe segmentul reducerii cererii de droguri, au vizat consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire și asistenţă. În 2021, anul la care s-a făcut analiza, specialiștii antidrog au desfășurat 20 de mii de activităţi de prevenire a consumului de droguri în mediul şcolar, familial şi în comunitate, dar și activități punctuale de informare, educare și conștientizare cu privire la riscurile asociate consumului de substanțe psihoactive, de care au beneficiat peste 700 de mii de persoane.


  • Concluziile raportulului anual al Centrului European pentru Monitorizarea Consumului de Droguri

    Concluziile raportulului anual al Centrului European pentru Monitorizarea Consumului de Droguri

    În raportul său anual,
    Centrul European pentru Monitorizarea Consumului de Droguri (EMCDDA) atrage
    atenția asupra creșterii producției de droguri pe continent și transmite că
    Europa riscă să se transforme dintr-un punct major pentru consum într-o piață
    importantă de producție. Conform raportului, laboratoarele ilegale din Europa
    produc cantități din ce în ce mai mari de amfetamină, metamfetamină și alte
    droguri sintetice pentru consum în Europa, dar totodată și pentru exportul în
    afara continentului. Ultimele date disponibile arată că doar în 2020, peste 350
    de laboratoare ilegale pentru producția de droguri sintetice au fost detectate
    și distruse în Europa.

    Totodată, autoritățile relevante au descoperit în aceeași perioadă și fabrici
    ilegale de cocaină și de droguri noi pe piața europeană. Centrul European
    pentru Monitorizarea Consumului de Droguri transmite
    că droguri noi continuă să apară în Europa la o rată de unul pe săptămână,
    iar cele mai multe laboratoare ilegale distruse în 2020 au fost în Belgia și în
    Olanda. Astfel de fabrici ilegale au fost detectate și în Cehia, Polonia,
    Germania și alte țări membre UE.

    Ramona Strugariu, raportor permanent
    al grupului Renew Europe pe problematica drogurilor, monitorizează principalele
    tendințe cu care România și UE se confruntă în această privință. Cu ocazia
    prezentării raportului pentru 2021 privind consumul de droguri, a vorbit despre
    cum putem combate sustenabil traficul de droguri și veni în sprijinul celor
    care consumă substanțe interzise. Statele
    membre trebuie și pot face mai mult în această privință, dar este necesar să
    fie sprijinite cu resurse, instrumente
    și expertiza tehnică necesară
    , afirmă Ramona Strugariu, europarlamentar Renew
    Europe.

    Potrivit
    raportului, există o creștere a consumului de cocaină în mai multe state membre,
    sugerând și răspândirea consumului de cocaină în rândul persoanelor cu risc
    ridicat de consum de droguri. Aceste date evidențiază faptul că acum cocaina joacă
    un rol mai important în problemele de sănătate ale consumatorilor de droguri în
    Europa. La fel și canabisul, care pune în pericol în special viața tinerilor.
    Toate aceste date ale raportului mă fac să cred că avem nevoie de niște
    campanii de conștientizare, de mai multă prevenție și sprijin. Și am subliniat
    mereu în Comisia LIBE (Comisia pentru
    libertăți civile, justiție și afaceri interne) că statele membre trebuie să
    facă mai mult și au nevoie de suportul nostru. Sper că noul mandat al Agenției Antidrog
    a UE va răspunde la această problemă, mai ales că este în interesul statelor
    membre să facă acest lucru. Este esențial ca statele membre să înțeleagă că e
    în interesul lor să adreseze aceste provocări. Am toată încrederea că la rândul
    nostru, în calitate de europarlamentari, vom putea sprijini Agenția să ofere
    acest ajutor statelor membre.


    Agresiunea militară a Rusiei
    în Ucraina ar putea crea noi vulnerabilităţi în Europa în ceea ce
    priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând
    potenţial mai multe persoane la stupefiante, mai avertizează Agenția Antidrog a UE.


  • Telemedicina, un nou ghid pentru tratarea adicțiilor

    Telemedicina, un nou ghid pentru tratarea adicțiilor

    Potrivit unui
    raport făcut public de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, 15%
    dintre tinerii cu vârste între 15 şi 34 de ani din Uniunea Europeană, adică
    aproximativ 18 milioane de persoane, au consumat canabis în perioada 2019-2020.
    Multe dintre aceste persoane apelează la ajutor de specialitate pentru a depăși
    dependența. Totuși, în perioada în care s-a instituit carantina, singura
    posibilitate a pacienților de a interacționa cu personalul medical a fost în
    mediul online.


    Doctorul Marica Ferri, șefa departamentului Sănătate Publică, de
    la Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, spune că în perioada
    distanțării fizice, consultațiile online au continuat, acest lucru conducând la
    nevoia unei taxonomii, a unei clasificări a acestor tipuri de intervenții
    medicale.

    Ideea a apărut în timpul crizei Covid-19 și a restricțiilor în vigoare
    atunci, care impuneau imposibilitatea întâlnirii cu pacienții. Am luat legătura
    cu operatorii de servicii și am realizat că mulți astfel de operatori din
    Europa se bazau pe mediul digital pentru a păstra legătura cu pacienții. Am
    realizat că era nevoie de o actualizare a informațiilor disponibile în cadrul
    Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie. Am avut curiozitatea de
    a discuta dacă unele dintre măsurile luate în cadrul situației de urgență
    cauzate de pandemie s-ar putea menține și după aceea. Am luat în calcul și
    potențialele riscuri în ceea ce privește confidențialitatea pacienților în
    raport cu beneficiile. Am realizat niște studii în primul rând în ceea ce
    privește taxonomia intervențiilor disponibile.



    Însă care sunt
    aceste intervenții? Dr. Marica Ferri: Când vorbim despre intervenții digitale,
    ne referim la o gamă care pornește de la diagnostic, de exemplu, imagistică,
    până la dosare clinice – cum să păstrăm istoricul intervențiilor, la evaluare,
    dosare administrative și așa mai departe. Am vrut să cartografiem aria
    intervențiilor pentru a defini mai bine zona noastră de interes, punctul de
    plecare. La întâlnirea noastră, am avut o prezentare a primei taxonomii a
    intervențiilor existente, am discutat cu experții despre includeri și
    excluderi. În plus, am vrut să identificăm studii de caz în unele dintre
    statele membre, pentru a putea ca, în viitorul apropiat să prezentăm exemple de
    îngrijire, modalități de utilizare a intervențiilor digitale pentru acele state
    membre care nu oferă încă astfel de servicii, dar sunt interesate să le ofere
    clienților lor. Scopul final al acestui exercițiu este de a putea monitoriza
    aceste tipuri de intervenții în statele membre.



    Clasificarea și
    exemplele de bune practici vor fi disponibile în 2022, spune dr. Marica Ferri,
    șefa departamentului Sănătate Publică, de la Observatorul European pentru
    Droguri şi Toxicomanie.

    În prezent lucrăm și avem primul proiect al
    documentului și ne consultăm cu experți și cu persoane care au experimentat
    acest mod de operare, pentru a afla din experiența lor riscurile și avantajele
    posibile. Sperăm să putem publica toate aceste informații pentru publicul
    nostru în primul trimestru al anului viitor. Observatorul European pentru
    Droguri și Toxicomanie e în plin proces de studiu și, în loc să publicăm un
    document, ne-am angajat față de publicul nostru să adunăm informațiile și să le
    prelucrăm în așa fel încât să ne asigurăm că această practică medicală e foarte
    sigură.



  • Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri

    Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri

    Ca în fiecare an, la 26 iunie a fost marcată Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, menită să crească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă pentru societate drogurile ilicite.



    Cu ceastă ocazie, Consiliul UE a publicat pe conturile de socializare ale, date potrivit cărora peste 83 de milioane de europeni cu vârsta cuprinsă 15 şi 64 de ani, respectiv 29% din populația UE, de ani au folosit droguri interzise de lege cel puțin o dată în viață.


    Numărul de cetățeni UE (15-64 de ani) care au consumat stupefiante în 2019

    consum-droguri-ue-2019-sursa-consiliulue.jpg


    Canabisul, cel mai consumat drog



    În același segment de vârstă, estimările pentru anul 2019 arată că 22,2 milioane de cetățeni europeni au consumat canabis, iar 3,5 milioane au consumat cocaină. MDMA sau ecstasy a fost consumat de 2,6 milioane dintre cetățenii comunitari, iar amfetaminele de către 2 milioane de europeni.


    De menționat că, mai multe state UE au legalizat consumul de canabis în scopuri medicale sau în scop recreativ.



    Potrivit aceleiași surse, în statele UE există un număr de circa 1 milion de consumatori de substanțe opiacee de mare risc. De altfel, 26% dintre cererile de tratament pentru consumul de droguri au avut drept cauză folosirea heroinei și a altor opiacee. Peste 5.000 de persoane au decedat din cauza unei supradoze de stupefiante în 2019, an în care au fost descoperite 46 de noi substanțe psihoactive.



    Statele membre au capturat cantități uriașe de droguri în 2019: 613 tone de canabis, 213 tone de cocaină, 17 tone de amfetamine. De asemenea, au mai fost sechestrate aproape 8 tone de heroină, MDMA și ecstasy sub formă de tablete (4,6 milioane) sau prafuri (2,2 milioane de tone).

    Consumul de droguri de mare risc, decese și tratamente ale dependenței în 2019

    droguri-mare-risc-ue-2019-sursa-consiliulue.jpg



    Consum de droguri mai mic în România față de alte state UE



    România se numără printre ţările cu cel mai scăzut consum de droguri din Europa, potrivit unui studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) care arată că cele mai consumate droguri ilicite în ţara noastră sunt noile substanţe psihoactive (NSP), canabisul, cocaina, medicamentele fără prescripţie medicală și ecstasy. Cele mai scăzute valori ale consumului de droguri în România sunt înregistrate pentru heroină, LSD, amfetamine, solvenţi/inhalante, mai arată studiul realizat în 2019.


    “Consumul experimental (cel puţin o dată în viaţă), la nivelul populaţiei generale, este de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an (consumul recent) este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună (consumul actual), se observă o prevalenţă de 3,9%, se arată într-un comunicat al ANA, citat de Agerpres.