Tag: consum de gaze

  • UE consumă ma puţăni gazi naturali

    UE consumă ma puţăni gazi naturali

    Consumlu di gaze naturale tru Uniunea Europeană scădzu cu pisti 20 la sută tru august, yismăciuni, sumedru și brumaru anlu aestu, andicra di media tră idyiulu interval ditu perioada 2017 – 2021, spunu datele publicate di Oficiul european tră Statistică (Eurostat).


    Consumlu di gaze naturale scădzu tru majoritatea a statelor membre, ama diferit. Tru 18 di văsilii, aestu scădzu pisti ţinta di 15%, tru născănti nica cu pisti 40%. Nai kma semnificativ declin s-nregistră tru Finlanda (aproape 53%), Letonia şi Lituania. Luxemburg, Olanda, România şi Estonia raportară scăderi di pisti 30%. Şasi membre UE, acă ş-ñicurară consumlu, nu agiumsiră nica pi ţinta di 15%. Ma multu, consumlu di gaze naturale criscu tru Malta şi Slovacia. Obiectivlu easti ună ñicurari cu 15% a consumlui di gaze tru perioada agustu 2022 – marţu 2023, comparativ cu media idyealui ditu ţinţilli añi ditu soni arada, tra s’curmă dependenţa a bloclui comunitar di combustibilii fosili ditu Rusia și tra s’nu alimenteadză cu păradz industria di polimu a Kremlinului.


    Anamiasa di yinaru şi alunaru 2022, consumlu di gaze naturali tru Uniunea Europeană avea agiumtă anamisa di 1.938 petajouli (PJ) tru yinaru, unu mesu ma araţi, şi 785 PJ tru alunaru, atea ţi spuni per ansamblu ună scădeari tru mesu nica ninti tra s’apufusească ţinta di ñicurari di 15%. August fu meslu cu nai ma scădzu consum: 708 PJ, andicra di 823 PJ media tră perioada 2017-2021.


    Di altă parte, miniştrilli europeni ali Energie agiumsiră pi ună akicăseari, luni, tu ligătură cu plafonarea a păhălui gazilor naturale, după ma multi stămâni di discuţii tu ligătură cu ună pachetă di misuri di urgenţă cari adrară diviziuni tru arada a statilor membre, cu scupolu tra s’da apandisi la criză energetică.


    UIdisitu cu niscănti documenti consultati di Reuters, s-agiumsi pi isapea că plafonarea va s’hibă declanşată tru oara tru cari cotaţiile, la hub-ul di gazi di Amsterdam, agiungu la 180 di euro tră un Megawatt-oră (MWh) kiro di trei dzăli. Tru iydiulu documentu s’cundilleadză că plafonlu poati s’hibă declanşat ahurhinda cu dată di 15 şcurtu 2023 şi, iniţial, nu va s’bagă tru practico tranzacţiili di tip over the counter (nafoara apăzarillei).


    Comisia Europeană ţănu, marţă, ună measă arucutoasă la nivel analtu tru domeniul industrial tră s’ndrupască activitatea tru cadrul a Platformăllei energhetiţi ali UE tru direcţia achiziţionarillei tru comun a gazilor, cari easti programată s’ahurhească tru 2023. Loară parti reprezentanţ ali 33 di companii ditu statele membre şi a părţălor contractante la Comunitatea Energiillei. Obiectivlu a Platformăllei easti tra s’agiută la coordonarea a achiziţiilor di gaze, ufilisinda tu idyiulu kiro putearea di negocieri şi politică a UE tră s’asiguripsească aprovizionarea cu energie di la parteneri di pistusini la păhadz sustenabilli tră cetăţeñilli şi ntreprinderli comunitari.


    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • UE consumă mai puţine gaze naturale

    UE consumă mai puţine gaze naturale

    Consumul de
    gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu peste 20 la sută în august, septembrie, octombrie și noiembrie
    anul acesta, faţă de media pentru acelaşi interval din perioada 2017 – 2021,
    arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

    Consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre, dar diferit.
    În 18 ţări, acesta a scăzut peste ţinta de 15%, în unele chiar cu peste 40%.
    Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Finlanda (aproape 53%), Letonia
    şi Lituania. Luxemburg, Olanda, România şi Estonia au raportat scăderi de peste
    30%. Şase membre UE, chiar dacă şi-au redus consumul, nu au atins încă ţinta de
    15%. Mai mult, consumul de gaze naturale a crescut în Malta şi Slovacia.
    Obiectivul este o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022
    – martie 2023, comparativ cu media similară din ultimii cinci ani consecutivi,
    pentru a stopa dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia
    și pentru a nu mai alimenta cu bani industria de război a Kremlinului.

    Între
    ianuarie şi iulie 2022, consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a variat
    între 1.938 petajouli (PJ) în ianuarie, o lună mai rece, şi 785 PJ în iulie,
    ceea ce indică per ansamblu o scădere lunară chiar înainte de a se stabili
    ţinta de reducere de 15%. August a fost luna cu cel mai scăzut consum: 708 PJ,
    faţă de 823 PJ media pentru perioada 2017-2021.

    Pe de altă parte, miniştrii
    europeni ai Energiei au ajuns la un acord, luni, cu privire la plafonarea
    preţului gazelor naturale, după mai multe săptămâni de discuţii cu privire la
    un pachet de măsuri de urgenţă care au creat diviziuni în rândul statelor
    membre, în încercarea de a răspunde la criză energetică.

    Potrivit unor
    documente consultate de Reuters, s-a convenit că plafonarea va fi declanşată în
    momentul în care cotaţiile, la hub-ul de gaze de la Amsterdam, ajung la 180 de
    euro pentru un Megawatt-oră (MWh) timp de trei zile. În acelaşi document se
    precizează că plafonul ar putea fi declanşat începând cu dată de 15 februarie
    2023 şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor de tip ‘over the counter’ (în
    afara pieţei).

    Comisia Europeană a ținut, marţi, o masă rotundă la nivel înalt
    în domeniul industrial pentru a sprijini activitatea în cadrul Platformei
    energetice a UE în direcţia achiziţionării în comun a gazelor, care este
    programată să înceapă în 2023. Au participat reprezentanţi ai 33 de companii
    din statele membre şi ai părţilor contractante la Comunitatea Energiei.
    Obiectivul Platformei este de a contribui la coordonarea achiziţiilor de gaze,
    utilizând în acelaşi timp puterea de negociere şi politică a UE pentru a asigura
    aprovizionarea cu energie de la parteneri de încredere la preţuri sustenabile
    pentru cetăţenii şi întreprinderile comunitare.



  • Reducerea consumului de energie în UE

    Reducerea consumului de energie în UE


    Planul Uniunii Europene de reducere a cererii și consumului de gaze a intrat în vigoare din 10 august. Convenit în urmă cu două săptămâni, planul presupune reducerea consumului de gaze cu 15% pentru a pregăti statele membre pentru o posibilă întrerupere a aprovizionării rusești.



    Când devine obligatorie reducerea consumului de gaze cu 15%



    Acordul privind reducerea consumului de gaze naturale până la finalul lunii martie a anului viitor a fost greu de obținut. Mai multe ţări membre au protestat faţă de ţinta de 15%, raportat la consumul mediu al ultimilor cinci ani, cerută de Comisia Europeană pentru. De aceea, pentru ca planul să treacă de votul reprezentanților celor 27 de state membre a fost modificat. În timp ce obiectivul procentual se menţine, documentul, în forma sa finală, prevede că statele membre vor face ”tot posibilul” pentru a atinge această ţintă de 15% a reducerii consumului, care deocamdată este voluntară.



    Procentul devine obligatoriu în caz de ”risc de gravă penurie”, prin declanșarea unui mecanism de alertă pentru toate țările Uniunii Europene și abia atunci vor trebui să țină cont de diminuarea consumului la 15% față de media ultimilor cinci ani. În același timp, planul prevede mai multe situaţii în care cele 27 de state membre putea cere aplicarea unor derogări. Este cazul Irlandei și Maltei, care beneficiază de derogări deoarece sunt țări insulare care nu sunt conectate la rețelele de gaze ale altor țări membre.



    Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a salutat acordul celor 27 de state privin cererea și consumul de gaze și a menționat că prin aprobarea acestui plan statele membre, vor avea suficiente economii pentru o iarnă obișnuită, inclusiv dacă Rusia ar sista livrările de gaze chiar din luna august:


    Calculele noastre iniţiale arată că, chiar dacă se utilizează integral toate excepţiile, vom realiza o reducere a cererii care ne va ajuta să trecem în siguranță peste o iarnă medie, a declarat oficialul european în cadrul unei conferințe de presă, la reuniunea miniștrilor energiei din UE de la Bruxelles.



    Și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat aprobarea planului: Este un pas decisiv în abordarea amenințării unei întreruperi totale a gazului. Europa este pregătită să abordeze securitatea sa energetică, ca Uniune.



    Țările europene încep să taie din consumul de energie



    Mai multe țări europene au adoptat deja unele măsuri pentru a limita consumul de energie. Spre exemplu, Spania a stabilit un plafon de temperatură pentru aparatele de aer condiționat ce trebuie folosite pe timpul verii la 27 de grade sau mai mult. Odată cu venirea iernii, aparatele pot fi folosite pentru încălzire până la maximum de 19 grade, iar autoritățile spaniole au recomandat funcționarilor publici să nu mai poarte cravată, în timp ce magazinele vor trebui să stingă luminile după ora 10 seara.



    Și în Franța s-a adoptat obligația pentru magazine de a stinge luminile pe timpul nopții, dar și interdicția de a menține ușile deschise în timp ce sistemele de aer condiționat sau de încălzire sunt active și obligația.



    O situație specială este în Germania, unde landurile iau decizii individual privind aprovizionarea și consumul. Astfel, landul Hanovra a decis la finele lunii trecute să elimine apa caldă din toate edificiile publice, inclusiv din sălile de sport și piscine. De asemenea, a oprit apa din fântânile arteziene și luminatul de seară al monumentelor publice, în timp ce din aprilie până în septembrie, va fi interzisă pornirea încălzirii.



    România nu a luat, deocamdată, nicio măsură de reducere a consumului de energie, din partea guvernului de la Bucureștii fiind transmis un mesaj menit să calmeze populația și companiile care s-ar putea teme de impactul unor reduceri în livrarea de gaze naturale: “Consumatorii români, întreprinderile mici și mijlocii, serviciile sociale și industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale. România va avea asigurat necesarul pentru iarna 2022-2023, a transmis executivul printr-un mesaj pe Facebook.


    reducere-consum-gaze-infografic-consiliul-ue.jpg

  • Retrospectiva săptămânii  24.07 – 30.07.2022

    Retrospectiva săptămânii 24.07 – 30.07.2022


    Canicula afectează România


    În ultima săptămână, în România, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, iar cea mai mare parte a teritoriului s-a aflat sub atenţionări Cod galben şi portocaliu de caniculă. Disconfortul termic a fost ridicat, iar indicele temperatură-umezeală a depășit pragul critic de 80 de unități. În anumite judeţe au fost impuse restricții temporare pentru traficul rutier de mare tonaj. Pe de altă parte, în unele zone, au fost și perioade de instabilitate atmosferică accentuată: intensificări de vânt, averse şi descărcări electrice.



    Seceta face ravagii în agricultură


    Seceta pedologică din România, adică rezerva scăzută de apă în sol, distruge şi anul acesta foarte multe culturi, aducându-i pe unii agricultori chiar în pragul falimentului. Cele mai mari probleme sunt în sudul și în estul țării, unde rezervele de apă sunt extrem de mici. Guvernul de la București a cerut Comisiei Europene aprobare pentru acordarea unui avans între 70 şi 85% din plăţile directe pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022, pentru a-i ajuta pe fermierii afectaţi de secetă. De asemenea, Executivul vrea să acorde pomicultorilor şi viticultorilor, dar şi crescătorilor de porci şi păsări ajutoare de peste 51 de milioane de euro, din care 25,5 milioane din fonduri europene, iar restul de la bugetul naţional. În plus, au fost prevăzute investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE în valoare de 100 milioane de euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027. Seceta a compromis, până acum, peste 150 de mii de hectare de suprafaţă agricolă. Dunărea a atins un nivel minim în judeţul Dolj (sud), unde s-a înregistrat o situaţie fără precedent în ultimii 70 de ani: culturile agricole nu mai pot fi irigate cu apă din fluviu. În mai multe localități din țară apa a fost raţionalizată.



    Românii pot amâna plata ratelor la creditele bancare


    Românii care au probleme cu banii vor putea să își amâne ratele bancare, după ce Guvernul a aprobat normele aferente Ordonanţei de urgenţă care prevede această posibilitate. Pot apela la această măsură persoanele fizice fără rate restante şi cele juridice care demonstrează că au obţinut încasări cu cel puţin 25% mai mici decât anul trecut. Perioada pentru care se acordă facilităţile de suspendare şi amânare la ratelor este cuprinsă între una şi nouă luni. Cei care au contractat credite în cadrul programelor “Prima Casă” şi “Noua Casă” pot să apeleze la această reglementare, dacă împrumuturile le-au fost acordate anul acesta, până la 30 aprilie. Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, dar şi analişti economici recomandă, însă, achitarea la timp a împrumuturilor, cu solicitarea de trecere la o dobândă fixă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la 7,71% pe an. Şi indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,83% pe an, în timp ce indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) este acum de 2,65% pe an.



    Un plan naţional pentru refugiaţi ucraineni


    România are un Plan naţional de măsuri vizând integrarea pe termen mediu şi lung a refugiaţilor ucraineni. Bugetul alocat este de 200 de milioane de euro, bani de la stat şi din fonduri europene. România devine, astfel, prima din ţară din UE care are o viziune şi un plan al cărui scop este integrarea facilă a ucrainenilor şi dobândirea de către aceştia a independenţei personale – precizează autorităţile de la Bucureşti. Ucrainenii care au ales să rămână în România vor beneficia de măsuri concrete de sprijin în domeniile educaţiei, sănătăţii, ocupării, locuirii, copiilor şi persoanelor vulnerabile. Începând cu data de 10 februarie, în perioadă pre-conflict, în România au intrat peste 1,7 milioane de refugiaţi ucraineni, dar majoritatea au tranzitat-o către vestul Europei.



    Românii nu vor suferi în urma deciziei UE de a reduce consumul de gaze


    Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale, informează Guvernul. Rezervele de gaze ale ţării sunt de 55%, adică peste nivelul obligatoriu de 46% prevăzut pentru 1 august. Menţinând acest ritm accelerat, se poate ajunge la o capacitate a depozitelor de cel puţin 80% înainte de 1 noiembrie, arată Executivul. Reamintim că, statele membre ale UE au aprobat un plan de reducere coordonată a consumului lor de gaz, pentru a diminua dependenţa faţă de Moscova. Acordul are loc deşi mai multe ţări comunitare au protestat faţă de ţinta globală a reducerii consumului cu 15%, cerută de Comisia Europeană pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023. Documentul prevede că statele membre vor face tot posibilul pentru a atinge această ţintă a reducerii consumului de gaz, care deocamdată este voluntară. Pe de altă parte, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, afirmă că România beneficiază de o largă susţinere din partea Americii. La Washington, el a avut întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai Departamentului de Stat și a primit asigurări de sprijin pentru dezvoltarea programului nuclear civil românesc. Virgil Popescu a mai spus că România dorește să finalizeze etapa de finanţare a construirii celor două noi reactoare 3 şi 4 ale Centralei atomo-electrice de la Cernavodă (sud-est).



    Crește, din nou, numărul cazurilor de SARS-CoV-2


    Noul val al pandemiei de COVID-19 a înregistrat, marţi, un record în România: peste 12.000 de cazuri noi într-o zi. Numărul infectărilor a început, din nou, să crească, iar săptămâna viitoare sunt estimate 10.000 de cazuri pe zi, potrivit ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila. Deşi se răspândeşte foarte rapid, rata de pozitivare fiind de 25%, această variantă a virusului duce la forme de boală mai puţin severe. Urmează o nouă campanie de imunizare în toamnă, când se aşteaptă un ser adaptat la noile variante ale tulpinii Omicron a SARS-CoV-2.






  • Asigurări guvernamentale privind resursele

    Asigurări guvernamentale privind resursele

    Petrolul este despre bani, gazul este despre geopolitică, declara, recent, un expert în probleme energetice, referitor la acţiunile Rusiei în conflictul deschis – diplomatic, economic şi, în esenţă, ideologic – cu Occidentul. Moscova a redeschis una dintre conductele prin care livra gaz Europei, dar Europa a înţeles că nu se mai poate baza pe gazul rusesc şi, cel puţin pentru o majoritate calificată a statelor Uniunii, nici nu e etic să o facă după invazia rusă în Ucraina. Este motivul pentru care UE încearcă, pe de o parte, să-şi diversifice sursele de aprovizionare şi, pe de alta, să convingă statele membre să folosească raţional şi să economisească energie pentru la iarnă.



    Perspectiva reducerii consumului de gaz naşte amintiri dureroase românilor care au apucat să trăiască coşmarul ultimilor ani ai dictaturii comuniste, când frigul în case era cvasigeneral. Probabil de aceea guvernanţii abordează acest subiect delicat cu optimism, unul susţinut, totuşi, de cifre. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în momentul de faţă nu există temeri că România nu va avea gazul necesar pentru iarna viitoare. În depozite a fost depăşit, deja, nivelul de 1,6 miliarde de metri cubi, iar planul prevede atingerea a 80% din capacitatea de stocare până la 1 noiembrie, a precizat prim-ministrul:



    Noi ar fi trebuit ca până la 1 august să ajungem la 46%, 57% la 1 septembrie, 66%, dacă nu mă înşel, la 1 octombrie şi 80% la 1 noiembrie. Aşa cum arată cifrele de astăzi, suntem peste procentele asumate şi la sfârşitul săptămânii trecute aveam 200 de milioane de metri cubi peste ceea ce aveam în depozite în perioada similară a anului trecut. Ca atare, nu există în momentul de faţă niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023.”



    Măsura de reducere a consumului, cerută de Uniune, este una de precauţie, consideră Nicolae Ciucă. Seceta cronică a mai născut, însă, o provocare majoră, căreia guvernanţii sunt nevoiţi să-i răspundă: soarta culturilor de cereale. Premierul a dat, însă, asigurări, că există suficient grâu pentru consumul intern şi chiar pentru export. Nu sunt motive de îngrijorare nici la culturile de porumb şi floarea soarelui, spune Nicolae Ciucă:



    Culturile de toamnă se recoltează acum şi din cifrele pe care le-am primit rezultă foarte clar că avem suficient grâu pentru consum propriu, pentru însămânţat şi avem grâu şi pentru a exporta. În ceea ce priveşte cultura porumbului şi cultura de floarea-soarelui nu există motive de îngrijorare, pentru că există în baza datelor statistice cantităţi suficiente astfel încât să putem să avem asigurată hrana”.



    Este sarcina fiecărui guvern să se preocupe de asigurarea hranei, căldurii şi a energiei pe timp de iarnă pentru cetăţenii ţării şi asta facem în momentul de faţă, şi-a liniştit premierul conaţionalii.