Radio România Internațional

Tag: consum privat

  • România, creaştiri icunomică niaştiptată

    România, creaştiri icunomică niaştiptată

    Icunumia ali Românie criscu cu 5,8% tru primlu semestru ditu aestu anu, comparativ cu idyea kirolu ditu 2021, dimăndă Institutlu Naţional di Statistică, di ăllilo pi napandic specialiştilli. Tru idyiulu kiro, tru trimestrul II, Produsulu Internu Brut consemnă ună apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul di ma ninti. Neise, andicra di idyiulu trimestru ditu anlu 2021, PIB-ul criscu tru idyea kirolu ditu 2022 cu 5,3%.



    Hăbarea bună fu confirmată şi Bruxelles: România nregistră, tru arada a statilor membre ali UE tră cari suntu disponibile date, doilu nai ma semnificativ avansu ali icunumie tru trimestrul II ditu 2022, comparativ cu treilli meşi di ma ninti, di 2,1 proţente. Fu antricută maş di Văsiliili di Nghiosu, a curi cirşteari fu tru idyiulu intervalu di 2,6%. Creaştire icunomică nica avură Suedia, Spania, Ungaria şi Vărgăria, kiro tru cari scăderi s-nregistrară tru Polonia, Letonia, Lituania şi Portugalia.



    Comparativ cu trimestrul II a anlui tricut, PIB-ul a criscu cu 3,9% tru zona euro şi cu 4% tru Uniunea Europeană tru kirolu apriiuru-cirişaru 2022, tuti statele membre UE tră cari suntu disponibile datile raportânda crişteri.



    Eurostat confirmă, tru cazlu ali Românie, criştearea anuală di 5,3% tru trimestrul II ditu 2022, după un avans anualu di 6,4% tru proţlli trei meşi. Icunumia criscu vărtosu tru trimestrul II, acă nu avea nădii, cundilleadză Ziarul Financiar, scuţăndalui tru videală, ama, că, tru kirolu ditu soni, economiştilli spunu că lă ariseaşti s’hibă loaţ pi napandica. Instituţiile cari fac analizi economiţi li criscură tru meşlli ditu soni prognozili di crişteari tră icunumia românească. Ti paradigmă, Comisia Europeană, tru prognoza di veară, avea criscută ti tut anlu 2022 di la 2,6 la 3,9 proţenti, haristusită a vărtoasăllei creaştiri ditu trimestrul I, agiumsi cu isapea publicaţia aleaptă ma ninti.



    Nai ma mare surpriză u reprezintă avansul di 2,1% ditu trimestrul doi, lugursescu analiştilli. Cu tut ţi s’faţi anvărliga a noastră, easti un rezultat excepţional”, declară tră Ziarul Financiar economistul Aurelian Dochia. Şi tră noi easti ună surpriză multu mari, ama surpriza easti nica ma mari tră păzari”, spuni Ionuţ Dumitru, economistul-şef a unei importantă bancă privată. Industria, cari faţi 20 di procente ditu PIB, easti pe minus la giumitatea anlui, construcţiile ghiuşbilea s’mină, agricultura va s’aibă, di itia a xerillei, ună contribuţie negativă la PIB, iar consumlu casnic criscu cu niheamă pisti 3%.



    Şi atumţea cari-i explicaţia?, s’ntreabă Ziarul Financiar. Economistul Laurian Lungu mindueaşti că efectul prinţipal yini ditu indiţili di păhă şi, parţial, ditu investiţii. Importantu easti ţi va s’facă tru partea a daua a anlui, yini cu minduita Laurian Lungu. El lugurseaşti că icunumia nu agiumsi tru un kiro di apridunari, acă s’bagă oamiñi pi lucru, crişterli a yiñiiloru di cafi mesu suntu sumu nivelu ali inflaţie, agiumă la aproape 15%, şi va s’aducă zñie a consumlui.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • România, creştere economică surprinzătoare

    România, creştere economică surprinzătoare

    Economia României a crescut cu 5,8% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, a anunţat Institutul Naţional de Statistică, luându-i prin surprindere pe specialişti. În acelaşi timp, în trimestrul II, Produsul Intern Brut a consemnat o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior. În sfârşit, faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, PIB-ul a crescut în perioada similară din 2022 cu 5,3%.



    Vestea bună a fost confirmată şi la Bruxelles: România a înregistrat, în rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile date, al doilea cel mai semnificativ avans al economiei în trimestrul II din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, de 2,1 procente. A fost întrecută doar de Ţările de Jos, a căror creştere a fost în acelaşi interval de 2,6%. Creştere economică au mai avut Suedia, Spania, Ungaria şi Bulgaria, în vreme ce scăderi s-au înregistrat în Polonia, Letonia, Lituania şi Portugalia.



    Comparativ cu trimestrul II al anului trecut, PIB-ul a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4% în Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie 2022, toate statele membre UE pentru care sunt disponibile datele raportând creşteri.



    Eurostat confirmă, în cazul României, creşterea anuală de 5,3% în trimestrul II din 2022, după un avans anual de 6,4% în primele trei luni. Economia a crescut puternic în trimestrul II, în ciuda aşteptărilor pesimiste, notează Ziarul Financiar, remarcând, însă, că, în ultima vreme, economiştii arată că le place să fie luaţi prin surprindere. Instituţiile care fac analize economice au majorat în ultimele luni prognozele de creştere pentru economia românească. De exemplu, Comisia Europeană, în prognoza de vară, mărise estimarea pentru întreg anul 2022 de la 2,6 la 3,9 procente, graţie solidei creşteri din trimestrul I, observă publicaţia citată anterior.



    Cea mai mare surpriză o reprezintă avansul de 2,1% din trimestrul doi, consideră analiştii. Cu tot ce se întâmplă în jurul nostru, este un rezultat excepţional”, a declarat pentru Ziarul Financiar economistul Aurelian Dochia. Şi pentru noi este o surpriză foarte mare, dar surpriza este şi mai mare pentru piaţă”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al unei importante bănci private. Industria, care face 20 de procente din PIB, este pe minus la jumătatea anului, construcţiile abia se mişcă, agricultura va avea, din cauza secetei, o contribuţie negativă la PIB, iar consumul casnic s-a majorat cu puţin peste 3%.



    Şi atunci care-i explicaţia?, se întreabă Ziarul Financiar. Economistul Laurian Lungu crede că efectul principal vine din indicele de preţ şi, parţial, din investiţii. Important este ce va fi în partea a doua a anului, este de părere Laurian Lungu. El estimează că economia nu a intrat într-o perioadă de restrângere, totuşi, deşi se fac angajări, creşterile salariale sunt sub nivelul inflaţiei, ajunsă la aproape 15%, şi vor afecta consumul.






  • Previziuni economice pentru economia României

    Previziuni economice pentru economia României


    Economia României a surprins printr-o tendință ascendentă, cu o creștere a PIB-ului real de 5,2 %, transmite Comisia Europeană odată cu publicarea previziunilor economice de vară. Evoluția este explicată prim consumului privat și creșterea semnificativă a formării brute de capital fix. Totodată, creșterea a fost susținută de salariile mai mari, care au ținut pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor legate de COVID, a mai comunicat Executivul european.



    Exporturile reduse afectează creșterea economică



    Datele din primul trimestru al anului au determinat Comisia să estimeze creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 în urcare, la 3,9 %, însă, pentru anul viitor, previziunile au fost revizuite revizuire în sens descrescător, la 2,9 %, din cauza perspectivelor de creștere economică mai lentă atât la nivelul spațiului comunitar, dar și în lume. Economia României se va baza în acești doi ani pe consumul privat și pe investițiile pentru a păstra creștere, în timp ce exporturile nete se preconizează că vor acționa ca o frână asupra PIB-ului, ceea ce va determina o nouă creștere a deficitului comercial.



    În a doua parte a anului, creșterea economică va încetini considerabil, dar se va intensifica în 2023. Având în vedere inflația ridicată și înăsprirea condițiilor de finanțare, va fi important să se găsească echilibrul adecvat între trecerea la o orientare bugetară mai prudentă și protejarea celor mai vulnerabili. De asemenea, ar trebui să ne reducem dependența de combustibilii fosili din Rusia, a declarat spus Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.


    Inflația în statele UE în perioada 2021-2023 – prognoza Comisiei Europene

    previziuni-inflatie-2022-23-comisia-europeana.jpg


    România, inflație mare și în 2023



    În luna iunie, inflația a atins niveluri record în toată Uniunea din cauza tarifelor mari pentru energie și a prețurilor în continuă creștere la alimente. Totodată, presiunile asupra prețurilor s-au extins la servicii și la alte bunuri. În zona euro, inflația a urcat cu 7,4 % în luna martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apoi atins cota record de 8,6 % în luna iunie. La nivelul Uniunii, inflația este și mai mare, după ce a crescut cu un punct procentual din luna martie, până în luna mai, ajungând la 8,8%.



    Potrivit previziunilor Comisiei Europene, inflația din România va urca anul acesta la 11,1%, sub Bulgaria Sau Polonia unde cifrele depășesc 12 puncte procentuale. Cea mai mare inflație din 2022 se va înregistra în țările baltice, cu o creștere de 17% în Estonia și Lituania. Pentru 2023, Executivul comunitar estimează o creștere a inflației de 7,2% în România, una dintre cele mai mari din rândul celor 27 de state europene.



    În același timp, Comisia ia în calcul scăderea prețurilor petrolului, a grâului și ale altor produse de bază din ultimele săptămâni, trend care ar putea continua, ceea ce va duce la o scădere mai rapidă a inflației decât cea preconizată. În plus, datorită unei piețe puternice a forței de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creșterea prețurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate, ma transmite Executivul european.