Inainte
de vacanţa parlamentară, Senatul de la Bucureşti a adoptat, marţi, mai multe
hotărâri controversate şi contestate. Prima se referă la respingerea
proiectului de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa
parlamentară. In urma unei decizii fără precedent în ultimul sfert de secol,
proiectul a fost respins cu 77 de voturi împotrivă, 25 pentru si 8 abţineri.
Acesta prevedea că principalele domenii de abilitare a Guvernului de a emite
ordonanţe sunt, printre altele, finanţele publice şi economia, dezvoltarea
regională şi administraţia publică, sănătate, justiţie, cultură, agricultură,
transporturi. Oricum, ultimul cuvânt, în acest caz, îi va reveni Camerei
Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Senatorul
social democrat Şerban Nicolae a motivat această hotărâre prin faptul că este
în interesul României şi al cetăţenilor ca acest Guvern tehnocrat să
administreze numai chestiunile curente. In schimb, liberalul Puiu Haşotti a
afirmat că nu s-a întâmplat niciodată să fie respinsă solicitarea Executivului
de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară, precizand că, nu o dată în
decursul anilor, s-a votat în favoarea emiterii chiar la guverne care erau
minoritare.
Pe de altă parte, Senatul de
la Bucureşti, ca for decizional, le-a asigurat primarilor,
viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene o
bătrâneţe fără griji, după ce a decis ca acestia să beneficieze de pensii
speciale după cel puţin un mandat întreg. Nu vor beneficia de această
indemnizaţie cei care au fost condamnaţi definitiv cu executare în exercitarea
funcţiei, iar pensia specială de ales local nu poate fi cumulată cu cea de
parlamentar.
Susţinut de social-democraţi, proiectul de lege a fost contestat,
în timpul dezbaterilor, de liberali, care au susţinut că acesta ar avea o tentă
populistă. Senatorul PNL, Octavian Motoc, consideră că primarii ar trebui să
aibă salarii mai mari, nu pensii speciale.
O altă decizie adoptată de Senatul
Romaniei şi criticată chiar de şeful statului, Klaus Iohannis, se referă la senatorul PSD Titus
Corlăţean, acuzat de DNA de abuz
în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Acesta
nu poate fi urmărit penal în dosarul votului din diaspora la alegerile prezidenţiale
din noiembrie 2014, întrucât Senatul nu a fost de acord cu cererea procurorilor
Directiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare a
senatorului social democrat. Procurorii susţin că, în
contextul organizării alegerilor, în calitate de ministru de externe, Titus
Corlăţean a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate şi a
obţinut, astfel, un folos necuvenit pentru Victor Ponta, candidatul propus şi
susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul
a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita
dreptul de vot în străinătate, spun procurorii.
In noiembrie 2014, românii
din marile orase europene – Londra, Dublin, Madrid, Paris, Viena -au denunţat numărul mic de secţii de vot
şi al personalului din comisiile electorale.