Aderarea României la Spaţiul Schengen a fost subiectul întrevederilor pe care ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, le-a avut cu omologii din Olanda şi Suedia, state care, în trecut, au fost reticente în legătură cu primirea ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie. Şeful diplomaţiei române i-a vorbit ministrului de Externe al Regatului Ţărilor de Jos, Wopke Hoekstra, despre concluziile extrem de pozitive ale rapoartelor elaborate de experţii europeni care au participat, în octombrie şi noiembrie, la misiunile de evaluare a implementării acquis-ului Schengen în România, cu accent pe raportul ultimei misiuni, la care a participat şi Olanda.
Aurescu şi-a exprimat speranţa că aceste evaluări, la care se adaugă şi recentul raport pozitiv al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, se vor concretiza în susţinerea de către Olanda a deciziei de aderare a României la Spaţiul Schengen. În cadrul întâlnirii cu ministrul de Externe suedez, Tobias Billstrom, Aurescu a salutat susţinerea de către guvernul de la Stockholm a aderării ţării noastre, dar şi declaraţiile pozitive, din 28 noiembrie, ale vice-preşedintelui Comisiei de Justiţie din Parlamentul suedez, Ardalan Shekarabi, membru al Partidului Social Democrat din Suedia. Istoric, social-democraţii suedezi s-au opus aderării României la Schengen. Discuţiile au avut loc în marja Reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, pe care Bogdan Aurescu a găzduit-o săptămâna aceasta la Bucureşti.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat, în perioada 26-30 noiembrie, o vizită de lucru la Chicago, în Statele Unite ale Americii, unde a participat la evenimente organizate de comunitatea românească şi de Consulatul General al României în metropola americană. Secretarul de stat a discutat cu reprezentanţi ai Asociaţiei Illinois Romanian American Community, care, anul acesta, a primit finanţare nerambursabilă din partea DRP şi a avut întrevederi cu membrii Romanian Heritage Center şi ai revistei Tribuna Românească din Chicago.
Secretarul de stat a participat la o recepţie cu prilejul Zilei Naţionale a României, organizată de Consulatul General al României la Chicago, şi la lansarea programului “Monitorul solidarităţii românilor din Statele Unite”, initiativă finanţată de DRP. Cârciu le-a vorbit celor prezenţi despre proiectele destinate comunităţii româneşti din America, precum “Promovarea identităţii culturale, lingvistice şi educaţionale a copiilor din SUA” şi despre elaborarea noii Strategii Naţionale pentru Românii de Pretutindeni. În ultima parte a vizitei, secretarul de stat a vizitat Logos Christian Academy, un liceu românesc din oraşul Niles şi Guardian Angel Orthodox Day School. Circa un milion de români trăiesc în SUA concentraţi în nord-estul, sud-estul şi în vestul extrem al Statelor Unite.
9 din 10 români din străinătate consideră important să rămână conectaţi cu România prin conţinut media în limba română, iar peste 70% dintre aceştia urmăresc conţinut românesc frecvent, arată un studiu realizat de Google cu privire la modul în care românii din diaspora folosesc tehnologia pentru a rămâne conectaţi cu ţara. Potrivit cercetării, 57% dintre românii din diaspora ascultă muzică românească, 56% folosesc reţele de socializare pentru a rămâne conectaţi, 53% urmăresc canale TV din România, 51% citesc publicaţiile online din România şi 26% ascultă radiouri româneşti. De asemenea, aproape 90% dintre respondenţi se uită cel puţin o dată pe săptămână la video-uri în limba română pe YouTube şi 70% utilizează limba română atunci când folosesc motoarele de căutare online.
În topul conţinutului consumat în limba română de către diaspora, pe primul loc se plasează ştirile cu 81%, urmate de divertisment – 51% şi chestiuni practice, precum tutoriale sau reţete – 46%. Potrivit datelor Google, cele mai căutate subiecte în limba română ale diasporei sunt legate de instrumente de traducere – în special pentru limba germană, posturi TV din România pe care să le urmărească online, filme online şi radio-uri din România, între care şi posturi ale Radio România. Conexiunea diasporei cu familiile rămase în ţară se face în special prin aplicaţiile dedicate de mesagerie în detrimentul apelurilor telefonice clasice. Studiul a fost realizat în perioada 11 – 16 noiembrie pe un eşantion reprezentativ de 392 de români rezidenţi în Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie.
