Radio România Internațional

Tag: contracte

  • Simnarea a protilor contracti pritu PNRR

    Simnarea a protilor contracti pritu PNRR

    București fură simnate protili şapte contracte finanţate pritu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă vulusiti anamisa di autorităţi locale şi Ministerul Dizvoltării. Aestea mutrescu reabilitarea şi modirnizarea a născăntoru sculii şi primării şi creaştirea eficienţăllei termică a născăntor sedii administrative. Prezentu la evenimentu, premierlu Nicolae Ciucă spusi suntu aştiptati nica 1.430 di proiecte, tru valoare totală di pisti 2,4 miliardi di euro. El diadi asiguripseri că tuti comunităţli locale, cari ţi s’hibă regiunea ică di apartenenţa politică a primarlui, au şanse isa di finanţare pritu PNRR.


    Nicolae Ciucă “Tutu procesul di dipuneri a proiectelor şi di eligibilitate s-feaţi pritu ună turlie cât s’poate di transparentă şi di modirnă, ufilisinda-si ună platformă digitală. Pritu aestă procedură asigurăm mecanisme modirne pritu cari s’licşurămu emu accesul autorităţilor locale, emu s’dimonstrăm a cetăţenilor români că pot s’aibă pistipsearea tru angajamentele pe cari nă li lomu.” Premierul nica spusi că executivul lucreadză la a daua căftari di finanţare cari s’hibă pitricută a Comisiillei Europeane tră atea ca România să s’hărsească acutotalui di suma di 10 miliardi di euro ahărdzită ti aestu an. Cu finanţare di la Bruxelles easti şi ună bună parte ditu autostrada Moldovăllei (A7), cari leagă sudlu cu nordul a Româniillei și cari ari tutu cu tut 440 km, până la sinurlu cu Ucraina. Tronsonul di la Ploiești până la Pașcani, aproapea 320 di km, easti finanțat pritu PNRR. Compania Naţională di Drumuri simnă contractul tră prima secţiune Ploieşti-Buzău (60 km), di aproape 4 miliardi di lei (cca.800 milioane euro), cum şi tră execuţia a sectorului di mesi a aliştei, Mizil-Pietroasele (28 km). Tute lucrărli lipseaşti s’hibă bitisiti până tru agustu 2026, tra s’hibă dicontate pritu PNRR, planlu pi şcurtu kiro minduitu di UE tră relansarea a economiilor post-pandimie.


    Ministrul a transporturlor, Sorin Grindianu, căftă a Companiillei di Călliuri s’li simneadză contractele tră tuti aţeali 13 loturi până la bitisita a anlui, ună călindari multu zorlea tră tiñiseari, cunuscut hiinda că nica nu fură lansati licitațiile, cari pot s’hibă contestate. Autostrada Moldovăllei va s’prillea mari parti ditu traficlu di pi actualul E85, ună cali națională cu câti ună bandă pi sens și un acostament niheamă ma largu, ufilisitu di multi ori niregulamentar di cătră șoferi cu noima că easti ună bandă di urdinari. Ditu vidiala a accidintelor, aestă easti, tru aestu kiro nai ma di piriclliu ditu tută văsilia. Autostrada Moldovăllei easti prima ditu România cari va s’adapteadză cât ma multu cu normili europene di fisi. Astfel, ea va s’aibă ndreapti pi traseu 24 di spaţii distinate ti ancărcarea a autoturismilor electriţi, va s’hibă siminati 65 loturi di pirdiadz forestieri anti-tufani cu neaua pi ună lundzimi totală di pisti 63 di km şi pi ună suprafaţă di 160 di ictări, iara călliurli tehnologhiti va s’poată s’hibă ufilisiti şi ca piste tră biţiclete.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Semnarea primelor contracte prin PNRR

    Semnarea primelor contracte prin PNRR

    La București au fost semnate primele şapte contracte finanţate
    prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă încheiate între autorităţi
    locale şi Ministerul Dezvoltării. Acestea vizează reabilitarea şi modernizarea
    unor şcolii şi primării şi creşterea eficienţei termice a unor sedii
    administrative. Prezent la eveniment, premierul Nicolae Ciucă a precizat că mai
    sunt în aşteptare alte 1.430 de proiecte, în valoare totală de peste 2,4
    miliarde de euro. El a dat asigurări că toate comunităţile locale, indiferent
    de regiune sau de apartenenţa politică a primarului, au şanse egale de
    finanţare prin PNRR.

    Nicolae Ciucă Întreg procesul de
    depunere a proiectelor şi de eligibilitate s-a făcut într-o manieră cât se
    poate de transparentă şi de modernă, folosindu-se o platformă digitală. Prin
    această procedură asigurăm mecanisme moderne prin care să facilităm atât
    accesul autorităţilor locale, cât şi să demonstrăm cetăţenilor români că pot să
    aibă încredere în angajamentele pe care ni le-am asumat.     Premierul a
    mai spus că executivul lucrează la cea de-a doua cerere de finanţare care să
    fie transmisă Comisiei Europene pentru ca România să beneficieze integral de
    suma de 10 miliarde de euro alocată pentru acest an. Cu finanţare de la
    Bruxelles este şi o bună parte din autostrada Moldovei (A7), care leagă sudul de nordul României și care
    are în total aproape 440 km, până la granița cu Ucraina. Tronsonul de la
    Ploiești până la Pașcani, circa 320 de km, este finanțat prin PNRR. Compania Naţională de Drumuri a semnat contractul pentru
    prima secţiune Ploieşti-Buzău (60 km), de aproape 4 miliarde de lei (cca.800
    milioane euro), precum şi pentru execuţia sectorului de mijloc al acesteia,
    Mizil-Pietroasele (28 km).     Toate lucrările trebuie terminate până în august 2026, pentru
    a fi decontate prin PNRR, planul pe termen scurt gândit de UE pentru
    relansarea economiilor post-pandemie.

    Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut
    Companiei de Drumuri să semneze contractele pentru toate cele 13 loturi până la
    sfârşitul anului, un calendar extrem de greu de respectat, tinând cont de faptul
    că nu au fost lansate încă licitațiile, care pot fi contestate. Autostrada Moldovei va prelua mare parte din traficul de pe actualul E85, un
    drum național cu câte o
    bandă pe sens și un acostament puțin mai lat, folosit adesea neregulamentar de
    către șoferi drept încă o bandă de circulație. Din punct de vedere al accidentelor, acesta este, în
    prezent, cel mai periculos din întreaga țară. Autostrada
    Moldovei este prima din România care se va adapta cât mai mult normelor
    europene de mediu. Astfel, ea va avea amenajate pe traseu 24 de spaţii
    destinate încărcării autoturismelor electrice, vor fi plantate 65 de loturi de
    perdele forestiere anti-înzăpezire pe o lungime totală de peste 63 de km şi pe
    o suprafaţă de 160 de hectare, iar drumurile tehnologice vor putea fi folosite
    şi ca piste pentru biciclete.


  • Noi contracte de finanțare pentru susținerea mediului de afaceri în Regiunea Vest

    Noi contracte de finanțare pentru susținerea mediului de afaceri în Regiunea Vest

    26 de noi contracte de finanțare au fost semnate, în cadrul Regio -
    Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
    competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, în cursul lunii februarie,
    la nivelul Regiunii Vest. Acestea reprezintă investiții în valoare totală de
    aproape 130 de milioane lei. Sunt proiecte care prevăd investiții în diferite
    domenii de activitate – sănătate, construcții, industria prelucrătoare,
    arhitectură și inginerie, care vor beneficia de fonduri europene pentru
    dezvoltare, extindere, modernizare și achiziția de echipamente și linii de
    producție, ne-a declarat directorul general al Agenției pentru Dezvoltare
    Regională Vest, Sorin Maxim:


    Din totalul celor 26 de contracte semnate, 8 proiecte, prin care se
    solicită 20,55 milioane lei, se vor implementa în județul Arad, 3 proiecte, prin
    care se solicită 5,09 milioane lei, în județul Caraș-Severin, 5 proiecte, cu o
    valoare nerambursabilă de 10,99 milioane lei, în județul Hunedoara, iar 10
    proiecte, prin care se solicită 20,66 milioane lei, se vor implementa în
    județul Timiș. Este vorba despre un pachet de contracte care au stat până acum
    în așteptare.


    Sorin Maxim a vorbit și despre gradul de dezvoltare al regiunii vest,
    județul Caraș-Severin fiind situat pe ultimul loc la capitolul absorbții de
    fonduri europene.


    Se poate vedea, oarecum şi reflectarea puterii economice prin numărul de
    contracte, ceea ce pentru următorul program de finanţare 2021-2027 ne şi spune
    faptul că trebuie să insistăm mai mult pe înfiinţarea de noi companii şi pe
    start-up-uri în judeţul Caraş-Severin. Aici, numărul de companii raportat la
    1000 de locuitori este încă foarte mic, raportat la media regională.



    La nivelul Regiunii Vest, până în prezent au fost semnate 327 de contracte
    de finanțare pentru acordarea de ajutoare de minimis microîntreprinderilor, cu
    o valoare nerambursabilă de 242,95 milioane lei (49,83 mil. euro), în cadrul
    Axei Prioritare 2, Prioritatea de Investiții 2.1.A (apelurile 1 și 2). În
    cadrul Priorității de Investiții 2.2, dedicată microîntreprinderilor,
    întreprinderilor mici și mijlocii (apelurile 1 și 2), au fost contractate în
    total 96 de proiecte, a căror valoare nerambursabilă este de 256,16 milioane
    lei (52,54 mil. euro).


    Prin Regio – Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, Regiunea Vest
    are alocată suma de 643,65 milioane euro (din Fondul European de Dezvoltare
    Regională și Bugetul de stat). Până în prezent, s-au depus spre finanțare 1.543
    de proiecte, prin care s-au solicitat 1,73 miliarde euro fonduri
    nerambursabile, adică mai mult de dublul alocării financiare de care
    beneficiază regiunea.


    În total au fost contractate 799 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă
    de 1,09 miliarde euro. Astfel, gradul actual de contractare a proiectelor este
    de 170% raportat la alocarea regiunii.




  • Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Acesta include comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale.

    Comisia Europeană a
    inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 24 de
    state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus noile norme ale UE în
    sectorul telecomunicațiilor. Noul cod european al comunicațiilor electronice
    modernizează cadrul european de reglementare pentru a spori opțiunile și
    drepturile consumatorilor. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate
    ale serviciilor de comunicare. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt al Comisiei
    Europene.

    Avem noi reglementări în privința
    serviciilor de telecomunicații, intrate în vigoare în data de 31 decembrie,
    reunite sub denumirea Codul european al telecomunicațiilor electronice.
    Statele membre trebuiau să ne informeze în momentul în care încep să aplice
    noul regulament. Ele au efect doar în momentul în care directiva europeană este
    transpusă în legile naționale. Am constatat neîndeplinirea obligațiilor în
    cazul a 24 din cele 27 de state membre, întrucât numai trei dintre ele ne-au
    anunțat implementarea noilor reguli. În această etapă, nu știm cum au procedat
    statele membre care nu ne-au anunțat implementarea regulilor: dacă nu le-au
    implementat încă pe deplin sau dacă doar nu ne-au anunțat. Este o procedură
    standard atunci când se depășește un termen limită.


    În consecință, statele
    membre au la dispoziție două luni ca să răspundă Comisiei Europene și să
    clarifice situația, iar, până în prezent, au fost primite notificări doar din
    partea Greciei, a Ungariei și a Finlandei. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt
    al Comisiei Europene, despre câteva dintre reglementările care trebuie
    transpuse în legislația națională a statelor membre.

    Noua directivă privind
    telecomunicațiile modernizează cadrul acestora în era digitală. Un lucru
    important pentru utilizatori este acela că e modernizată definiția
    telecomunicațiilor. Asta înseamnă că, de acum, un serviciu de telecomunicație
    este și cel oferit de aplicații ca Whatsapp, Signal sau Messenger, fie că
    vorbim de mesaje text sau apelul clasic. Așadar, regulile pentru
    confidențialitatea sau siguranța comunicațiilor vor include și serviciile
    acestor aplicații, dar și e-mailurile. Sunt forme de comunicare ale erei
    moderne, care nu erau reglementate înainte. Există însă și o schimbare în ceea
    ce privește accesarea mai ușoară a investițiilor. Investițiile în rețele noi
    sunt stimulate, devenind astfel mai ieftine și mai ușor de realizat. Avem
    contracte cadru, pe care utilizatorii le pot consulta și pot vedea dintr-o
    privire cum arată un contract, care sunt condițiile, pentru a le putea compara.
    Așadar, sunt reguli care modernizează rețelele, dar protejează și consumatorii
    din Uniunea Europeană.


    Un alt beneficiu al
    noii legislații este acela că se vor putea practica tarife echitabile, iar
    oferta de servicii de internet și de telefonie va fi diversificată.





  • Legea achiziţiilor publice

    Legea achiziţiilor publice

    Noul pachet de legi privind achiziţiile publice a fost adoptat de Camera
    Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o întârziere de aproape o lună
    faţă de termenul cerut de Comisia Europeană, care a criticat România pentru
    tergiversarea adoptării lor. Noile legi preiau directivele comunitare şi
    introduc reguli care ar trebui să se aplice în toate statele UE. Adoptarea lor
    va duce la o simplificare a procesului de realizare a investiţiilor din bani
    publici, iar numărul contestaţiilor va fi redus.

    Potrivit analistului economic
    Valentin Ionescu, noile directive europene care au intrat în vigoare la
    începutul anului 2015 păstrează oarecum spiritul celor anterioare. Valentin
    Ionescu: ‘Într-adevăr s-au introdus nişte mecanisme de flexibilizare, în primul
    rând, de pildă, de fragmentare a unor contracte mari, adică la contractele de achiziţii
    şi de lucrări să aibă acces mai multe firme. Pe de altă parte, faptul că se
    ridică baremul de la care se organizează licitaţia este un lucru rău, pentru că
    nu poate contribui la reducerea corupţiei. Din contră, poate să alimenteze
    fenomenul de corupţie, creându-se astfel reţele clientelare dacă se fac
    achiziţii sub acest barem, unde nu este necesar să se facă o licitaţie’.

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a salutat adoptarea
    legilor şi şi-a exprimat speranţa că România va reuşi să crească gradul de
    absorbţie a fondurilor europene: Corina Creţu: ‘Era o urgenţă şi eram
    foarte îngrijorată pentru faptul că, practic, achiziţiile publice blocau toate
    programele operaţionale şi pentru prima dată beneficiarii nu puteau face niciun
    fel de achiziţie în lipsa normelor. De acum înainte, sperăm să se deblocheze şi
    celelalte chestiuni care sunt urgente şi să putem accelera ritmul absorbţiei
    fondurilor europene şi anul 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al
    fondurilor europene’.

    Potrivit oficialului european, România se află într-o
    mare întârziere, absorbţia în actualul cadrul financiar este minimă şi trebuie
    să folosească toate oportunităţile care i se oferă în cadrul financiar 2014 -
    2020. Corina Creţu a mai spus că ritmul dezvoltării de proiecte şi al
    absorbţiei fondurilor trebuie accelerat şi a amintit că la Bruxelles au fost
    asigurate toate condiţiile pentru ca România să atragă cât mai mulţi bani
    europeni. Potrivit oficialului, obiectivul CE, ca şi cel al Bucureştiului, este
    ca fondurile structurale şi de coeziune să reînceapă să sprijine creşterea
    economică şi crearea de locuri de muncă pentru români. Oficialul avertiza,
    anterior, chiar înainte de adoptarea pachetului de legi privind achiziţiile
    publice, că dacă absorbţia nu va începe în lunile următoare, România riscă
    să-şi pună singură piedică în calea dezvoltării economice şi sociale
    sustenabile.


    Amintim că în perioada 2007 – 2013, absorbţia fondurilor europene
    pe hârtie este de 75%.

  • Jurnal românesc – 4.05.2016

    Jurnal românesc – 4.05.2016

    În România, paşaportul poate fi cerut şi obţinut de
    la orice serviciu comunitar din ţară, a anunţat Ministerul de Interne. Dacă până acum,
    fiecare persoană trebuia să meargă în localitatea de reşedinţă ca să obţină
    documentul de călătorie, de acum înainte se poate adresa celui mai apropiat
    serviciu de paşapoarte. Mai mult, nu mai trebuie sa aducă fotocopii ale documentelor ca
    până acum, poliţia fiind obligată să le scaneze. Pentru românii care muncesc în
    străinătate şi care nu au timp să ridice paşaportul, el poate fi trimis prin
    poştă, pe cheltuiala solicitantului.Ministerul de interne a precizat că si pentru cazier regulile se
    simplifică: acesta poate fi obţinut pe loc la orice sediu de poliţie. Românii
    din străinătate pot cere cazierul la consulate.






    Consumatorii casnici din România, reprezentând 94% din totalul clienţilor, vor plăti de luna aceasta facturi mai mici pentru gazele naturale.
    Preţul va fi mai mic datorită diminuării tarifelor de distribuţie a
    combustibilului. Ieftinirea variază de la o companie la alta, potrivit
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, şi se încadrează
    între 1% şi 1, 9%.Această scădere a preţului gazelor va duce la
    ieftiniri treptate ale alimentelor, susţin producătorii. Potrivit ANRE, preţul
    gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge spre sfârşitul anului să
    fie mai ieftin decât cel de producţie internă. Consumul naţional în acest
    moment este de 15-16 milioane de metri cubi pe zi, iar importul este de 1,5
    milioane de metri cubi.






    Circa 35 de mii
    de turişti s-au aflat pe litoralul românesc în primele doua zile ale sezonului
    estival, deschis oficial pe 1 mai. Proprietarii de hoteluri au avut oferte
    atractive pentru această perioadă şi au inclus în preţ diverse facilităţi,
    astfel că staţiunea Mamaia a fost ocupată în proporţie de aproape 100%.
    Aglomeraţie mare a fost şi în staţiunile Vama Veche, Eforie şi Costineşti. În minivacanţa de
    Paşte, turiştii au putut folosi noile sectoare de plajă de pe litoralul
    românesc. Plajele din sud au fost extinse cu câteva zeci de hectare, cu
    ajutorul unor fonduri europene în valoare de 170 de milioane de euro.






    Rata
    noilor angajaţi din România, indicator care măsoară ponderea persoanelor care
    ocupă locul de muncă actual de mai puţin de 12 luni în totalul populaţiei
    ocupate, a ajuns la 7,2% în 2015, atingând cel mai ridicat nivel din 2009
    încoace, potrivit unei analize recente a Eurostat. Faţă de anul anterior, rata noilor angajaţi din România a crescut
    cu 1,5 puncte procentuale însă, în continuare, România se menţine la coada
    clasamentului Uniunii Europene în privinţa acestui indicator. Astfel, procentul
    este la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care a fost de 14,5% anul
    trecut. În acest indicator intră atât noii angajaţi, cât şi cei care şi-au
    schimbat locul de muncă în ultimul an.








    În România, firmele care vor încheia contracte pentru normă
    întreagă cu sume mai mici decât noul salariul minim brut de 1250 de lei (
    cca.280 euro) vor fi sancţionate. Potrivit unei hotărâri de guvern adoptate la
    sfârşitul anului trecut, peste 1,1 miloane de angajaţi beneficiază de această
    majorare, care a intrat în vigoare de la 1 mai. Creşterea salariului minim
    urmăreşte îmbunătăţirea ponderii acestuia în salariul mediu, astfel încât
    raportul dintre cele două salarii să se apropie de 60%, procent regăsit în
    ţarile dezvoltate din UE. Cu toate acestea, România rămâne în topul ţărilor cu cel mai
    mic salariu minim din Uniune, nivelul acestuia fiind mai mare doar decât cel
    din Bulgaria, însă sub cel din fostele state comuniste. La polul opus, cel mai mare
    salariu minim brut pe economie este în Luxemburg, 1.900 euro/lună. Urmează
    Belgia, Olanda, Germania, Irlanda, ţări în care salariul minim este în jur de
    1.500 de euro/lună.

  • Problemele sistemului medical

    Problemele sistemului medical

    Sistemul medical românesc pare la fel de bolnav ca şi pacienţii care apelează la serviciile sale. Ani de-a rândul subminat de finanţarea insuficientă şi aflat, de facto, printre ultimele priorităţi ale autorităţilor, sistemul sanitar se confruntă cu disfuncţii majore, având consecinţe negative atat asupra cadrelor medicale, cât şi asupra pacienţilor. Nemultumiţi de situatia actuală din domeniu, unii dintre medicii de familie au hotarât să protesteze prin neeliberarea de reţete compensate şi bilete de trimitere timp de două zile — pe 1 şi 4 aprilie.



    Principala revendicare a doctorilor este respectarea termenelor privind semnarea actelor adiţionale la contractele cu casele judeţene. Aceştia susţin că nu mai vor să semneze retroactiv contractele ca până acum, ţinând cont că, în unele cazuri, au fost puşi să plătească din propriul buzunar tratamentele prescrise. Prin această formă de protest, doctorii trag un semnal de alarmă faţă de situaţia care se repetă în ultimii ani, a afirmat preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Rodica Tănăsescu.


    “De zece ani suntem puşi în situaţia de a semna ilegal contracte retroactive. Un contract adiţional se semnează în perioada în care încă este în vigoare contractul vechi. Această decizie a noastră – o parte dintre noi o vor menţine, alţii s-au speriat, pentru că au fost luaţi la telefoane om cu om – dar este şi un semnal că dorim să intrăm în normalitate şi legalitate.”



    Rodica Tănăsescu a mai spus că, prin acest protest, medicii de familie vor să atragă atenţia că este nevoie de modificări legislative importante pentru contractul care urmează să fie semnat peste mai puţin de trei luni. În plus, doctorii solicită dublarea fondurilor alocate medicinei primare. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, doreşte o rectificare bugetară care să aducă o suplimentare de fonduri. “Am amânat noile norme ale contractului, iar în momentul în care vom avea o reevaluare a întregului sistem sperăm că aceasta va fi dublată şi de o rectificare bugetară. Apelul meu este unul la responsabilitate. Casele şi-au făcut datoria, iar modalitatea acestor acte adiţionale este una care a funcţionat întotdeauna.”



    Două organizaţii care îi reprezintă pe medicii de familie au lansat un document cu titlul Medicina de familie nu este o prioritate la stabilirea bugetului şi politicilor economice ale României, fără cabinetele noastre sistemul medical se prăbuşeşte”. Documentul, care a fost trimis către toate instituţiile de decizie din sănătate, dar şi către Preşedinţie, aminteşte că bugetul total al Sănătăţii în acest an este de 4,2% din PIB, însă doar 0,86% din PIB reprezintă contribuţia statului.



    Restul procentelor reprezintă contribuţiile asiguraţilor în fondul de asigurări de sănătate. Altfel spus, se arată in document, statul decide să ofere servicii gratuite tuturor cetăţenilor, dar se bazează pentru acoperirea cheltuielilor aproape exclusiv pe contribuţia cetăţenilor şi angajatorilor care plătesc asigurările de sănătate.

  • Relaţii şi contracte româno-chineze

    Prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani a fost marcată de semnarea unei declaraţii comune privind aprofundarea cooperării bilaterale, prin care se garantează colaborarea indiferent de eventuale schimbări internaţionale şi interne. China este pentru România un partener privilegiat, între cele două ţări existând o relaţie excelentă în plan politic şi economic de peste şase decenii – a subliniat premierul Victor Ponta – o relaţie pe care Bucureştiul o doreşte şi pe viitor la fel de apropiată.



    Dincolo de dimensiunea politică, premierul român consideră că cele două ţări dispun de un potenţial important ce trebuie dezvoltat prin proiecte concrete. Victor Ponta, după discuţiile cu omologul său Li Keqiang: Dincolo de relaţiile politice, care sunt excelente, am discutat foarte mult despre relaţiile economice. M-am bucurat foarte mult să văd că în primele nouă luni ale anului 2013 exporturile României către China au crescut cu aproape 30%, însă consider că prezenţa la Bucureşti a primului ministru Li Keqiang şi a celorlalţi miniştri va impulsiona pozitiv aceste relaţii economice şi proiectele concrete.”



    Cei doi şefi de guvern au analizat domeniile în care companiile chineze ar putea investi în România. Li Keqiang: Dvs ştiţi: “fabricat în China” sunt cuvinte cunoscute în întreaga lume şi în procesul de dezvoltare a sa China are o modernizare şi upgradare a economiei şi echipamentelor. Fabricarea acestora are o pondere din ce în ce mai importantă pe piaţa globală şi am discutat în mod special cu primul ministru Ponta despre cooperarea în domeniile de echipamente chinezeşti, în domeniul de construire a infrastructurii româneşti şi în alte domenii specifice.” Discuţiile s-au materializat în numeroase acorduri.



    Premierul Victor Ponta adăuga: Am semnat acorduri care acoperă, practic, atât energia nucleară, energia pe bază de cărbune, hidro şi energie regenerabilă din surse eoliene. De asemenea, există proiecte concrete şi un mare potenţial în domeniul infrastructurii, în domeniul produselor agroalimentare şi în domeniul IT-ului. Am pornit pe un drum extrem de important, acela de a avea un prim proiect în domeniul feroviar, pentru a avea şi în România o porţiune de cale ferată rapidă pe baza tehnologiei din China.” Catalogând România drept un “fanion de colaborare” între Beijing şi Europa Centrală şi de Est, premierul Chinei a încurajat firmele chineze să investească aici şi, totodată, prin România să activeze şi pe alte pieţe.

  • Băncile şi evoluţia economică

    Băncile şi evoluţia economică

    Rata dobânzii de politică monetară a fost diminuată în România de la 4,5% la 4,25% pe an, începând cu 1 octombrie 2013. Este a treia reducere consecutivă decisă de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, măsura fiind destinată relansării creditării în moneda naţională. Însă, cel puţin până acum, efectele scontate nu au apărut, iar băncile comerciale sunt criticate pentru că nu au urmat îndemnurile BNR şi nu au ieftinit împrumuturile în lei. Mai mult, a remarcat guvernatorul Băncii centrale, Mugur Isarescu, în loc să reduca dobânzile pentru împrumuturi, băncile comerciale au scăzut dobânzile pentru economii.



    Mugur Isarescu: “Suntem atenţi, când dozăm măsurile, să transmitem semnale necesare şi să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite. Acolo, părerea noastră este că au câmp extrem de limitat să mai reducă. Eu cred că multe au şi depăşit măsura.”



    Potrivit lui Isărescu, este în interesul băncilor comerciale să ieftinească semnificativ costul creditării în lei. De altfel, spune el, Bancherii nu vor avea încotro. Ce vor face cu atâţia bani? Vin la facilitatea de depozit a Băncii Naţionale? Acesta a ajuns la 1,25% şi se va reduce şi mai mult în perioada următoare.” Guvernatorul consideră că nivelurile înalte de dobânzi practicate de bănci la creditele în moneda naţională nu sunt justificate nici de conduita politicii monetare şi nici de situaţia din piaţa monetară, deoarece costurile pentru creditare din această piaţă, de unde băncile îşi procură necesarul de lichiditate, sunt chiar şi de cinci, şase ori mai reduse decât cele de la împrumuturile bancare pentru populaţie sau companii.



    Potrivit BNR, băncile comerciale au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienţilor, de riscurile pe care le percep, de faptul că discuţia despre clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere, dar n-au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite. De la 1 octombrie, în România există obligativitatea ca băncile să elimine din contracte orice clauză declarată abuzivă în instanţă.



    Potrivit unui studiu de impact trimis executivului de către Banca Naţională a României, băncile ar putea avea pierderi de peste 5 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro) din cauza proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare încheiate cu populaţia. Extinzând analiza la posibile plăţi retroactive, băncile comerciale au calculat pierderi din dobânzi şi comisioane cu mult mai mari, de circa 24 de miliarde de lei (aproximativ 5,3 miliarde de euro).