Radio România Internațional

Tag: contracte de munca

  • Muncind în România – 19.11.2024

    Muncind în România – 19.11.2024

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care se asigură un nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim potrivit prevederilor unei directive europene în domeniu. Conform actului normativ, salariaţii au acces la o protecţie a salariului minim, sub forma unui salariu minim legal sau sub forma unor salarii şi condiţii decente de muncă stabilite în temeiul unor contracte colective de muncă, acorduri colective sau alte acorduri scrise. Legea mai prevede că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Executivului, poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data încheierii contractului individual de muncă.

    După expirarea acestei perioade, angajatului i se acordă un salariu superior celui de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Încălcarea acestor prevederi se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 3.000 (600) şi 5.000 lei (1.000 euro) pentru fiecare persoană pentru care s-a constatat nerespectarea acestor dispoziţii legale. De asemenea, încălcarea în mod repetat a legii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală.

    Inspectorii de muncă din judeţul Caraş-Severin, în vestul României, au efectuat controale ample la angajatorii care au încadrat cetăţeni străini extra-comunitari, în contextul creşterii numărului de imigranţi în România. Campania, desfăşurată în perioada 31 octombrie – 8 noiembrie, a vizat verificarea respectării legislaţiei privind munca străinilor. Cele 42 de acţiuni de control au condus la sancţionarea a 3 angajatori şi aplicarea a 7 sancţiuni contravenţionale, între care 2 avertismente scrise şi 5 amenzi. Valoarea totală a penalizărilor a fost de 15.000 lei (3.000 euro). Totodată, au fost dispuse şi 32 măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate. Principalele abateri constatate au fost neîntocmirea corectă a evidenţei timpului de muncă, nerespectarea repausului săptămânal şi lipsa de informaţii complete în Registrul electronic de evidenţă a salariaţilor.

    În judeţul Caraş-Severin, au fost identificate peste 762 de contracte de muncă active pentru cetăţeni străini proveniţi din afara Uniunii Europene. Majoritatea acestora sunt din Bangladesh, Nepal şi Serbia. Inspecţia Teritorială de Muncă subliniază că angajatorii au următoarele obligaţii: înainte de a angaja un cetăţean străin non-UE, trebuie să obţină un aviz de angajare de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Contractul individual de muncă trebuie întocmit în formă scrisă şi înregistrat în REVISAL. De asemenea, trebuie să respecte toate prevederile Codului Muncii, inclusiv cele referitoare la timpul de muncă, repaus şi salarizare. ITM precizează că neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a măsurilor dispuse atrage răspunderea contravenţională, care se pedepseşte amendă cuprinsă între 5000 (1.000) şi 10.000 de lei (2.000 de euro).

    Disponibilizările din industriile textilă, prelucrarea lemnului şi a laptelui au sporit numărul şomerilor din judeţul Harghita, în centrul României. Astfel, pentru prima dată după pandemia de coronavirus, numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în luna octombrie a depăşit 6.000. Şefa Serviciului de Analiza Muncii din cadrul AJOFM Harghita, Jano Edit, spune că numărul şomerilor care un primesc indemnizaţie de la stat a crescut, mai ales în octombrie, când acele persoane care au lucrat sezonier în perioada primăverii şi verii, solicită acum de la primării venitul minim garantat sau ajutorul de încălzire.

    Anul acesta, pe lângă pierderile individuale de locuri de muncă, au avut loc trei concedieri colective, aproape 500 de oameni fiind disponibilizaţi. Potrivit datelor AJOFM Harghita, rata şomajului pentru luna trecută este în uşoară creştere faţă de septembrie, ajungând la 5,06 procente, însă a crescut mult faţă de cea înregistrată la începutul anului, când era de 4,37%.

    Şase din zece angajaţi din România plănuiesc să schimbe domeniul de activitate sau să treacă printr-un proces de reconversie profesională în 2025, arată datele unui sondaj realizat de platform de recrutare online eJobs. Principalele motive pentru care oamenii au luat această hotărâre sunt premisele unui salariu mai bun, perspectivele de dezvoltare profesională şi trecerea spre munca efectuată la distanţă. În plus, aceştia sunt determinaţi să facă o schimbare şi de ritmul rapid în care evoluează piaţa muncii, dar şi de cerinţele angajatorilor.

    65% dintre participanţii la sondaj sunt convinşi că trebuie să dobândească noi abilităţi pentru a putea rămâne relevanţi pe piaţa muncii, cele mai căutate job-uri fiind în IT, finanţe, afaceri şi analiza datelor de management. Analiza a fost realizată în luna octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 2.081 de respondenţi.

  • Jurnal românesc – 28.02.2024

    Jurnal românesc – 28.02.2024

    România a devenit primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând cu mult Federaţia Rusă şi alte state partenere, dar şi primul investitor ‘străin’ cu peste 400 de milioane de euro – a declarat, marţi, ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Potrivit acestuia, investiţiile moldoveneşti în România au depăşit 80 de milioane de euro. În opinia sa, colaborarea bilaterală a accelerat foarte mult, chiar şi în contextul războiului din Ucraina, ‘în aceste condiţii regionale deloc simple’, iar acest lucru se vede şi în sectorul energetic. El a menţionat conducta Iaşi-Ungheni-Chişinău administrată de Transgaz, precum şi memorandumul semnat anul trecut cu România pentru alte proiecte energetice, respectiv construirea unei centuri de gaze naturale în jurul Chişinăului şi linia de înaltă tensiune Bălţi-Suceava. De asemenea, ambasadorul a subliniat şi importanţa acordurilor semnate în domeniul modernizării infrastructurii rutiere. Victor Chirilă a adăugat că această interconectare între România şi Moldova are nevoie și de alte investiţii majore în sectoare cheie, precum şi construirea unei pieţe de capital comune.

    Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Janina Sitaru a pledat, marţi, în cadrul unei dezbateri de specialitate, pentru întoarcerea în ţară, după finalizarea studiilor, a tinerilor români care au ales instituţii de învăţământ din străinătate. A menţionat că, potrivit datelor oficiale, 40.000 de studenţi români beneficiază de programe de studiu în Uniunea Europeană, în timp ce anul trecut 50.000 de studenţi din toată lumea şi-au dorit să înveţe în România. Aceasta a evidenţiat, totodată, că piaţa educaţională românească este ‘foarte ofertantă’ şi ‘căutată’, statul român ajungând 500 de burse anual pe care le acordă cetăţenilor non-UE care vor să studieze în România.

    Migrația externă este o problemă serioasă a României care ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație, citate de o analiză a CES Bucharest (Bucharest Center for Economy & Society). Aceasta estimează că până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. Totodată, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: țara va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani, mai arată studiul.

    Angajatorii europeni oferă, prin intermediul Eures România, 209 locuri de muncă, majoritatea în Norvegia şi Spania, conform datelor publicate, marţi, de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti. Contractele de muncă pot avea durată determinată, cuprinsă între patru şi 12 luni, cu posibilitate de prelungire, dar pot fi şi permanente. Potrivit AMOFM, salariul oferit este, de exemplu, de 45.000 euro brut/an pentru postul de tehnician service, 36.000 euro brut/an pentru posturile de mecatronist sau între 32.000 şi 42.000 de euro brut/an pentru posturile de tehnician producţie. Sunt, de asemenea, oferite posturi de medic generalist servicii de gardă, medic generalist medicină de urgenţă, fizioterapeut, tehnician industrial sau dulgher/tâmplar. Pentru ocuparea acestor posturi se solicită experienţă şi calificare în domeniu, precum şi cunoştinţe de bază de limbă a statului respectiv sau de limbă engleză.

    O peliculă filmată la Târgu Mureş a fost premiată la Boston. Este vorba de “Secretul Insulei Pin-Up” care a fost filmată la Uzina Foto Azomureş în anul 2016. Filmul produs de Ovidiu Vasu, Rina Gri şi Alecs Năstoiu a primit la cea de-a 49-a ediţie a Festivalului de Film Sci-Fi din Boston, titlul de “Cel mai bun design de producţie”. Mai mult, Embassy Theater Waltham a acordat echipei filmului “Premiul de excelenţă” – care recunoaşte contribuţiile remarcabile în arta cinematografică. Producţia prezintă o fată închisă într-o fabrică abandonată din care încearcă să evadeze rezolvând puzzle-uri şi enigme. Este un film despre sănătatea mintală, despre oamenii care suferă de anxietate şi depresie şi despre soluţiile pentru a le depăşi. Pelicula va fi prezentată anul acesta la mai multe festivaluri din ţară şi din străinătate.

  • Muncind în România

    Muncind în România


    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a lansat Programul anual de burse oferite de România cetăţenilor străini din statele non-UE, pentru anul universitar 2024-2025. MAE transmite că programul urmăreşte dezvoltarea şi aprofundarea pe termen lung a relaţiilor bilaterale cu statele de provenienţă a studenţilor, precum şi promovarea mai eficientă a instituţiilor de învăţământ superior româneşti la nivel global. Candidaţii îşi pot depune dosarele de înscriere online în perioada 16 ianuarie – 16 martie. Rezultatele selecţiei vor fi anunţate în jurul datei de 15 iulie. Detalii privind condiţiile de eligibilitate, nivelurile de studii acoperite şi documentele necesare pentru depunerea candidaturilor se găsesc pe site-urile studyinromania.gov.ro, scholarships.studyinromania.gov.ro sau pe site-ul mae.ro, la secţiunea Burse oferite cetăţenilor străini de statul român. Pentru anul universitar anterior, pe platforma online au fost depuse peste 50.000 de candidaturi, pentru 500 de burse.



    Piaţa muncii din România a înregistrat, anul trecut, două recorduri: cel mai mare număr de contracte individuale de muncă, peste 6,7 milioane, şi cel mai mare număr de salariaţi, aproape 5,7 milioane, potrivit ministerului român al Muncii. Instituţia arată că cifrele nu-i include pe angajaţii din Apărare, din ordine publică, din Magistratură şi pe funcţionarii publici. Domeniile cu cele mai multe angajări noi au fost, în 2023, au fost comerţul, reparaţiile auto, construcţiile şi industria prelucrătoare. După Bucureşti, aflat pe primul loc cu peste 1,4 milioane de contracte, judeţele cu cele mai multe contracte de muncă active la sfârşitul anului trecut erau Cluj şi Bihor, în nord-vest, Timiş, în vest, Ilfov, Prahova şi Argeş, în sud, Braşov, în centru, Iaşi, în nord-est, şi Constanţa, în sud-est.



    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău, în sud-est, atrage atenţia cu privire la adâncirea crizei de personal în majoritatea sectoarelor economice. Potrivit instituţiei, zilnic la nivelul judeţului sunt disponibile peste 100 de locuri de muncă vacante. Cu toate acestea, angajatorii încadrează personal din afara spaţiului intracomunitar, pe fondul lipsei forţei de muncă locale. Penuria de personal, spune şeful AJOFM Buzău, Ionel Tociu, se regăseşte, predominant, în industria grea prelucrătoare, urmată de HORECA, construcţii şi zona agricolă. El arată că, în domeniul agricol se caută lucrători pe utilaje moderne care nu sunt doar mecanici, ci au cunoştinţe avansate de cadastru şi IT. La sfârşitul lunii decembrie 2023, numărul total de şomeri în judeţul Buzău a fost de aproape 8.000 de persoane, iar rata şomajului, calculată la o populaţie activă de peste 145.000 persoane, a fost de 5,47%, în creştere cu 0,15 procente faţă de luna noiembrie a anului trecut.



    Un grup de 11 cetăţeni vietnamezi, care aveau vize de muncă în România, dar nu erau mulţumiţi de salarii, au fost prinşi în timp ce încercau să treacă ilegal din România în Ungaria, informează Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. Străinii au fost depistaţi în noaptea de 18 spre 19 ianuarie de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Berveni, judeţul Satu Mare, în nord-vestul României. În urma audierilor s-a stabilit că vietnamezii, cu vârste cuprinse între 22 şi 48 de ani, voiau să ajungă în Austria. În demersul lor au fost ajutaţi de alţi doi cetăţeni vietnamezi, care i-au transportat cu maşinile până în apropierea frontierei de stat. Cei 11 cetăţeni sunt acum cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, iar cei doi şoferi au fost arestaţi preventiv pentru 30 zile, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi.






  • Situaţia lucrătorilor români din străinătate

    Situaţia lucrătorilor români din străinătate

    În
    plină pandemie de Covid-19, numeroși români au ales să părăsească țara pentru a
    munci peste hotare în special în agricultură. Germania, Italia, Marea Britanie,
    Olanda, Austria … sunt câteva dintre destinațiile lor. Situaţia acestor persoane
    a fost analizată, luni, de comisiile de specialitate reunite din Senat. Au dat explicaţii ministrul Muncii, Violeta Alexandru, şi
    cel de Externe, Bogdan Aurescu, care au subliniat că autorităţile pot interveni
    în sprijinul lor, doar dacă sunt semnalate probleme. Mulţi dintre oameni – spun
    oficialii – au încheiat contracte individuale pentru slujbe sezoniere direct cu
    angajatorii, nu prin agenţii specializate.

    Ministrul Violeta Alexandru: ʺFaţă de cei 30.000 care au plecat cu avion, tren şi cei 4.000 care au
    plecat cu mijloace proprii, cvasi-majoritatea nu au plecat prin agenţii de plasare
    a forţei de muncă, dar nu constituie o problemă în sine. Dacă există şi un
    singur român care, în acest moment, întâmpină probleme, el trebuie să ştie că
    este reprezentat de statul român la nivel instituţional. În orice moment
    sesizează că se întâmplă ceva, va avea sprijin din partea instituţiilor
    statului român.    ʺ

    La rândul său, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că libertatea forţei de
    muncă decurge din legislaţia europeană și că, de pildă în relația cu
    Germania, nu a existat niciun fel de acord cu România pentru a permite
    sezonierilor români să plece la muncă. Opoziția parlamentară de la București
    este, însă, de altă părere. Social-democratul Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al
    Senatului: ʺGuvernul
    României nu a luat măsuri de siguranţă pentru cei care au plecat la muncă în
    străinătate. Ministrul Muncii a subliniat faptul că românii, în noaptea de 8
    spre 9 aprilie, au plecat în Germania pe cont propriu. Ministerul de Externe nu
    a lămurit dacă această operaţiune a fost rezultatul unui demers diplomatic sau
    2.000 de oameni s-au organizat pe cont propriu, cu autobuze și avioane şi au
    plecat de la Suceava, până în Germania, într-o singură noapte.ʺ

    România
    este principalul furnizor de sezonieri pentru agricultura statelor europene occidentale,
    ceea ce a declanșat o amplă operațiune de lobby a organizațiilor patronale din aceste
    țări pe lângă Guvernele lor, apoi demersuri diplomatice ale autorităților
    occidentale pe lângă Executivul român. Astfel că, pe fondul declarării în
    România, timp de două luni, a stării de urgență și al interzicerii curselor
    aeriene către numeroase state din Uniunea Europeană, Bucureștiul a permis, în
    baza unei ordonanțe militare, efectuarea de curse neregulate (charter) pentru
    transportul lucrătorilor, cu avizul autorităților competente din țara de
    destinație.

  • Violeta Alexandru – declarații la audierea de către comisiile senatoriale

    Violeta Alexandru – declarații la audierea de către comisiile senatoriale

    UPDATE:

    Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a declarat luni, că a cerut o verificare în Germania referitor la sesizările legate de condiţiile de muncă ale lucrătorilor români din această ţară.‘Am cerut o verificare pe teritoriul Germaniei a tuturor sesizărilor sau din oficiu sau a mesajelor pe care le primesc personal. Am deja indicii că acest lucru se întâmplă. Sunt gata să merg în câteva zile şi să verific. I-am cerut Ministerului Muncii din Germania şi mi-a confirmat că s-a discutat cu fermierii, cu asociaţiile patronale pentru întărirea măsurilor de securitate şi de prevenţie în fermele în care se lucrează. Mi-au confirmat omologii mei că sunt puse la dispoziţie echipamente minimale de protecţie, aşa cum şi noi facem în România pentru orice angaja, a precizat ministrul la audierea în comisiile reunite de specialitate din Parlament,

    Violeta Alexandru a spus că numărul de sesizări primite în acest sens este ‘foarte mic’, sindicatele din România şi Germania au un contract de asistenţă pentru muncitorii din ţara noastră, dacă întâmpină probleme. Numărul de sesizări este foarte mic. Sindicatele din Germania şi Blocul Naţional Sindical din România au un contract de asistenţă pentru muncitorii noştri să le acorde sprijin, dacă întâmpină probleme. Această colaborare dintre cele două sindicate nu au ridicat o situaţie îngrijorătoare – statistic vorbind – cu privire la numărul de sesizări. Nu se confirmă în cifre situaţia îngrijorătoare scoasă la iveală din reportajele de presă.

    Ministrul Muncii a mai precizat că este nevoie de o coordonare la nivel european şi o aducere la zi a discuţiilor cu privire la un minim set de măsuri de protecţie, sănătate şi siguranţă, care ar trebui să se regăsească în formele contractuale de muncă pe care românii le au în ţările membre ale UE. Am pus în discuţia recentei şedinţe a miniştrilor Muncii din toate ţările membre, care a avut săptămâna trecută, împreună cu comisarul european, este nevoie de o coordonare şi o aducere la zi a discuţiilor cu privire la un minim set de măsuri de protecţie, de sănătate şi siguranţă, care trebuie să se regăsească în toate formele contractuale pe care românii le au în ţările membre UE. Propunerea mea a fost foarte bine primită, urmând să se declanşeze un mecanism de grup de lucru care să treacă în revistă toate aceste forme de muncă .

    Violeta Alexandru a spus că a cerut ministerului Muncii din Germania – şi este în curs de realizare această solicitare – de a pune pe site-ul Inspecţiei muncii un formular în limba română pentru români, pentru a putea face cât mai uşor sesizările’.‘ M-am implicat în a solicita comisarului european şi miniştrilor Muncii să aducem la zi aceste diferenţe de cadru legal şi de implicaţii în ceea ce priveşte securitatea socială, contribuţiile plătite pentru toţi cetăţenii europeni, inclusiv pentru români. Aceste pliante, informaţii cu toate datele de contact, sunt la punctele de frontieră, în toate aeroporturile şi la gară. Am vrut – dacă se întâmplă o informare corespunzătoare şi vă spun cinstit că se întâmplă, se distribuie şi se comunică cu românii la plecare. În acelaşi timp, linia verde a Inspecţiei Muncii este la dispoziţia oamenilor, verific zilnic care este stadiul sesizărilor făcute şi modul în care se răspund şi se acordă sprijinul necesar. aceste probleme vin din ‘spate’, nerezolvate de niciun guvern.

    Muncitorilor români care doresc să lucreze în afara graniţelor li s-au pus la dispoziţie toate datele necesare, pentru a decide cât mai bine cu privire la contractul pe care urmează să-l semneze. Am făcut verificări atât în discuţiile cu Ministerul Muncii din Germania, pentru a mă asigura că din partea angajatorilor germani sunt chemaţi la muncă cu forme legale. Şi sunt. Este dreptul românilor noştri să-şi negocieze contractul, nu pot fi obligaţi să lucreze prin agenţiile de plasare a forţei de muncă, dar le-am pus la dispoziţie toate informaţiile ca să decidă cum le este mai bine să procedeze în pregătirea finalizării contractelor respective, printr-o amplă campanie de comunicare. Aceste pliante, informaţii cu toate datele de contact, sunt la punctele de frontieră, în toate aeroporturile şi la gară. (…) În acelaşi timp, linia verde a Inspecţiei Muncii este la dispoziţia oamenilor, verific zilnic care este stadiul sesizărilor făcute şi modul în care se răspunde şi se acordă sprijinul necesar, se pune la dispoziţie informaţii despre contactele utile pe care le pot avea în momentul în care ajung în Germania’, a explicat ministrul Muncii.

    sursa: agerpres

    _________________________

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că exercitarea competenţelor Ministerului Afacerilor Externe (MAE) se raportează la aplicarea contractelor de muncă deja încheiate de românii care merg să lucreze în străinătate. Declarația a fost făcută luni, la audierea de către comisiile senatoriale pentru afaceri europene, pentru politică externă şi pentru muncă, familie şi protecţie socială.

    Tema audierilor: modul în care MAE şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au gestionat deplasarea unor lucrători români în străinătate în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2. În acest context, Aurescu a spus că ‘este foarte important ca în prealabil clauzele contractuale să fie redactate şi încheiate cu respectarea intereselor şi drepturilor lucrătorilor români’.

    Ministrul a prezentat un contract de acest gen încheiat de un lucrător sezonier român în Germania, contract consultat de un reprezentant al MAE. ‘Acest contract este încheiat în română şi în germană, deci muncitorul are cunoştinţă în limba română despre conţinutul său. Este aplicabilă legea germană în materie. Sunt prevederi detaliate despre condiţiile de lucru. De exemplu, se vorbeşte despre o remuneraţie de 9,35 de euro pe oră pentru persoanele respective. Din informaţiile pe care le avem, rezultă că, indiferent cât lucrează, muncitorului sezonier îi este garantat salariul minim pe economie în Germania. Salariul minim pe economie în Germania, din informaţiile mele, este de 1.621 de euro, dar, în practică, media de câştig pentru un sezonier care lucrează pe un interval de timp de aproximativ 70 de zile (…) poate să ajungă până la 8.000 de euro net, iar în medie este de 4.500 de euro net.

    Potrivit lui Bogdan Aurescu, nu a existat niciun fel de acord care să fie încheiat între România şi Germania pentru a permite sezonierilor români să plece în Germania la muncă, pentru simplul motiv că nu este nevoie de un asemenea acord, această posibilitate decurgând din legislaţia europeană care prevede libertatea de circulaţie a forţei de muncă.

    De la începutul crizei COVID-19, Ministerul de Externe a informat cetăţenii români cu privire la drepturile lor. Totodată, MAE s-a autosesizat în mai multe cazuri legate de români ce lucrează în străinătate, a completat Aurescu. Noi am acţionat chiar şi atunci când nu au existat astfel de solicitări concrete şi ne-am autosesizat în mod proactiv, făcând demersuri la nivelul autorităţilor locale centrale, pentru a verifica modul în care sunt verificate prevederile contractelor de muncă, modul în care sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante. Avem fişe pentru fiecare caz în parte, demersurile făcute şi rezultatele acestor demersuri, a explicat ministrul.

    Ministrul de Externne a menţionat 14 cazuri recente, 13 din Germania şi unul din Olanda. În Germania, dintre cele 13 cazuri, opt au fost autosesizări. În cele mai multe cazuri, ambasadele României la Berlin şi Haga, respectiv consulatele generale ale României la Bonn, Stuttgart şi Munchen s-au autosesizat ca urmare a informaţiilor sesizate în mass-media, au întreprins de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile germane federale şi locale pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă şi pentru a solicita, după caz, autorităţilor locale (…) să se sesizeze.Bogdan Aurescu a spus că în toate situaţiile de acest gen ‘s-a reacţionat extrem de prompt şi s-au folosit absolut toate pârghiile la nivel local’.


    sursa: agerpres

  • Ministrul Bogdan Aurescu, despre contractele de muncă ale românilor care lucrează în străinătate

    Ministrul Bogdan Aurescu, despre contractele de muncă ale românilor care lucrează în străinătate


    Exercitarea competenţelor Ministerului
    Afacerilor Externe se raportează la aplicarea contractelor de muncă deja
    încheiate de românii care merg să lucreze în străinătate, a declarat, luni,
    ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la audierea de către comisiile
    senatoriale pentru afaceri europene, pentru politică externă şi pentru muncă,
    familie şi protecţie socială. Audierea are ca temă modul în care MAE şi
    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au gestionat deplasarea unor lucrători
    români în străinătate în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2.

    Ministrul de
    Externe a afirmat, în acest context, că este foarte important ca în prealabil
    clauzele contractuale să fie redactate şi încheiate cu respectarea intereselor
    şi drepturilor lucrătorilor români.     El a prezentat un contract de acest gen
    încheiat de un lucrător sezonier român în Germania, contract consultat de un
    reprezentant al MAE. Acest contract este încheiat în română şi în germană,
    deci muncitorul are cunoştinţă în limba română despre conţinutul său. Este
    aplicabilă legea germană în materie. Sunt prevederi detaliate despre condiţiile
    de lucru. De exemplu, se vorbeşte despre o remuneraţie de 9,35 de euro pe oră
    pentru persoanele respective. Din informaţiile pe care le avem, rezultă că,
    indiferent cât lucrează, muncitorului sezonier îi este garantat salariul minim
    pe economie în Germania. Salariul minim pe economie în Germania, din
    informaţiile mele, este de 1.621 de euro, dar, în practică, media de câştig
    pentru un sezonier care lucrează pe un interval de timp de aproximativ 70 de
    zile (…) poate să ajungă până la 8.000 de euro net, iar în medie este de
    4.500 de euro net    , a precizat Bogdan Aurescu.

    Potrivit ministrului de Externe, nu a
    existat niciun fel de acord care să fie încheiat între România şi Germania
    pentru a permite sezonierilor români să plece în Germania la muncă, pentru
    simplul motiv că nu este nevoie de un asemenea acord, această posibilitate
    decurgând din legislaţia europeană care prevede libertatea de circulaţie a
    forţei de muncă’. El a adăugat că, de la începutul crizei COVID-19, Ministerul
    de Externe a informat cetăţenii români cu privire la drepturile lor. Totodată,
    MAE s-a autosesizat în mai multe cazuri legate de români ce lucrează în
    străinătate, a completat Bogdan Aurescu. ‘Noi am acţionat chiar şi atunci când
    nu au existat astfel de solicitări concrete şi ne-am autosesizat în mod
    proactiv, făcând demersuri la nivelul autorităţilor locale centrale, pentru a verifica
    modul în care sunt verificate prevederile contractelor de muncă, modul în care
    sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante. Avem
    fişe pentru fiecare caz în parte, demersurile făcute şi rezultatele acestor
    demersuri    , a explicat ministrul.

    Ministrul Aurescu a menţionat 14 cazuri recente, 13 din
    Germania şi unul din Olanda. În Germania, dintre cele 13
    cazuri, opt au fost autosesizări. În cele mai multe cazuri, ambasadele
    României la Berlin şi Haga, respectiv consulatele generale ale României la
    Bonn, Stuttgart şi Munchen s-au autosesizat ca urmare a informaţiilor sesizate
    în mass-media, au întreprins de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile germane
    federale şi locale pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă şi pentru
    a solicita, după caz, autorităţilor locale (…) să se sesizeze’, a afirmat
    ministrul de Externe. Bogdan Aurescu a susţinut că în toate situaţiile de acest
    gen ‘s-a reacţionat extrem de prompt şi s-au folosit absolut toate pârghiile la
    nivel local.

  • Comisia propune o schemă de program redus de lucru

    Comisia propune o schemă de program redus de lucru

    Noul instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație de urgență are scopul de a contribui la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de COVID-19. Modelul a fost aplicat de Germania în timpul crizei din 2008. Atunci, guvernul de la Berlin a achitat o parte din retribuția salariaților, pentru ca firmele să nu recurgă la concedieri. Pandemia de COVID-19 afectează economiile tuturor statelor membre, iar companiile, deși nu au venituri, trebuie să achite salarii, a spus președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în mesajul în care a anunțat această inițiativă.

    Ne-am învățat lecțiile din criza financiară din 2008. Statele membre care au avut acest instrument au ajutat milioane de oameni să-și păstreze locurile de muncă și companii să treacă prin criza financiară cu toți salariații. Acesta este schema de program redus de lucru sprijinită de stat. A redus efectele recesiunii, a păstrat locurile de muncă și le-a permis companiilor să revină pe piață revigorate.

    Schemele privind programul redus de muncă sunt programe care permit, în anumite împrejurări, întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți economice să reducă temporar numărul de ore lucrate de angajații lor, care sunt plătiți din veniturile publice pentru orele nelucrate. Scheme similare se aplică pentru înlocuirea veniturilor persoanelor care desfășoară activități independente.

    Noul instrument va oferi sprijin suplimentar pentru finanțarea acestor scheme, prin împrumuturi acordate de Uniune statelor membre în condiții favorabile, în cuantum total de până la 100 de miliarde de EUR. Pentru a aduna aceste fonduri, Comisia se va împrumuta de pe piețele financiare. Prin urmare, statele membre ar urma să beneficieze de ratingul de credit puternic al Uniunii și de costuri scăzute de îndatorare.

    Împrumuturile vor fi susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre, angajate față de Uniune. Instrumentul va începe să funcționeze după ce va fi aprobat de Consiliu și toate statele membre vor fi angajat respectivele garanții.


  • Piața muncii în Uniunea Europeană

    Piața muncii în Uniunea Europeană


    8 din 10 persoane cu loc de muncă în Uniunea Europeană, circa 184 milioane de persoane în total, erau angajate cu program întreg (full-time) în 2018. Restul de 20% (46 milioane) aveau un loc de muncă cu program redus (part-time), arată datele publicate vineri de Eurostat.



    În total, 230 milioane de persoane din UE cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, erau angajate anul trecut. Alte 17 milioane nu aveau un loc de muncă şi 134 milioane de europeni erau inactivi din punct de vedere economic.



    Peste 8 milioane dintre europenii angajați part-time doreau să lucreze mai mult şi erau dispuşi să facă acest lucru. În procente, aceștia reprezintă 18% din totalul angajaților part-time şi 4% din totalul persoanelor care aveau un loc de muncă în spațiul comunitar anul trecut.



    România are cele mai puține angajate part-time care doresc mai multe ore de muncă



    Din datele oferite de Eurostat mai reiese că două treimi dintre cei dispuși să lucreze mai mult sunt femei. România are cel mai mic număr de femei angajate part-time ce vor mai multe ore de muncă (36%), urmată de Bulgaria și Malta (50%).



    Procentul de muncitori nemulțumiți de numărul mic de ore muncite variază între statele membre UE. Astfel, Grecia are cei mau mulți angajați part-time care își doreau să muncească mai mult în Grecia (70%). Republica Elenă este urmată la mare distanță de Cipru (52%), Spania (45%) și Portugalia. România ocupă a șaptea poziție în rândul statelor membre UE, cu un procent de peste 30%.



    La polul opus se află Cehia care deține cel mai mic procent de muncitori part-time ce doresc să muncească mai mult (5%), urmată de Olanda şi Estonia (ambele cu 9%), Luxemburg şi Germania (ambele cu 10%).

    Numărul de ani petrecuți în câmpul muncii în statele UE (Sursa: Eurostat)

    ani-in-campul-muncii-2018-eurostat.jpg



    Câți ani muncesc europenii



    Tot vineri, Eurostat a dat publicității date legate de numărul de ani petrecuți în câmpul munci în statele membre UE. Cel mai mare procent îl înregistrează Suedia unde este de așteptat ca o persoană să aibă un loc de muncă timp de 41,9 ani. Pe următoarele poziții se situează Olanda (40,5 ani) și Danemarca (39,9 ani). În România, numărul anilor petrecuți în câmpul muncii este de 33,5 ani. Cele mai mici cifre din UE se înregistrează în Grecia (32,9 ani), Croația (32,4 ani) și Italia (31,8 ani).



    În privința contractelor de muncă pe perioadă determinată, România şi Lituania înregistrează cea mai mică pondere din Uniunea Europeană, ambele cu 1,5% din totalul angajaților. Cele mai multe angajări pe perioadă determinată deține Spania (26,4%), urmată de Polonia (22,2%), Portugalia (21%) şi Olanda (20,5%).


  • Consultare publică: dificultăţi în accesul la protecţia socială

    Consultare publică: dificultăţi în accesul la protecţia socială

    Persoanele care au contracte de muncă part-time, temporare sau de alt tip, denumite atipice, şi lucrătorii independenţi se confruntă cu obstacole în privinţa accesului la protecţia socială, de exemplu, prestaţiile de şomaj, de boală sau pensii. Din acest motiv, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru a colecta informaţii care pot duce la dezvoltarea şi aplicarea unor instrumente care ar putea fi utilizate pentru elaborarea iniţiativei privind accesul la protecţia socială.

    Ultimele date statistice arată că în anul 2015, din totalul de peste 220 de milioane de angajaţi din Europa, peste 40 la sută dintre aceştia erau lucrători independenţi, angajaţi temporari sau cu fracţiune de normă. Întrucât astfel de formă de încadrare generează tot mai multe oportunităţi de muncă, în special pentru tineri, din ce în ce mai multe persoane active riscă să rămână fără sprijinul asigurat de o protecţie socială adecvată, dacă legislaţia nu este adaptată noilor tendinte. Din acest motiv, Comisia Europeană a lansat consultarea publică pentru a afla de la cei interesaţi ce ar putea fi făcut pentru a veni şi în sprijinul acestor angajaţi. Executivul comunitar a anunțat, în programul său de lucru pentru acest an, o inițiativă privind accesul la protecția socială, care însoțește Pilonul european al drepturilor sociale prezentat luna aprilie.

    Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Marianne Thyssen: Acum ne consultăm cu partenerii sociali, cu sindicatele şi reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, vrem să aflăm care este părerea lor despre acest lucru. Şi ne uităm, de asemenea, cum putem dezvolta legislaţia europeană pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă, pentru că nu ne dorim dualitate pe piaţa muncii. Vrem să vedem cum putem să le asigurăm accesul la sistemul de protecţie socială.


    Reprezentanţii Comisiei Europene mai spun că unele state membre şi-au adaptat legislaţia la noile evoluţii, însă majoritatea dintre ele fac în continuare eforturi să găsească un răspuns adecvat la natura evolutivă a muncii. De exemplu, în zece state membre nu se acordă ajutoare de şomaj lucrătorilor independenţi, iar o treime dintre dintre persoanele cu contracte de muncă temporare din întreaga Europa nu se califică pentru prestaţiile de şomaj.

    În 2015, în cele 28 de state membre ale spațiului comunitar, riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor independenți era de trei ori mai mare decât cel al lucrătorilor cu contract. Și în cazul celor cu contracte temporare sau part time, riscul de săracie eram semnificativ mai mare decât cel al lucrătorilor cu loc de muncă permanent și normă întreagă.

    Comisia Europeană a lansat aceasta consultare publică pentru a se asigura că interesul publicului larg din Uniune, și nu cele speciale ale unui număr limitat de grupuri de părți interesate, este reflectat în mod corespunzător în elaborarea unei inițiative europene referitoare la accesul de protecție socială. Consultarea publică este deschisă până la data de 15 ianuarie 2018, iar cei interesaţi să participe o pot face completând un chestionar disponibil pe site-ul Comisiei Europene, secţiunea Consultări publice.