Potrivit noii legi a pensiilor din 2021
românii vor putea să-și cumpere oricând
vechime de pensie.
Tag: contributie
-
Muncind în Europa
-
Plata retroactivă a contribuţiilor la pensie, până la sfârşitul anului
Plata retroactivă a contribuţiilor la pensie este prevăzută de Legea nr. 186/2016, fiind valabilă doar pentru perioadele anterioare (în limita a cinci ani) în care cei interesați n-au fost asigurați nici în sistemul public de pensii, nici într-un alt sistem de asigurări sociale. În acest sens, este necesară încheierea unui contract de asigurare socială până la 31 decembrie 2017.
Contractul se încheie între persoana interesată de plata retroactivă a contribuției și casa teritorială de pensii de la domiciliul/reședința acesteia. Totodată, actul poate fi încheiat și de un mandatar desemnat prin procură specială.
Detalii despre condiţiile de încadrare, documentele necesare şi etapele procesului de plată retroactivă a pensiilor.
-
Jurnal românesc – 6.09.2016
Propunerea legislativă care elimină impozitul pe pensii şi contribuţia pensionarilor la CASS a fost adoptată, marţi, de plenul Senatului. Impactul bugetar ar urma să fiede 2,2 miliarde de lei pe an. Propunerea arată că impozitul pe pensii se elimină, astfel încât şi cei care plătesc în acest moment un impozit de 16% nu îl vor mai plăti. Documentul adoptat cu 66 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Pîslaru, a anunţat că nu se pune problema ca actualul Guvern să facă modificări în ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei pentru creşterea copilului. “ Noi am preluat decizia Parlamentului de eliminare a plafonului pentru indemnizaţia de creştere a copilului într-un context în care natalitatea suferă în România şi avem nevoie de stimularea natalităţii, a spus Pâslaru. El a adăugat că Parlamentul este singurul for care ar trebui să vadă care sunt consecinţee. Declaraţia inntervine pe fondul unor evaluări potrivit cărora circa 200 de mame cu salarii mari primesc indemnizaţii care consumă o treime din bugetul naţional alocat pentru creşterea copilului.
Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, a apreciat progresele României în privinţa absorbţiei fondurilor europene în domeniul transporturilor, dar a subliniat că, în pofida acestui efort, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore cu bani europeni adoptate în precedentul exerciţiu financiar nu vor fi terminate la timp. Ea a precizat că s-a reuşit, însă, eşalonarea acestor proiecte, astfel încât fonduri europene de aproape două miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 să le acopere co-finanţarea. Corina Creţu s-a întâlnit,luni, la Bruxelles, cu ministrul român al transporturilor, Petru Buşe, de la care a primit asigurări că autorităţile de la Bucureşti vor adopta Planul general privind infrastructura de transport din România, până la sfârşitul acestei luni.
Dovada plăţii amenzilor aplicate de poliţiştii de la Imigrări poate fi transmisă pe adresa de e-mail a fiecărei structuri teritoriale din care face parte agentul constatator. Tot în acest context de simplificare, I.G.I. a pus la dispoziţia cetăţenilor români şi străini un portal de depunere on-line a documentelor pentru a beneficia de servicii publice eficiente şi rapide. Metoda de lucru urmăreşte scurtarea timpului de aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor.
Imnul naţional va fi intonat pe stadioane şi baze sportive, cu ocazia competiţiilor oficiale, de nivel naţional, etapele finale, pentru toate categoriile de vârstă, prevede o propunere legislativă pentru completarea Legii 75/1994, adoptată luni de Senat, aceasta urmând să intre în dezbaterea forului decizional, Camera Deputaţilor. Considerând că, uneori, măsuri chiar simbolice, dar puternice se impun, prezenta completare a legislaţiei are drept scop să contribuie la întărirea sentimentului competitorilor sportivi de orice vârstă de apartenenţa la un mediu sigur, protector, lipsit de discriminări sau tensiuni sociale – statul român, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative .
Elevii români din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a care studiază engleza în liceu şi îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza pentru intrarea în Statele Unite ale Americii pot aplica pentru bursa FLEX 2017 – 2018, care le oferă ocazia de a trăi într-o familie americană şi de a studia într-un liceu american pe parcursul anului şcolar 2017 – 2018. Ambasada SUA în România, alături de Consiliile Americane pentru Educaţie Internaţională şi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, anunţă deschiderea aplicaţiilor programul FLEX 2017 – 2018, finanţat de către Departamentul de Stat american. Participarea în programul FLEX, aflat acum la al 2-lea an de existenţă în România, este gratuită.
-
Jurnal românesc – 5.01.2016
În 2016, persoanele care nu au realizat sau nu au declarat venituri în ultimele şase luni vor plăti contribuţia la sistemul de sănătate echivalentă cu 5,5% din salariul minim pe economie — informează cotidianul.ro. Finanţele explică această măsură prin faptul că sistemul de sănătate din România este subfinanţat şi de aceea este nevoie ca plata contribuţiei să fie realizată de toţi benficiarii. Conform secretarului de stat în Ministerul Finanţelor, Gabriel Biriş, în ţară există în jur de 3 milioane de ’fantome fiscale’, adică persoane care nu îşi declară venituri.
Indemnizaţia de şomaj pentru persoanele care au cel puţin un an de cotizare va creşte cu aproximativ 100 de lei – potrivit unui proiect de lege iniţiat de şase parlamentari independenţi şi un deputat UNPR. Impactul bugetar va fi de 120 de milioane de lei pe an, după cum scrie romanialibera.ro. Majorările prevăzute de proiectul de lege presupun creşterea de la 375 la 450 de lei indemnizaţia pentru persoanele care au cel puţin un an stagiu de cotizare. Proiectul prevede, de asemenea, majorarea cotelor procentuale, diferenţiate în funcţie de stagiu de cotizare, care se aplică mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare.
Subiectul cărţilor scrise de deţinuţi în România a ajuns în cotidianul britanic ‘The Guardian’. Acesta menţionează că publicarea unei cărţi cu valoare ştiinţifică poate reduce cu 30 de zile pedeapsa cu închisoarea, dar că această ‘portiţă’ subminează campania anticorupţie dusă de autorităţi, deoarece nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deţinuţi ce exploatează această lege. În plus, sunt deţinuţi care scriu opt, nouă, zece cărţi fără nicio valoare ştiinţifică, dar tot obţin reducerea pedepselor. Oricât de impresionant ar fi, există suspiciuni că productivitatea lor nu este motivată doar de zelul academic.
Potrivit Administraţiei penitenciarelor, 415 lucrări ştiinţifice scrise de deţinuţi au fost publicate de la începutul lui 2013 până pe 9 decembrie 2015. În 2012, au fost numai 7. Există indicii puternice că multe dintre cărţi sunt scrise de ‘scriitori-fantomă’ sau cel puţin sunt intens coordonate de asistenţi de cercetare din afară. Aceştia predau apoi textul deţinuţilor care îl scriu de mână şi plătesc pentru tipărirea câtorva sute de exemplare. În ultimele luni, unele persoane implicate în lupta anticorupţie din România au exercitat presiuni pentru eliminarea acestei ‘portiţe’ sau măcar modificarea ei.
Autoritatea Naţională pentru Turism va aloca aproape 445 de mii de lei, fără TVA, echivalentul a circa 100 mii de euro, pentru achiziţionarea serviciilor privind amenajarea şi decorarea standului României la Târgul Internaţional de Turism Feria Internacional de turismo, ce va avea loc la Madrid, în perioada 20-24 ianuarie 2016. Finanţarea pentru amenajarea şi decorarea standului României la Târgul de turism FITUR este asigurată de la bugetul de stat.
Conform caietului de sarcini, standul va avea un design elegant, tip open-open space, excepţie făcând delimitările zonelor clar specificate. Ideea de amenajare şi decorare a standului trebuie sa fie cea de Autentic şi Modern într-un cadru natural excepţional. În contextul în care Transilvania ocupă primul loc în Topul 10 al celor mai atractive regiuni din lume care merită să fie vizitate în anul 2016, întocmit de editorii ghidului de călătorii Lonely Planet, se va avea în vedere ca un perete din stand să fie dedicat Transilvaniei.
-
Românii şi sistemul asigurărilor de sănătate
În România, sistemul medical este, în mare parte, un sistem public. În ciuda faptului că în ultimii ani s-au înfiinţat multe clinici şi cabinete private, chiar şi spitale private, ele îşi primesc finanţarea, în mare parte, tot prin sistemul asigurărilor publice. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atât angajatorii, cât şi angajaţii virează un procent din veniturile lor către acest sistem, iar banii strânşi sunt administraţi de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Procentul acesta — 5,2% provenind de la angajator şi 5,5% provenind de la angajat — asigură plata integrală a unui pachet de bază de servicii medicale precum şi a serviciilor medicale de urgenţă. În paralel, românii îşi pot procura, prin cotizarea la un sistem privat de asigurări, şi alte servicii medicale, fără să li se permită, însă, să renunţe la cel public. Pentru a afla câţi români îşi fac o asigurare medicală privată, firma de cercetare de piaţă, GFK România, a realizat un studiu pe această temă. Ana Maria Drăgănică, Group Account Manager în cadrul acestei companii, ne-a spus că majoritatea românilor (93%) sunt asiguraţi doar ai sistemului public de sănătate. Care este situaţia accesării asigurărilor private?
Ana Maria Drăgănică: Marea majoritate a populaţiei beneficiază de asigurări în sistemul public de sănătate. Doar 2% dintre respondenţi au spus că au abonament la o clinică privată — plătit integral de persoana respectivă sau în partneriat cu compania la care lucrează –, iar alţi 2% au declarat că au o asigurare privată de sănătate. Aproape 4% dintre români apelează, aşadar, la sistemul medical privat.
Iată ce am aflat noi întrebând o asigurată obişnuită de ce a ales să contribuie doar la sistemul asigurărilor publice: Pentru că este obligatoriu. Dacă s-ar fi putut, aş fi ales sistemul privat, dar numai dacă ar fi fost sau — sau”, nu aşa cum este acum: pe lângă cotizaţia la sistemul public, să contribui şi la cel privat. (…) Aş fi ales sistemul privat pentru că modalitatea de abordare a serviciilor este mai uşoară. Poţi să suni, îţi faci programare. În plus, cred că au cabinete mai moderne, dotate cu tehnologii mai noi, decât cele din sistemul public.”
Pentru analiştii sistemului medical din România, reticenţa pacienţilor de a-şi încheia o asigurare privată de sănătate poate fi explicată şi în alţi termeni care ţin, mai degrabă, de economie şi de o anume viziune asupra rolului statului, consideră doctorul Gabriel Diaconu: În România, sistemul de sănătate este un sistem de tip monopol, ceea ce înseamnă că piaţa de asigurări de sănătate este dominată prin legi de către stat. Nu există oprelişti cel puţin teoretice pentru piaţa asigurărilor private. Pe de altă parte, penetranţa asiguratorilor privaţi este redusă. Penetranţa asiguratorilor privaţi pe piaţă a fost limitată de oferta statului român pentru care, cel puţin la nivel de discurs public, sănătatea ţine de obligaţiile sale şi din ea nu se pot face bani. Cu alte cuvinte, statul-social investeşte şi redistribuie o bogăţie pe care o acumulează prin contribuţiile cetăţenilor.
Pe lângă alegerea sau imposibilitatea financiară a multor români de a nu plăti două tipuri de asigurări medicale — şi cele publice, şi cele private – , mai apare şi percepţia referitoare la diferenţa de costuri dintre cele două sisteme. Întrebată dacă ar costa-o mai mult o asigurare privată decât una publică, interlocutoarea noastră, deşi nu a făcut calcule detaliate crede că: Sistemul privat pare mai scump decât cel public.”
În ceea ce priveşte costurile, lucrurile se complică. Aici intervin atât mentalitatea pacientului din România, cât şi aşa-numitele plăţi informale — cadourile în bani sau cadourile propriu-zise prin care pacientul se asigură că medicul îl îngrijeşte corect. Gabriel Diaconu: Mersul la doctor este văzut ca o chestiune de necesitate, nu ca o chestiune de sănătate. Necesitatea se referă la dureri insuportabile pe care nu le mai poţi atenua pentru că tratamentul recomandat de prieteni sau de farmacişti nu e eficient. Aici e vorba de o educaţie precară a consumatorului de sănătate din România care n-o să-şi facă niciodată un buget integrat de sănătate, nu se va gândi niciodată proactiv la sănătatea lui. Dar plata informală pe care o dă doctorului pentru o operaţie de apendicită plus celelalte costuri legate de faptul că a lipsit de la serviciu, toate astea adunate duc la o sumă mai mare decât cea pe care ar da-o unui asigurator privat. Mai intervine un factor şi anume: proximitatea. În provincie, de pildă, oamenii aveau o reţea de proximitate care include mediul de dispensar, medicul de familie, medicul de la spitalul judeţean pe care-l cunoşteau. Lucrurile s-au schimbat în ultima vreme şi din cauza migraţiei medicilor.
În plus, studiul GFK nu surprinde un alt aspect. Mulţi români apelează la serviciilor cabinetelor particulare plătind direct la casierie, nu prin asigurare sau abonament. Gabriel Diaconu: Oamenii care merg la o clinică privată se duc acolo ca la un supermarket de servicii private. Dacă cineva are o infecţie urinară, de pildă, se duce direct la clinica privată şi, dacă s-a documentat pe internet, o să ceară un sumar de urină, direct, fără recomandare medicală. În sistemul public, există o procedură: medicul de familie te trimite la medicul specialist.”
Mai există, însă, o categorie de respondenţi incluşi în studiul citat mai devreme. Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager în cadrul GFK România, ne vorbeşte despre ei. Peste 15% dintre respondenţii situaţi în grupa de vârstă 18-34 de ani nu beneficiază de nici un fel de asigurare. Ei se află într-o situaţie extrem de vulnerabilă şi constituie un semnal de alarmă atât pentru sistemul public, cât şi pentru cel privat.”
Fac aceste persoane parte dintre cele care se duc şi plătesc factura direct la casieria cabinetelor medicale particulare? Doctorul Gabriel Diaconu crede că nu. Probabil că nu, pentru că aceleaşi zone unde se remarcă acest deficit de asiguraţi la stat sunt zone cu rată mare de şomaj, zone cu sărăcie mare, zone cu aglomerare mare de boală şi mortalitate prematură. Pentru aceşti oameni nici sistemul asigurărilor publice, nici sistemul asigurărilor private n-au găsit o soluţie.”
Proiectată de multe ori, în mai multe variante în funcţie de viziunea socială a diferitelor guverne care s-au succedat la conducerea României în ultimii ani, reforma asigurărilor medicale îşi aşteaptă încă forma definitivă.