Modalitatea prin care vă puteţi încheia o asigurare medicala atunci când optaţi pentru un loc de muncă în străinătate, dar mai ales de ce este atât de necesar să fiţi asigurat şi din punct de vedere medical.
Tag: contributii
-
Românii care au muncit în străinătate pot beneficia de pensie
Românii care au muncit în străinătate pot beneficia de pensie pentru anii respectivi. Pentru asta trebuie să depună o cerere la casa de pensii în țara în care locuiesc sau în ultima țară în care au lucrat. În cazul în care nu au lucrat niciodată în țara în care locuiesc, aceasta va înainta cererea depusă către țara în care au lucrat ultima dată, potrivit europa.eu.
Țara respectivă va răspunde de tratarea cererii și va aduna dovezile care atestă contribuțiile pe care le-au plătit în toate țările în care au lucrat.
În unele țări, casa de pensii le trimite persoanelor aflate aproape de vârsta de pensionare un formular de cerere de pensionare. Dacă nu primesc formularul, trebuie să contacteze casa de pensii pentru a vedea dacă îl va trimite automat.
Se recomandă să fie cerute informații cu cel puțin şase luni înainte de pensionare, deoarece procedura de acordare a pensiei poate dura mai mult dacă sunt implicate mai multe țări.
Documente necesareEste posibil ca documentele necesare să difere de la o țară la alta. În general, trebuie furnizate coordonatele bancare ale solicitantului, precum și un document de identificare. Vârsta legală de pensionare diferă de la o țară a UE la alta.
Solicitantul poate primi pensia de stat din țara în care locuiești/țara în care a lucrat ultima dată doar din momentul în care acesta a împlinit vârsta legală de pensionare din acea țară. De asemenea, dacă a dobândit drepturi de pensie și în alte țări, va putea primi părțile corespunzătoare doar în momentul în care va împlini vârsta legală de pensionare din țările respective.
Cum se calculează pensia?
Casele de pensii din fiecare țară din UE în care a lucrat solicitantul vor analiza contribuțiile pe care le-a plătit la fondul de pensii din țara respectivă, dar și durata și valoarea contribuțiilor plătite în alte țări. Fiecare țară calculează ce pensie ar trebui să vă plătească ținând cont de toate perioadele în care acesta a lucrat în orice țară din UE.
Pentru aceasta, cumulează perioadele în care a lucrat în toate țările din UE și stabilește pensia teoretică, adică pensia pe care ar trebui să i-o plătească dacă toate contribuțiile ar fi fost vărsate în fondul său de pensii, pe toată durata.
Valoarea rezultată se ajustează apoi pentru a reflecta durata efectivă a perioadelor de cotizare din țara respectivă ( prestație pro-rata).
Mai multe informații aici.
-
Românii şi piaţa asigurărilor
Românii se gândesc să-și încheie o asigurare facultativă,
însă costurile acestor produse intervin în decizia de cumpărare. Este concluzia unui studiu realizat de către IRSOP Market Research &
Consulting. Pensia mică, riscul unui accident sau lipsa unor economii pentru
nevoi urgente sunt principalele riscuri care îi determină pe români să se
gândească la încheierea unei polițe de asigurare. Barierele, însă, țin de costurile acestora.
Potrivit studiului menționat, 28% dintre respondenți au fost intimidați de
costurile polițelor, iar 24% nu au considerat că asigurările se află printre
prioritățile lor financiare. Lipsa încrederii în asiguratori, care era de
asemenea un criteriu care influenţa în mod negativ decizia de cumpărare, s-a
diminuat față de anii anteriori. Aceasta a ajuns de la 22% în 2018 la 14% în
2020. Asiguratorii spun, de altfel, că analizează în permanență comportamentul
de consum al românilor și că au constatat o schimbare a acestor comportamente
de la debutul pandemiei, în sensul că potențialii clienți au început să-și
prioritizeze lucruri care, spun ei, contează cu adevărat: sănătatea, siguranța
locului de muncă, viitorul copiilor.
Potrivit sursei citate, la nivelul asigurărilor de
călătorie se observă o creştere a ponderii clienţilor cu venituri mici, astfel
că 45% dintre aceştia aleg să plece în vacanţe cu o asigurare de călătorie.
Totuşi, clienţii cu venituri mari sunt cei care aleg cel mai des să încheie o
astfel de poliţă: 79%, în special cei cu vârste cuprinse între 35-55 de ani. În
ceea ce priveşte tendinţele generale ale pieţei, studiul arată faptul că asigurările
de sănătate generează cel mai mare interes şi un potenţial de creştere care
poate fi însă puternic influenţat de evoluţia crizei sanitare.
În context, Autoritatea de Supraveghere Financiară
(ASF) informează că piața asigurărilor din România a ajuns, în primele 9 luni din
2020 la un volum al primelor brute subscrise de peste 8,5 miliarde de lei
(aproape 1,75 miliarde euro), în creștere cu 4,8% față de aceeași perioadă din
2019. Potrivit ASF, asigurările de sănătate au continuat să înregistreze dinamici
pozitive şi în primele trei trimestre ale anului 2020, cu un volum al
subscrierilor de aproximativ 351 milioane lei (72,15 milioane euro), în
creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2019.
Contextul actual, marcat de incertitudini sporite
cu privire la evoluția viitoare a activităților economice, amplificate de
efectele negative ale pandemiei de COVID-19, a determinat şi creșterea
interesului pentru «asigurările de garanții», ele acoperind riscurile ce decurg
din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale
pentru orice tip de proiect, public sau privat. Acest tip de asigurări a
înregistrat un volum al primelor brute subscrise de aproximativ 364 milioane de
lei (74,82 milioane euro), în primele nouă luni din 2020, în creștere cu 92%
față de aceeași perioadă a anului precedent, aducându-și, astfel, contribuţia
la tendința de diversificare a pieței asigurărilor din România. -
Sondaj privind pensiile private
Aproximativ un milion
de români au câte 10.000 de lei (cca.2145 euro) în conturile pensiilor private
obligatorii, dar nu ştiu de ei, relevă un sondaj recent efectuat de Asociaţia pentru
Pensiile Administrate Privat din România. Potrivit cercetării, la 11 ani de la
lansarea acestui sistem, românii încă au încredere în Pilonul II, îşi cunosc
drepturile şi sunt conştienţi că toate contribuţiile lor contează pentru
dezvoltarea economiei. 86% dintre cei chestionaţi, cu vârsta între 20 şi 55 de
ani, din zona urbană, au auzit de Pilonul II de pensii private obligatorii, iar
dintre aceştia numai 60 de procente spun că şi contribuie la acesta. Studiul
mai indică faptul că deşi două treimi dintre cei intervievaţi cred că dacă nu
vor fi luate măsuri, statul ar putea avea dificultăţi privind plata pensiilor
următoarelor generaţii, peste jumătate spun că la vârsta pensionării se bazează, în primul
rând, pe pensia de la stat.Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate
Privat din România, Radu Crăciun, a rezumat principalele rezultate ale
studiului referitoare la Pilonul II de pensii: 71% dintre români
ştiu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor. 67% dintre ei ştiu că banii
din Pilonul II sunt garantaţi prin lege şi în sfârşit, 71% consideră că Pilonul
II trebuie menţinut. Aproape un milion de români au cel puţin 10.000 de lei în
cont şi nu cunosc acest lucru. Fie consideră că au mai puţin, fie nu ştiu deloc
că au bani în Pilonul II.Peste jumătate dintre participanţii la sondaj
au declarat că au încredere că administratorii fondurilor de pensii investesc
optim contribuţiile lor. În plus, aproape trei sferturi din
populaţia activă consideră că este necesară menţinerea Pilonului II (pensia privată
obligatorie). Chiar și în aceste condiții, românii au sume cu 17,8% mai mici în
conturile personale din Pilonul II decât ar fi avut dacă legea ar fi fost
respectată, atrage atenția Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din
România. Reducerea valorii s-a făcut pe fondul
nemajorării cotei de contribuţie la acest Pilon care trebuia să fie de 6%,
începând cu 1 ianuarie 2016.La finalul anului trecut, Guvernul a decis reducerea procentului de
plată către Pilonul II de pensii, cel administrat de firmele private, de la
5,1% la 3,75%.Lansat în 2008, Pilonul II, cumula active nete de 9,9
miliarde de euro, la finele lunii septembrie și avea 7,18 milioane de
participanți. La rândul său, Pilonul III de pensii private facultative avea
active nete de 425 de milioane de euro, iar la acesta participau 465 de mii de
persoane. Activele
cumulate ale celor două fonduri de pensii sunt investite în proporţie de 90% în
economia românească.