Tag: contributii sociale

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Conform
    unui recent proiect de lege, nomazii digitali, adică străinii care vin să
    muncească de la distanță în România, vor fi scutiți expres, în anumite
    condiții, de impozitul pe venit și contribuțiile sociale.


  • Alocaţii mai mici  pentru copiii români din Austria

    Alocaţii mai mici pentru copiii români din Austria

    În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul român, Claudia Țapardel a avut o intervenție foarte tranșantă cu privire la legea promulgată de Parlamentul Austriac, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, privind indexarea alocațiilor pentru copiii care provin din România și din Europa Centrală și de Est, și ai căror părinți lucrează pe teritoriul Austriei. Prin această lege a fost redus considerabil cuantumul acestor alocații, ele fiind ajustate la nivelul de trai din țările comunitare unde trăiesc acești copii.

    Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva Austriei din cauza noii legislaţii austriece care prevede că familiile cu copii care locuiesc în alt stat membru vor primi alocaţia conform nivelului de trai din ţara de origine, măsură care afectează inclusiv lucrătorii români. Austria are ca termen limită luna aprilie pentru a răspunde îngrijorărilor Comisiei. În cazul în care nu va exista un răspuns, Comisia va formula o opinie oficială.

    Iată ce declara în plenul Parlamentului European de la Strasbourg europarlamentarul Claudia Țapardel:

    Începând cu 1 ianuarie 2019, în Austria a intrat în vigoare legea prin care alocațiile copiilor care provin din România și din toată Europa Centrală și de Est, și ai căror părinți lucrează pe teritoriul Austriei, au fost reduse considerabil prin ajustarea acestora la nivelul de trai din țările comunitare unde trăiesc acești copii.

    O astfel de măsură nu poate fi permisă într-un stat membru al Uniunii Europene în care drepturile cetățenilor europeni sunt consfințite de tratatele europene și mai ales atunci când vorbim de o măsură care afectează viitorul, educația și dezvoltarea copiilor noștri.

    De asemenea, mi se pare revoltător faptul că deși lucrătorii români și cei din Europa Centrală și de Est contribuie la sistemul social din Austria, plătesc contribuțiile sociale, taxe și impozite în această țară, aceștia să nu primească aceleași beneficii ca și cetățenii austrieci.

    Constat cu regret faptul că în această situație, Comisia Europeană doar a luat la cunoștință de ceea ce se întâmplă în Austria fără să aplice sancțiuni imediate, deși avea cunoștință de existența acestei legi încă de anul trecut, când a fost adoptată de Parlamentul Austriac!

    Ca atare, solicit Comisiei Europene să reacționeze corespunzător și această lege arbitrară să fie sancționată drastic și de îndată, iar toate instituțiile europene, inclusiv Parlamentul European, trebuie să aibă o poziție tranșantă în acest sens, pentru a nu crea un precedent care să afecteze viitorul copiilor noștri.

    Să nu uităm că instituțiile europene, și în special Parlamentul European și Comisia Europeană, au obligația de a fi gardianul apărării drepturilor tuturor cetățenilor europeni!


  • Corecţii la Legea salarizării unitare

    Corecţii la Legea salarizării unitare

    Guvernul de la București a modificat din nou
    Legea salarizării. Motivul a fost acela că existau persoane care primeau sume
    mai mici pentru concediile medicale, inclusiv maternale, faţă de anul trecut
    din cauza transferului asigurărilor sociale de la angajator la angajat. Este vorba de persoanele care beneficiază
    de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru sarcină şi
    lăuzie, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi pentru risc maternal. Premierul Viorica
    Dăncilă a precizat ca toate aceste concedii vor fi plătite la nivelul celor din
    anul trecut:Persoanele care beneficiază de concediu medical pentru incapacitate
    temporară de muncă şi cele pentru îngrijirea copilului vor beneficia de
    aceleaşi drepturi şi de acelaşi nivel al indemnizaţiei ca cele aflate în plată
    până la 1 ianuarie 2018.

    Ordonanţa prevede ca mamele să primească până
    la 1 octombrie aceleaşi sume pentru concediile medicale, iar pentru celelalte
    persoane, concediile medicale să fie la aceeaşi valoare cu cea din 2017, până
    la 1 iulie 2018. Transferul
    asigurărilor sociale de la angajator la angajat a generat numeroase controverse
    şi chiar proteste în rândul unor categorii de salariaţi care au constatat că
    le-au scăzut veniturile.

    De altfel, principalul partid de opoziţie,
    PNL, a depus o moţiune simplă împotriva ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, motivele
    ţinând, în principal, de domeniul salarizării. Liberalii au criticat transferul
    contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în vigoare de la începutul
    acestui an, care, în opinia lor, a dat peste cap şi mai mult sistemul de
    salarizare şi fiscalitatea în România. Moțiunea a fost însă respinsă. Potrivit
    Ministerului Muncii, scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului
    bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul
    că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile
    statului aveau salarii diferite.

  • Retrospectiva săptămânii 04.02.2018 – 10.02.2018

    Retrospectiva săptămânii 04.02.2018 – 10.02.2018

    Salarizarea în România
    generează controverse


    Legea salarizării unitare şi
    trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a
    angajatului provoacă nemulţumiri în rândul mai multor categorii de angajaţi în
    România. Sindicatele au reclamat scăderi
    semnificative de venituri în mai multe domenii. Ministrul Muncii, Lia Olguţa
    Vasilescu, a ţinut să precizeze, după aceste acuzaţii, că scopul Legii
    salarizării, adoptate anul trecut, a fost acela de a echilibra sistemul bugetar
    de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru
    aceleaşi funcţii şi atribuţii funcţionarii din instituţiile statului aveau
    salarii diferite. Ea a mai spus că această lege respectă un principiu de bază la
    nivel european – la muncă egală salarii egale – iar sporurile au fost plafonate
    pentru că în multe cazuri acestea depăşeau salariul de bază. Joi, Guvernul român a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, o
    serie de măsuri pentru menţinerea venitului lunar net cel puţin la nivelul
    lunii decembrie 2017, în cazul angajaţilor din IT, cercetare-dezvoltare şi
    inovare, al sezonierilor, salariaţilor cu dizabilităţi încadraţi cu handicap
    grav, dar şi al angajaţilor part-time. In
    urma schimbarilor operate in sistemul de salarizare, principalul partid
    de opoziţie din România, PNL, a decis să depună moţiune simplă împotriva
    ministrului Muncii, pe tema salarizării. Liberalii critică şi transferul
    contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi susţin că această măsură a
    dat peste cap şi mai mult sistemul de salarizare în România. Preşedintele
    Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, a atras atenţia asupra faptului
    că toate măsurile economice aplicate din 2017 au fost lipsite de logică. Florin
    Pogonaru: TRACK: Dacă ar fi să caracterizez anul 2018, va fi
    anul răzbunării populismului. Ceea ce am văzut în 2017, am văzut o serie de
    măsuri populiste, probabil pornite cam devreme. De obicei, astea sunt luate
    înaintea alegerilor, dar aici au fost pornite în forţă, şi ceea ce trăim astăzi
    despre salarii – nu s-au mărit, ba din contră, au scăzut – este o formă a
    răzbunării populismului. Populismul nu este logic, populismul e devastator
    în ambele sensuri, şi când creşte şi când se răzbună, a avertizat Florin
    Pogonaru.



    Politica monetară din România şi prognoze economice


    Comisia Europeană estimează că
    avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
    anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile economice
    intermediare publicate, miercuri, de forul comunitar. Estimări asemănătoare
    apar şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. Comisia Naţională de
    Prognoză a anunţat, la inceputul saptamanii, că a revizuit în creştere, la
    6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut, în acest an. În analiza
    publicată miercuri, Comisia Europeană mai constată că situaţia de pe piaţa
    forţei de muncă s-a îmbunătăţit, că rata şomajului a ajuns la cel mai redus
    nivel din ultimele două decenii şi că salariul mediu net a urcat cu aproximativ
    13% în termeni reali. Comisia avertizează, însă, că inflaţia a început să
    crească în a doua parte a anului trecut, în urma majorării preţurilor la
    alimente şi la energie. Tot miercuri,Consiliul
    de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei
    dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an. BNR a
    mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime
    obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de
    credit. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că, în urma deciziei, creditele
    în lei se vor scumpi.



    Bilanţ DIICOT


    Direcția
    de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a
    anuntat, în raportul de analiză a activităţii pentru anul 2017, că radicalizarea
    islamică din România este unul dintre riscurile majore. Procurorii antiterorism
    menţionează că fenomenul a cunoscut o amplificare în ultimii ani si spun că este
    necesară actualizarea legii privind prevenirea şi combaterea terorismului.
    Potrivit acestora, România
    nu s-a confruntat, însă, pe parcursul anului trecut cu o ameninţare teroristă
    concretă şi consistentă. Pe de altă parte, procurorii antimafia au anuntat că
    au capturat peste 2.000 de kilograme de droguri în 2017, cel mai
    traficat drog fiind cannabisul, adus pe cale rutieră în special din Spania şi
    Olanda. Referitor la traficul transfrontalier de droguri, România a rămas,
    îndeosebi, ţară de tranzit, aflată pe traseul ‘rutei balcanice’ de transport,
    în special a heroinei, cocainei şi ecstasy.



    Dezbatere la Bruxelles pe tema justiţiei
    din România


    Justitia din Romania este in vizorul Uniunii Europene, in urma modificărilor
    la legile justiţiei făcute, la sfarsitul anului trecut, de coaliţia la
    guvernare PSD-ALDE. Recentele schimbari au fost contestate atât de opoziţia de
    dreapta, cât si de societatea civilă şi de o parte a magistraţilor, potrivit
    cărora se urmăreşte subordonarea politica a sistemului judiciar. In acest sens,
    miercuri, in
    Parlamentul de la Strasbourg a fost organizata o dezbatere în privinta statului
    de drept si a reformei sistemului judiciar din România. Comisarul
    european pentru justiţie, Věra Jourová, a reiterat apelul Comisiei Europene ca
    Parlamentul de la Bucuresti să deschidă dezbaterea privind modificările la
    legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un
    consens. Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a
    se lupta împotriva corupţiei în mod efectiv este o dorinţă a noastră si este strădania
    României de ani de zile, a spus Věra Jourová. In schimb, eurodeputatul
    social-democrat Victor Boştinaru este de părere, în consonanţă cu reprezentanţii
    majorităţii PSD – ALDE de la Bucureşti, că la nivelul Comisiei Europene nu se
    cunoaşte situaţia din România.

  • Explicaţii privind salarizarea în România

    Explicaţii privind salarizarea în România

    Legea salarizării unitare şi cea
    care prevede trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului
    în cea a angajatului au valoare de tsunami! În timp ce Guvernul de coaliţie
    PSD-ALDE de la Bucureşti spune că, prin cele două acte normative, sunt reparate
    disfuncţionalităţi majore, ceea ce va conduce la creşteri importante de
    venituri pentru unii, dar şi la scăderi pentru alţii, sindicaliştii vorbesc de
    minciună şi manipulare.


    Într-o
    mult aşteptată conferinţă de presă, marţi, ministrul Muncii, Lia Olguţa
    Vasilescu, a precizat că, la data adoptării Legii salarizării, în iunie anul
    trecut, raportul dintre salariul minim pe economie şi cel maxim, al
    preşedintelui ţării, era de până la 1 la 18, or Guvernul a dorit să se ajungă
    la 1 la 12. În plus, ajustările
    salariale se impuneau în condiţiile în care, pentru aceleaşi funcţii şi
    atribuţii, funcţionarii aveau salarii diferite.
    Nu puţine sunt categoriile de
    bugetari care, însă, după aplicarea celor două legi, se plâng de scăderea veniturilor.
    Ministrul îi combate:s-au micşorat doar cele foarte mari, pe care le primesc 3% din cei
    plătiţi din bugetul de stat.


    Lia Olguţa Vasilescu: Menţionez că s-a
    ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile, încă
    din luna mai. Eu, cel puţin, am anunţat acest lucru în mai multe interviuri,
    dar şi în cadrul comisiilor parlamentare, acolo unde s-a dezbătut Legea
    salarizării. Sigur că nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui
    salariu de bugetar. Dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un
    raport corect şi în trend cu legile din UE, au fost necesare ajustări salariale
    atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor
    categorii de funcţionari, care erau duble faţă de ceea ce permitea grila
    stabilită pentru 2022.


    Din opoziţie, PNL îşi menţine decizia de a depune o
    moţiune simplă la adresa ministrului Muncii. Deputatul liberal, Dan Vâlceanu,
    consideră că Lia Olguţa Vasilescu a evitat să vorbească despre adevăratele
    efecte ale deciziilor luate, prezentând doar o înşiruire de texte şi legi: Ministrul ne-a citit texte de legi, dar nu
    ne-a spus ce se întâmplă practic cu grefierii, cu poliţiştii, cu salariaţii
    Direcţiilor Judeţene de Statistică, ce se întâmplă cu profesorii care sunt
    plătiţi la plata cu ora, cu alte categorii de personal care au ajuns ca, în
    ziua de salariu, să vină să plătească bani la stat şi nu să primească bani
    pentru munca pe care au prestat-o. Am văzut o doamnă ministru care vine şi ne
    spune tot felul de lucruri legate de pensii, dar uită că nu a indexat pensia de
    la 1 ianuarie; ne spune că în mediul privat nu are ce să facă. Eu nu am înţeles
    nimic din ce a spus, am văzut doar o înşiruire de articole de lege şi ultimul
    îndemn: să citească oamenii legea.


    Efortul bugetar pentru
    salarii este substanţial: în 2016 s-au cheltuit 57 de miliarde de lei (circa
    12,4 miliarde de euro), în 2017 -
    70 de miliarde, iar în 2018 -
    vor fi peste 80. Potrivit Puterii, aceasta arată că salariile românilor
    vor avea o mare creştere.