Conform
unui recent proiect de lege, nomazii digitali, adică străinii care vin să
muncească de la distanță în România, vor fi scutiți expres, în anumite
condiții, de impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Conform
unui recent proiect de lege, nomazii digitali, adică străinii care vin să
muncească de la distanță în România, vor fi scutiți expres, în anumite
condiții, de impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul român, Claudia Țapardel a avut o intervenție foarte tranșantă cu privire la legea promulgată de Parlamentul Austriac, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, privind indexarea alocațiilor pentru copiii care provin din România și din Europa Centrală și de Est, și ai căror părinți lucrează pe teritoriul Austriei. Prin această lege a fost redus considerabil cuantumul acestor alocații, ele fiind ajustate la nivelul de trai din țările comunitare unde trăiesc acești copii.
Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva Austriei din cauza noii legislaţii austriece care prevede că familiile cu copii care locuiesc în alt stat membru vor primi alocaţia conform nivelului de trai din ţara de origine, măsură care afectează inclusiv lucrătorii români. Austria are ca termen limită luna aprilie pentru a răspunde îngrijorărilor Comisiei. În cazul în care nu va exista un răspuns, Comisia va formula o opinie oficială.
Iată ce declara în plenul Parlamentului European de la Strasbourg europarlamentarul Claudia Țapardel:
Începând cu 1 ianuarie 2019, în Austria a intrat în vigoare legea prin care alocațiile copiilor care provin din România și din toată Europa Centrală și de Est, și ai căror părinți lucrează pe teritoriul Austriei, au fost reduse considerabil prin ajustarea acestora la nivelul de trai din țările comunitare unde trăiesc acești copii.
O astfel de măsură nu poate fi permisă într-un stat membru al Uniunii Europene în care drepturile cetățenilor europeni sunt consfințite de tratatele europene și mai ales atunci când vorbim de o măsură care afectează viitorul, educația și dezvoltarea copiilor noștri.
De asemenea, mi se pare revoltător faptul că deși lucrătorii români și cei din Europa Centrală și de Est contribuie la sistemul social din Austria, plătesc contribuțiile sociale, taxe și impozite în această țară, aceștia să nu primească aceleași beneficii ca și cetățenii austrieci.
Constat cu regret faptul că în această situație, Comisia Europeană doar a luat la cunoștință de ceea ce se întâmplă în Austria fără să aplice sancțiuni imediate, deși avea cunoștință de existența acestei legi încă de anul trecut, când a fost adoptată de Parlamentul Austriac!
Ca atare, solicit Comisiei Europene să reacționeze corespunzător și această lege arbitrară să fie sancționată drastic și de îndată, iar toate instituțiile europene, inclusiv Parlamentul European, trebuie să aibă o poziție tranșantă în acest sens, pentru a nu crea un precedent care să afecteze viitorul copiilor noștri.
Să nu uităm că instituțiile europene, și în special Parlamentul European și Comisia Europeană, au obligația de a fi gardianul apărării drepturilor tuturor cetățenilor europeni!
Guvernul de la București a modificat din nou
Legea salarizării. Motivul a fost acela că existau persoane care primeau sume
mai mici pentru concediile medicale, inclusiv maternale, faţă de anul trecut
din cauza transferului asigurărilor sociale de la angajator la angajat. Este vorba de persoanele care beneficiază
de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru sarcină şi
lăuzie, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi pentru risc maternal. Premierul Viorica
Dăncilă a precizat ca toate aceste concedii vor fi plătite la nivelul celor din
anul trecut:Persoanele care beneficiază de concediu medical pentru incapacitate
temporară de muncă şi cele pentru îngrijirea copilului vor beneficia de
aceleaşi drepturi şi de acelaşi nivel al indemnizaţiei ca cele aflate în plată
până la 1 ianuarie 2018.
Ordonanţa prevede ca mamele să primească până
la 1 octombrie aceleaşi sume pentru concediile medicale, iar pentru celelalte
persoane, concediile medicale să fie la aceeaşi valoare cu cea din 2017, până
la 1 iulie 2018. Transferul
asigurărilor sociale de la angajator la angajat a generat numeroase controverse
şi chiar proteste în rândul unor categorii de salariaţi care au constatat că
le-au scăzut veniturile.
De altfel, principalul partid de opoziţie,
PNL, a depus o moţiune simplă împotriva ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, motivele
ţinând, în principal, de domeniul salarizării. Liberalii au criticat transferul
contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în vigoare de la începutul
acestui an, care, în opinia lor, a dat peste cap şi mai mult sistemul de
salarizare şi fiscalitatea în România. Moțiunea a fost însă respinsă. Potrivit
Ministerului Muncii, scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului
bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul
că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile
statului aveau salarii diferite.
Salarizarea în România
generează controverse
Legea salarizării unitare şi
trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a
angajatului provoacă nemulţumiri în rândul mai multor categorii de angajaţi în
România. Sindicatele au reclamat scăderi
semnificative de venituri în mai multe domenii. Ministrul Muncii, Lia Olguţa
Vasilescu, a ţinut să precizeze, după aceste acuzaţii, că scopul Legii
salarizării, adoptate anul trecut, a fost acela de a echilibra sistemul bugetar
de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru
aceleaşi funcţii şi atribuţii funcţionarii din instituţiile statului aveau
salarii diferite. Ea a mai spus că această lege respectă un principiu de bază la
nivel european – la muncă egală salarii egale – iar sporurile au fost plafonate
pentru că în multe cazuri acestea depăşeau salariul de bază. Joi, Guvernul român a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, o
serie de măsuri pentru menţinerea venitului lunar net cel puţin la nivelul
lunii decembrie 2017, în cazul angajaţilor din IT, cercetare-dezvoltare şi
inovare, al sezonierilor, salariaţilor cu dizabilităţi încadraţi cu handicap
grav, dar şi al angajaţilor part-time. In
urma schimbarilor operate in sistemul de salarizare, principalul partid
de opoziţie din România, PNL, a decis să depună moţiune simplă împotriva
ministrului Muncii, pe tema salarizării. Liberalii critică şi transferul
contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi susţin că această măsură a
dat peste cap şi mai mult sistemul de salarizare în România. Preşedintele
Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, a atras atenţia asupra faptului
că toate măsurile economice aplicate din 2017 au fost lipsite de logică. Florin
Pogonaru: TRACK: Dacă ar fi să caracterizez anul 2018, va fi
anul răzbunării populismului. Ceea ce am văzut în 2017, am văzut o serie de
măsuri populiste, probabil pornite cam devreme. De obicei, astea sunt luate
înaintea alegerilor, dar aici au fost pornite în forţă, şi ceea ce trăim astăzi
despre salarii – nu s-au mărit, ba din contră, au scăzut – este o formă a
răzbunării populismului. Populismul nu este logic, populismul e devastator
în ambele sensuri, şi când creşte şi când se răzbună, a avertizat Florin
Pogonaru.
Politica monetară din România şi prognoze economice
Comisia Europeană estimează că
avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile economice
intermediare publicate, miercuri, de forul comunitar. Estimări asemănătoare
apar şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. Comisia Naţională de
Prognoză a anunţat, la inceputul saptamanii, că a revizuit în creştere, la
6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut, în acest an. În analiza
publicată miercuri, Comisia Europeană mai constată că situaţia de pe piaţa
forţei de muncă s-a îmbunătăţit, că rata şomajului a ajuns la cel mai redus
nivel din ultimele două decenii şi că salariul mediu net a urcat cu aproximativ
13% în termeni reali. Comisia avertizează, însă, că inflaţia a început să
crească în a doua parte a anului trecut, în urma majorării preţurilor la
alimente şi la energie. Tot miercuri,Consiliul
de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei
dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an. BNR a
mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime
obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de
credit. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că, în urma deciziei, creditele
în lei se vor scumpi.
Bilanţ DIICOT
Direcția
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a
anuntat, în raportul de analiză a activităţii pentru anul 2017, că radicalizarea
islamică din România este unul dintre riscurile majore. Procurorii antiterorism
menţionează că fenomenul a cunoscut o amplificare în ultimii ani si spun că este
necesară actualizarea legii privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Potrivit acestora, România
nu s-a confruntat, însă, pe parcursul anului trecut cu o ameninţare teroristă
concretă şi consistentă. Pe de altă parte, procurorii antimafia au anuntat că
au capturat peste 2.000 de kilograme de droguri în 2017, cel mai
traficat drog fiind cannabisul, adus pe cale rutieră în special din Spania şi
Olanda. Referitor la traficul transfrontalier de droguri, România a rămas,
îndeosebi, ţară de tranzit, aflată pe traseul ‘rutei balcanice’ de transport,
în special a heroinei, cocainei şi ecstasy.
Dezbatere la Bruxelles pe tema justiţiei
din România
Justitia din Romania este in vizorul Uniunii Europene, in urma modificărilor
la legile justiţiei făcute, la sfarsitul anului trecut, de coaliţia la
guvernare PSD-ALDE. Recentele schimbari au fost contestate atât de opoziţia de
dreapta, cât si de societatea civilă şi de o parte a magistraţilor, potrivit
cărora se urmăreşte subordonarea politica a sistemului judiciar. In acest sens,
miercuri, in
Parlamentul de la Strasbourg a fost organizata o dezbatere în privinta statului
de drept si a reformei sistemului judiciar din România. Comisarul
european pentru justiţie, Věra Jourová, a reiterat apelul Comisiei Europene ca
Parlamentul de la Bucuresti să deschidă dezbaterea privind modificările la
legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un
consens. Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a
se lupta împotriva corupţiei în mod efectiv este o dorinţă a noastră si este strădania
României de ani de zile, a spus Věra Jourová. In schimb, eurodeputatul
social-democrat Victor Boştinaru este de părere, în consonanţă cu reprezentanţii
majorităţii PSD – ALDE de la Bucureşti, că la nivelul Comisiei Europene nu se
cunoaşte situaţia din România.
Legea salarizării unitare şi cea
care prevede trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului
în cea a angajatului au valoare de tsunami! În timp ce Guvernul de coaliţie
PSD-ALDE de la Bucureşti spune că, prin cele două acte normative, sunt reparate
disfuncţionalităţi majore, ceea ce va conduce la creşteri importante de
venituri pentru unii, dar şi la scăderi pentru alţii, sindicaliştii vorbesc de
minciună şi manipulare.
Într-o
mult aşteptată conferinţă de presă, marţi, ministrul Muncii, Lia Olguţa
Vasilescu, a precizat că, la data adoptării Legii salarizării, în iunie anul
trecut, raportul dintre salariul minim pe economie şi cel maxim, al
preşedintelui ţării, era de până la 1 la 18, or Guvernul a dorit să se ajungă
la 1 la 12. În plus, ajustările
salariale se impuneau în condiţiile în care, pentru aceleaşi funcţii şi
atribuţii, funcţionarii aveau salarii diferite. Nu puţine sunt categoriile de
bugetari care, însă, după aplicarea celor două legi, se plâng de scăderea veniturilor.
Ministrul îi combate:s-au micşorat doar cele foarte mari, pe care le primesc 3% din cei
plătiţi din bugetul de stat.
Lia Olguţa Vasilescu: Menţionez că s-a
ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile, încă
din luna mai. Eu, cel puţin, am anunţat acest lucru în mai multe interviuri,
dar şi în cadrul comisiilor parlamentare, acolo unde s-a dezbătut Legea
salarizării. Sigur că nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui
salariu de bugetar. Dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un
raport corect şi în trend cu legile din UE, au fost necesare ajustări salariale
atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor
categorii de funcţionari, care erau duble faţă de ceea ce permitea grila
stabilită pentru 2022.
Din opoziţie, PNL îşi menţine decizia de a depune o
moţiune simplă la adresa ministrului Muncii. Deputatul liberal, Dan Vâlceanu,
consideră că Lia Olguţa Vasilescu a evitat să vorbească despre adevăratele
efecte ale deciziilor luate, prezentând doar o înşiruire de texte şi legi: Ministrul ne-a citit texte de legi, dar nu
ne-a spus ce se întâmplă practic cu grefierii, cu poliţiştii, cu salariaţii
Direcţiilor Judeţene de Statistică, ce se întâmplă cu profesorii care sunt
plătiţi la plata cu ora, cu alte categorii de personal care au ajuns ca, în
ziua de salariu, să vină să plătească bani la stat şi nu să primească bani
pentru munca pe care au prestat-o. Am văzut o doamnă ministru care vine şi ne
spune tot felul de lucruri legate de pensii, dar uită că nu a indexat pensia de
la 1 ianuarie; ne spune că în mediul privat nu are ce să facă. Eu nu am înţeles
nimic din ce a spus, am văzut doar o înşiruire de articole de lege şi ultimul
îndemn: să citească oamenii legea.
Efortul bugetar pentru
salarii este substanţial: în 2016 s-au cheltuit 57 de miliarde de lei (circa
12,4 miliarde de euro), în 2017 -
70 de miliarde, iar în 2018 -
vor fi peste 80. Potrivit Puterii, aceasta arată că salariile românilor
vor avea o mare creştere.