Radio România Internațional

Tag: control frontiera

  • Poliția de Frontieră, pregătită pentru intrarea în Schengen

    Poliția de Frontieră, pregătită pentru intrarea în Schengen

    Poliţia de Frontieră Română este pregătită să intre în Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025, când controlul va fi eliminat la 40 de puncte de trecere a frontierei – cu specific rutier, feroviar şi portuar.

    „Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria, se elimină controlul de frontieră, sens în care toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre ale Spaţiului Schengen (cu excepţia Ciprului şi Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), citat de Agerpres.

    Călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul ţării. Astfel, va fi eliminat controlul în următoarele puncte de trecere a frontierei:

    la frontiera româno-bulgară: – 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele; – trei cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat; – şapte cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet. la frontiera româno-ungară: – 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărsând, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Peţea, Urziceni şi Cenad; – cinci cu specific feroviar: Cărei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai.

    * Pe Dunărea interioară: – două cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila.

    „Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri”, mai precizează IGPF.

    Persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate. Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu colegii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

    Acţiunile poliţieneşti se vor efectua în baza unei analize de risc sau atunci când există informaţii cu privire la posibila săvârşire a unor fapte ilegale şi vor avea ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. Patrulele mixte vor avea în dotare dispozitive mobile de control pe care va fi instalată aplicaţia eDAC cu care vor efectua aceste verificări. În cazul în care nu există probleme la verificările efectuate, persoana îşi va putea continua călătoria fără restricţii, în caz contrar vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare.

    Condițiile de călătorie în statele din afara Spațiului Schengen nu se schimbă, iar documentele se verifică la cabinele din punctele de trecere a frontierei. În anul 2024, frontierele interne ale României sunt tranzitate zilnic de aproximativ 110.000 de persoane și 33.000 de mijloace de transport, dintre care 7.300 sunt camioane. Cele mai utilizate puncte de trecere de la frontiera internă sunt PTF Nădlac II, la granița cu Ungaria, și Giurgiu-Ruse, la granița cu Bulgaria. PTF Nădlac II înregistrează zilnic un trafic mediu de 9.500 de persoane și 4.870 de mijloace de transport, dintre care peste 2.500 sunt camioane. PTF Giurgiu gestionează zilnic un flux de aproximativ 10.500 de persoane și 5.000 de mijloace de transport, dintre care 2.400 sunt camioane.

  • Slovenia extinde controalele la frontiere

    Slovenia extinde controalele la frontiere


    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească Slovenia că, potrivit deciziei Guvernului sloven, regimul de control la punctele de frontieră cu Croația și Ungaria se va extinde până la data de 21 iunie 2024.



    Potrivit precizărilor Ministerului de Interne sloven, extinderea perioadei controalelor la frontierele cu cele două state vecine este impusă de riscul de nivel mediu pentru Republica Slovenia și semnificativ pentru UE al amenințărilor teroriste.



    Astfel, regimul normal al trecerilor la frontieră ar putea fi afectat, însă autoritățile slovene au anunțat că depun eforturi susținute pentru limitarea acestui risc.



    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Ljubljana: +38615057335, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.



    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Slovenia: +38640980068.

  • Control în punctele de frontieră ale Danemarcei

    Control în punctele de frontieră ale Danemarcei


    Autoritățile din Danemarca au decis reinstituirea controalelor atât la frontiera terestră, cât și la frontiera maritime cu Germania, inclusive în porturile de legătură cu feribotul către / din R.F. Germania, informează Ministerul Afacerilor Externe. Controalele vor fi efectuate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, ca urmare a amenințării teroriste a cărui nivel de alertă este de grad 4, pe o scară de la 1 la 5.



    Reamintim că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: (+45)39464363, (+45)39464774, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatori în regim de permanență.



    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: (+45)27355537. Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români care călătoresc în străinătate consultarea paginilor web https://copenhaga.mae.ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.



  • Jurnal Românesc – 19.05.2022

    Jurnal Românesc – 19.05.2022

    Ministerul Afacerilor Externe informează că guvernul Norvegiei a decis prelungirea, până la 11 noiembrie, a controalele din porturile de conexiune cu Danemarca, Suedia şi Germania. MAE le recomandă cetăţenilor români să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi dinspre Regatul Norvegiei, un act de identitate valabil. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Oslo +47 2244 69 51 +47 2255 68 32 şi +47 2255 82 27. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a reprezentanţei diplomatice +47 9915 31 37. Bucureştiul recomandă consultarea paginii de Internet oslo.mae.ro şi reaminteşte că românii au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.



    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, va efectua, în perioada 20-22 mai, o vizită de lucru în Italia. DRP transmite că, din dorința de a avea un dialog concret și deschis şi având în vedere prezența semnificativă a comunității românești pe teritoriul italian, delegația românească se va deplasa la Roma în prima parte a vizitei de lucru. Ambasada României în Italiana va organiza o întrevedere între secretarul de stat și reprezentanți ai mediului asociativ și membri ai cultelor. De asemenea, programul mai cuprinde o vizită în localitatea Pescara, din regiunea Abruzzo, unde Gheorghe Cârciu va participa la ceremonia de binecuvântare a lucrărilor de pictură în frescă de la altarul bisericii din cadrul parohiei “Sfântul și Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana”, un eveniment despre care DRP spune că este extrem de important pentru comunitatea românească din Italia. Potrivit datelor oficiale, 1.137.728 de români erau rezidenţi în peninsula italiană la 1 ianuarie 2021.



    47 de cetăţeni români, rezidenţi în Italia, au solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea depune candidatura la alegerile locale din peninsulă, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţele atestă faptul că, potrivit evidenţelor autorităţilor române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor electorale şi nici nu se află sub incidenţa vreunei hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fi fost condamnaţi la pierderea drepturilor electorale. AEP precizează că, din cei 47 de potenţiali candidaţi români la alegerile locale din Italia, 39 sunt femei şi 8 sunt bărbaţi. În 2021, peste 120 de români au decis să candideze pentru un loc de consilier în oraşele unde locuiesc. Cei mai mulţi au mizat pe voturile italienilor, în condiţiile în care foarte puţini români deţin o carte de alegător şi au drept de vot.



    Românii reprezintă cel mai numeros grup de lucrători străini din Spania, potrivit datelor publicate de Guvernul de la Madrid. 340.641 de conaţionali sunt înscrişi în Sistemul de Securitate Socială din Spania, care a înregistrat un plus de peste 55.500 lucrători străini în aprilie, numărul acestora ajungând la 2,35 de milioane. Românii sunt urmaţi de marocani (peste 300.000), italieni (peste 150.000), chinezi şi venezueleni, fiecare numărând aproape 109.000. Spania are 47,4 milioane de locuitori, din care 11,5% sunt străini, iar în aprilie a depăşit pentru prima dată pragul de 20 de milioane de contribuabili. Numărul românilor din Spania la sfârșitul anului 2020 a fost de aproape 1,1 milioane, potrivit Ministerului Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.



    Ambasada României în Italia anunţă că reprezentanți ai oficiului consular de la Catania se vor deplasa în orașul Palermo, în perioada 20-21 mai, pentru a oferi servicii și asistență consulară cetățenilor români din această zonă. Consulatul itinerant va fi organizat la sediul Parohiei Ortodoxe Române din Piazza San Vito. Ambasada arată că, pe durata celor două zile, vor fi înregistrate cereri de pașapoarte electronice și titluri de călătorie, vor fi emise acte notariale, acte pe plan local, precum declarația consulară de identitate, declaraţia de stare civilă sau atestate de studii, adeverințe de cazier judiciar, acte extrajudiciare, se vor înscrie certificate de naștere şi de căsătorie şi vor fi eliberate pașapoartele sosite la consulat. Activitatea se va derula exclusiv pe baza programărilor prealabile care s-au putut face online, până la data de 18 mai.






  • Jurnal românesc – 20.05.2021

    Jurnal românesc – 20.05.2021

    Persoanele care trec prin punctele de frontieră ale României cu sume în numerar egale sau mai mari de 10.000 de euro nu vor mai risca să le fie confiscaţi banii, se prevede într-un draft de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Finanţelor. Proiectul de act normativ înlocuieşte măsura confiscării sumelor cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 50.000 de lei. În condiţiile în care proiectul stabileşte o diferenţă substanţială între minimul şi maximul amenzii contravenţionale, autoritatea vamală va avea posibilitatea de a decide cuantumul sancţiunii în funcţie de pericolul social al faptei. Ministerul de Finanţe arată că prin aceste modificări va fi pusă în acord legislaţia autohtonă cu un regulament european privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniunea Europeană. Pentru ca acesta să poată fi implementat corespunzător, va fi necesară şi modificarea unor documente, care se va realiza ulterior printr-un ordin al şefului ANAF. Potrivit proiectului, aflat în prezent în dezbatere publică, data de intrare în vigoare a amenzilor este 3 iunie.



    Bucureştiul și Chişinăul au parafat un Acord privind reglementarea construirii mai multor apeducte, transmite Ambasada României în Republica Moldova. Documentul oferă cadrul juridic necesar pentru ca o companie din România să poată să construiască apeducte pe sub albia râului Prut în vederea alimentării cu apă potabilă din județul Iași a localităților din raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești din Republica Moldova. Apeductele vor fi construite între localitățile cu acelaşi nume de pe ambele părţi ale frontierei Măcărești, Sculeni şi Ungheni și în sectorul localității Tabăra, aflată în România. Acordul a fost semnat de Ambasadorul ţării noastre în Republica Moldova, Daniel Ioniță, și de secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului de la Chişinău, Ghenadie Iurco. Diplomatul român a declarat că prin acest demers România “demonstrează din nou, seriozitate și consecvență în susținerea tuturor cetățenilor” din stânga Prutului.



    Expoziția “Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor. Un proiect de antropologie vizuală”, a antropologului Cătălin D. Constantin, va fi inaugurată pe 27 mai la Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona. Expoziția cuprinde 100 de fotografii realizate în peste 20 de țări europene cu ajutorul unei drone profesionale, din unghiuri inaccesibile ochiului omenesc. Autorul a spus că manifestarea are o dublă latură, arhitecturală, dar și antropologică, pentru că piața este înțeleasă ca loc viu al orașului european, spațiu ce adună comunitatea și condensează istoria orașului. Scopul expoziției este să surprindă, prin imagine, spiritul orașului evidenţiind şi modelul istoric european al pieței. Cu prilejul vernisajului va fi lansat şi albumul “Somewhere over the Square”. Expoziția a fost itinerată în peste 20 de orașe din 10 țări europene şi va fi deschisă publicului la sediul ICR Lisabona în perioada 28 mai — 22 iunie.



    Autorităţile vamale din Ungaria au transmis că nu vor permite accesul camioanelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone în timpul sărbătorii Rusaliilor Catolice, în perioada 22 – 24 mai. În acest interval, şoferii automarfarelor vor avea obligaţia să staţioneze în parcările special amenajate, deoarece au interdicţie de ciculaţie pe drumurile publice din Ungaria. Atât traficul de călători, cât şi cel de autoturisme prin punctele de trecere a frontierei se vor desfăşura în condiţii normale. Poliţia de Frontieră Română le recomandă şoferilor de automarfare ca, după ridicarea restricţiilor, să nu se îndrepte doar spre marile puncte de trecere a graniţei pentru a se evita aglomeraţia şi formarea de coloane mari de TIR-uri. Aceştia pot tranzita graniţa prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Arad – Nădlac I, Nădlac II, Vărşand şi Turnu, din Bihor – Borş I, Borş II şi Salonta şi Petea din Satu Mare.



    Liga Studenţilor Români din Străinătate anunţă că prima ediţie a Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni se va desfăşura în perioada 20-24 august, la Universitatea din Bucureşti. LSRS arată că forumul, la care vor participa 100 de tineri români din ţară şi din străinătate, îşi propune să devină catalizatorul schimbării politicilor publice şi să găsească soluţii pentru problemele cu care generaţia actuală se confruntă. Timp de 5 zile vor avea loc dezbateri în comitete, workshop-uri şi conferinţe. Proiectele de Lege elaborate şi concluziile celor 5 zile de discuţii se vor regăsi într-o rezoluţie care va fi înaintată autorităţilor competente. Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni marchează 150 de ani de la congresul de la Putna, unde sute de tineri studenţi români din ţară şi din străinătate s-au reunit pentru a găsi modalităţi prin care pot ajuta la dezvoltarea României.





  • Jurnal românesc – 19.06.2018

    Jurnal românesc – 19.06.2018


    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, prin care valabilitatea paşapoartelor simple electronice creşte la 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 de ani. Valabilitatea paşapoartelor simple electronice este stabilită la trei ani pentru persoanele care nu au împlinit 12 ani şi cinci ani pentru cele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 de ani. De asemenea, actul normativ stipulează că paşapoartele de serviciu electronice se eliberează cu o valabilitate de cinci ani, respectiv de trei ani pentru minorii sub vârsta de 12 ani.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a anunţat reluarea procesului de selecţie a asociaţiilor, fundaţiilor şi a altor organizaţii nonguvernamentale prin intermediul cărora se vor colecta documentele necesare acordării de burse etnicilor români cu domiciliul în Ucraina. Potrivit legii publicate în Monitorul Oficial, se aprobă plata de burse sau stimulente financiare în cuantum de 200 lei/lună/bursă sau stimulent financiar, pentru elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa I a anului şcolar 2017-2018, care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de învăţământ preuniversitar din Ucraina.


    Sunt eligibile pentru a participa la procesul de selecţie toate asociaţiile, fundaţiile sau organizaţiile nonguvernamentale care aparţin etnicilor români din Ucraina şi au ca obiect de activitate păstrarea, afirmarea şi/sau promovarea identităţii culturale, lingvistice, religioase, etnice a românilor de pretutindeni, cu sediul în regiunile din Ucraina în care trăiesc comunităţi de români. Termenul pentru transmiterea cererilor este 25 iunie.2018.



    O delegație formată din veterani ai războiului de la Nistru a pornit, luni, spre Alba Iulia pentru a duce Flacăra Unirii. Un marș al unioniștilor de pe ambele maluri ale Prutului va trece prin zeci de orașe și județe din România și Republica Moldova. Acțiunea este o inițiativă a Alianței pentru Centenar în parteneriat cu administrațiile locale din cele două state. Startul Marșului Centenar se va da la 1 iulie la Alba Iulia, cetate-simbol pentru românii de pretutindeni, urmând ca Flacăra Unirii să fie dusă de către reprezentanți din peste o mie de localități de pe ambele maluri ale Prutului prin mai multe orașe printre care Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Curtea de Argeș, Târgoviște. Pe parcursul a două luni, participanții vor traversa peste o mie de kilometri, trecând Carpații și Prutul și vor descoperi locurile semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial. Marșul se va încheia pe 1 septembrie, la Chișinău.



    Veaceslav Șaramet, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a avut luni., la sediul ministerului o întrevedere cu un grup de etnici români din Ucraina, regiunea Cernăuți, aflați în vizită în România printr-un proiect educațional transfrontalier. În cadrul discuțiilor, secretarul de stat a prezentat proiectele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, făcând referire atât la posibilitățile de finanțare nerambursabilă ale unora dintre ele de care pot beneficia românii de pretutindeni, cât și la programele și acțiunile proprii, precum taberele ARC. Veaceslav Șaramet a vorbit si despre programul Descoperă și Cunoaște România”, unde, în ediția a treia, au fost 50 de participanți din zona Cernăuți.

  • Jurnal românesc – 20.12.2017

    Jurnal românesc – 20.12.2017

    Secretarul de
    stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George
    Ciamba, l-a primit, marţi, pe Alex Ellis, director general în cadrul
    Departamentului pentru Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cu
    atribuții privind relația cu statele membre și cu instituțiile europene.
    Oficialii au salutat recenta decizie a liderilor europeni, luată la Consiliul
    European special din luna decembrie, care au apreciat că au fost înregistrate
    progrese suficiente în ceea ce privește drepturile cetățenilor, decontul
    financiar și frontiera cu Irlanda, și au decis
    trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor, respectiv cea privind
    viitoarele relații dintre UE și Marea Britanie. În acest context, George Ciamba
    a subliniat importanța pe care statul român o acordă protejării cetățenilor
    români care trăiesc, lucrează și studiază în Marea Britanie, astfel încât
    drepturile acestora să fie protejate atât pe durata negocierilor, cât și după ieșirea
    efectivă a ţării din UE. Totodată, el a încurajat autoritățile britanice să
    comunice direct cu membrii comunității românești din Marea Britanie, în special
    în ceea ce privește procedurile administrative care trebuie îndeplinite pentru
    reglementarea dreptului de ședere.


    Reprezentanții
    conducerii Ministerului de Externe, ai Ministerului Educației și ai
    Ministerului Românilor de Pretutindeni, la nivel de secretar de stat, au avut,
    marţi, o întrevedere cu lideri ai
    comunității românești din Ucraina, la invitația autorităților române. În cadrul
    întrevederii a avut loc un schimb de opinii privind impactul negativ al noii
    legi a educației asupra drepturilor persoanelor aparținând minorității române
    din Ucraina. Reprezentanții guvernamentali au reiterat interesul major al
    României pentru sprijinirea învățământului în limba română, fiind evidențiate
    măsurile adoptate în acest sens după adoptarea legii educației din Ucraina, în
    septembrie 2017. Reprezentanții MAE au trecut în revistă acțiunile diplomatice
    întreprinse pentru promovarea și protejarea drepturilor persoanelor aparținând
    minorității române din Ucraina. De asemenea, au fost menționate angajamentele
    asumate de partea ucraineană în contextul vizitei la București a ministrului de
    externe Pavlo Klimkin, din octombrie 2017, precum și în contextul celorlalte
    contacte de nivel înalt. Reprezentanții MAE au subliniat că atât dialogul cu
    autoritățile ucrainene, cât și demersurile bilaterale și multilaterale ale
    României vor continua, pentru identificarea cât mai rapidă de soluții care să
    asigure respectarea drepturilor lingvistice ale tuturor vorbitorilor de limba
    română din Ucraina.


    Vameşi moldoveni
    si ucraineni efectuează, de marţi, controlul comun la un punct de trecere a frontierei
    dintre cele două state. Iniţiativa face parte dintr-un proiect finanţat de
    Uniunea Europeană. Deschiderea acestor puncte comune de control la frontiera
    moldo-ucraineană sunt foarte importante, deoarece este pentru prima dată după
    războiul de la Nistru când autorităţile moldovene efectuează controale vamale
    la frontiera de est a Republicii Moldova. Controlul comun la frontieră urmează
    să fie efectuat, începând cu primele luni ale anului viitor, şi în alt punct de
    trecere a frontierei între cele două state. Prima misiune de control comun pe
    segmentul transnistrean al frontierei a fost inaugurată în luna iulie.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Începând cu 7 aprilie la graniţele României vor avea loc controale sistematice. Interviu cu purtător de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, inspector principal de poliţie, Alexandra Popescu.



  • Se vor schimba regulile Schengen?

    Se vor schimba regulile Schengen?

    Euforia cu care, nu demult, Occidentul saluta aşa-numita primăvară arabă” a făcut loc angoaselor pe care toamna şi iarna le-au adus până în inima Europei. Cei 130 de morţi în atentatele jihadiste de la Paris, alerta teroristă maximă în Bruxellesul devenit pustiu pentru aproape o săptămână, Revelionul asezonat la Koln cu dezordini de stradă şi agresiuni sexuale în grup dau, toate, măsura slăbiciunilor Europei în faţa barbariei. Iar lipsa unei soluţii la criza refugiaţilor pune, din nou, sub semnul întrebării chiar libera circulaţie în spaţiul comunitar, adică unul dintre principiile fundamentale ale construcţiei europene.



    Guvernul de la Copenhaga a anunţat că introduce temporar controale la frontiera cu Germania, la doar câteva ore după ce Suedia a luat măsuri similare la graniţa cu Danemarca. Decizia a fost anunţată de premierul danez, Lars Lokke Rasmussen, care a avertizat că, dacă Uniunea Europeană nu-şi poate proteja frontierele, mai multe ţări vor fi nevoite să impună controale la graniţe. El a explicat că, în urma restricţiilor impuse de Suedia, Danemarca se poate confrunta cu un risc grav pentru ordinea publică şi securitatea internă, deoarece un număr foarte mare de imigranţi ilegali ar putea fi blocaţi la Copenhaga.



    Autorităţile de la Stockholm spun, la rândul lor, că încearcă să reducă numărul de refugiaţi care intră în ţară. Numai anul trecut, 160.000 de oameni au solicitat azil în Suedia. Cele două regate scandinave sunt ultimele state care au introdus controale în spaţiul Schengen. În septembrie 2015, Germania a impus restricţii la graniţa cu Austria, iar săptămâna trecută Norvegia, care nu este membru al Uniunii, dar face parte din spaţiul de liberă circulaţie, a anunţat că toate persoanele fără viză vor fi întoarse din drum.



    Asemenea controale, reintroduse de o manieră necoordonată, ar putea pune în cauză libertatea de circulaţie în Spaţiul Schengen — avertizează, de la Bruxelles, responsabilii comunitari. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a recunoscut că Bruxellesul nu are, încă, soluţii pentru criza tot mai acută a migranţilor:


    Schengen este o realitate. Se află acum sub presiune, dar lucrăm cu statele membre în cadrul regulilor Schengen pentru a normaliza situaţia. Amintesc că pentru a ajunge la o normalitate nu există reţete-minune, ci un control şi o securizare a frontierelor externe, dar şi o colaborare cu statele de unde vin aceşti imigranţi, dar şi cu ţările afectate. Este o ecuaţie complexă.”



    Corespondenta Radio România la Bruxelles notează că, încă din decembrie, oficialii comunitari au afirmat că vor să evite un efect de domino al introducerii controalelor la frontierele interne în Spaţiul Schengen, astfel încât să menţină principiul fundamental al libertăţii de mişcare. Cetăţenii europeni sunt, încă, în aşteptarea soluţiilor.