Tag: conturi

  • Începe  subscripția națională pentru achiziţia operei „Cumințenia Pământului”

    Începe subscripția națională pentru achiziţia operei „Cumințenia Pământului”

    Ministerul Culturii a deschis în data de 8 aprilie conturile subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși Cumințenia Pământului. În urma deciziei Guvernului României și a Ministerului Culturii, achiziția operei Cumințenia Pământului se va face printr-un efort conjugat al statului român și al cetățenilor, respectiv suma de 5 milioane de euro va fi alocată de Guvern și 6 milioane de euro vor fi colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice.

    Achiziția operei Cumințeniei Pământului prin subcripție publică este unul dintre cele mai importante proiecte naționale care poate întări solidaritatea dintre stat și societate. Acțiunea comună propusă de Guvern și Ministerul Culturii constituie un efort important pentru protecția și salvarea patrimoniului național, la care sunt invitați să participe toți cei interesați de valorizarea operei lui Constantin Brâncuși. Astfel, sculptura lui Constantin Brâncuși, reprezentativă pentru debutul curentului modernist în artă în secolul XX și pentru întreaga sa operă, va fi accesibilă publicului larg și iubitorilor de artă.

    La invitația de a sprijini subscripția publică pentru achiziția Cumințenia Pământului au răspuns pozitiv mai multe bănci, care au oferit o serie de facilități fiscale necesare strângerii contribuțiilor în cadrul subscripției naționale.

    Donațiile cetățenilor și ale persoanelor juridice vor beneficia de facilități fiscale, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 10, publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2016.

    Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a inaugurat simbolic subscripția națională Cumințenia Pământului, oferind prima donație în cadrul celei mai semnificative acțiuni de valorizare a unei opere de tezaur național organizată de Statul român.

    Conturile deschise pentru achiziția Cumințeniei Pământului sunt următoarele:

    Beneficiar: Ministerul Culturii, CIF 4192812:

    TREZORERIA STATULUI

    RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B

    Banca Comerciala Română

    ROL RO57RNCB0082005629820013

    EUR RO30RNCB0082005629820014

    USD RO03RNCB0082005629820015

    Cod SWIFT: RNCBROBU
    Cod BIC: RNCB

    BRD – SMCC

    RON- RO75BRDE450SV95804494500

    EUR- RO59BRDE450SV95804814500

    USD- RO06BRDE450SV95804904500

    Cod SWIFT: BRDEROBU

    UniCredit Bank

    RON – RO53BACX0000003018913000

    EUR – RO26BACX0000003018913001

    USD – RO96BACX0000003018913002

    Cod SWIFT – BACXROBU

    Banca Transilvania

    RON – RO48BTRLRONCRT034532500

    EUR – RO95BTRLEURCRT0345325001

    USD – RO02BTRLUSDCRT0345325001

    Cod Swift: BTRLRO22XXX (pentru viramentele în afara țării se va completa următoarea adresă a băncii: Str. George Baritiu, Nr. 8, Cluj Napoca, Romania)

    CEC Bank S.A. – Sucursala Timpuri Noi

    RON- RO21CECEB31644RON4211471

    EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474

    USD -RO22CECEB316T5USD4211516

    CONT SWIFT: CECEROBUXXX

    RAIFFEISEN BANK

    RON – RO68RZBR0000060018536354
    EUR – RO14RZBR0000060018536356
    USD – RO30RZBR0000060018536359

    Cod SWIFT: RZBRROBU

  • Românii şi avocaţii din Panama

    Românii şi avocaţii din Panama

    Premierul Islandei a devenit, marţi, primul om politic european victimă a dezvăluirilor care au arătat cum şefi de state, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale s-au folosit de zeci de paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde banii de sistemul de taxe din ţările lor. Ancheta jurnalistică este efectuată în comun de peste 100 de instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din Arhivele Secrete ale Societăţii de consultanţă Mossack Fonseca, a patra casă la nivel mondial de avocatură offshore, cu sediul în Panama, de unde şi denumirea generică a acestor documente – Panama Papers.



    Documentele de arhivă relevă că, începând din 1977 până în 2015, Societatea Mossack Fonseca a creat sau administrat peste 214.000 de entităţi offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări şi teritorii, inclusiv din România. Rise Project, o comunitate de jurnalişti care investighează crima organizată şi corupţia din România, a avut acces la date. Directorul executiv, Paul Radu, a promis dezvăluiri despre oameni importanţi din ţară: « Avem în lucru peste 100 de nume care au folosit firme offshore, atât în afaceri din ţară, cât şi, să spunem, pentru deschiderea unor conturi bancare în alte părţi ale lumii.



    Lucrăm la asta, vom avea foarte multe materiale pe Rise Project toată luna aceasta şi probabil şi luna viitoare. Sunt oameni din toate domeniile, dar nu pot să vă dau acum detalii. O să vă spun că este vorba şi de oameni de afaceri, avocaţi, oameni din diverse industrii, cum este industria petrolului, mineritului… sunt o grămadă de industrii, sunt unii dintre cei mai puternici afacerişti din ţară, sunt multe nume la care noi lucrăm şi, pe măsură ce aflăm despre cine este vorba, facem investigaţia, facem ancheta şi, evident, le vom publica pe Rise. »



    Fiscul din România a anunţat, deja, că un grup de lucru format din inspectori antifraudă, inspectori fiscali şi inspectori specializaţi în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informaţiilor fiscale şi executări silite începe să verifice informaţiile apărute în urma investigaţiilor Panama Papers. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) va analiza, şi ea, aceste informaţii, pentru a se stabili dacă în dosarele actuale sau cele deja soluţionate există date care pot confirma detaliile apărute în urma anchetei.



    Nu în ultimul rând, comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor a informat că trimite invitaţii reprezentanţilor Fiscului şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pentru discuţii pe marginea Documentelor Panama. Miza tuturor acestor demersuri este extrem de importantă, în condiţiile în care autorităţile române încearcă din răsputeri, de câţiva ani, să juguleze fenomenul corupţiei, al furtului din bani publici sau al clădirii de averi prin devalizare de bunuri.