Tag: Conventia romanilor de pretutindeni

  • Republica Moldova între Vest și Est

    Republica Moldova între Vest și Est

    Republica Moldova între Vest și Est. Mesajul Preasfințitului
    Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, prezentat în cadrul modulului cu această
    temă la Convenția Românilor de Pretutindeni,
    desfăşurată pe 24 ianuarie la Bucureşti.


  • România 43

    România 43

    Peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români din comunitățile istorice și R.Moldova
    au participat de curând la Convenţia Românilor de Pretutindeni. Interviu Constantin
    Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • Participarea secretarului de stat Daniela Gîtman la „Convenția Românilor de Pretutindeni” UPDATE

    Participarea secretarului de stat Daniela Gîtman la „Convenția Românilor de Pretutindeni” UPDATE

    Secretarul de stat pentru relații interinstituționale Daniela Gîtman a participat astăzi, 24 ianuarie 2020, la lucrările Convenției Românilor de Pretutindeni. Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului. Ediția din acest an, care a avut un record de participanți, a constituit o platformă utilă pentru dezbaterea unor teme de actualitate definitorii privind relația dintre cetățenii români stabiliți în străinătate și România.

    Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), secretarul de stat Daniela Gîtman a salutat consecvența și angajamentul organizatorilor Convenției Românilor de Pretutindeni de a cultiva un cadru cuprinzător, care facilitează conexiuni și stimulează dialogul cu cetățenii români și organizațiile acestora de peste hotare. Ea și-a exprimat speranța că, prin acest demers, se vor concretiza acele soluții de care este nevoie pentru eficientizarea măsurilor de protecție și sprijin pe care statul român le acordă cetățenilor români aflați în străinătate.

    Domnia sa a prezentat acțiunile MAE în sprijinul românilor din diaspora, concentrate cu precădere pe facilitarea exercitării drepturilor cetățenești, asigurarea serviciilor consulare și apărarea drepturilor cetățenilor români din străinătate, protecția în situații de urgență, precum și asigurarea păstrării identității culturale, spirituale și lingvistice a acestora.

    Convenția Românilor de Pretutindeni este un eveniment anual care reunește reprezentanți ai mediului asociativ românesc de peste hotare, jurnaliști, editori și scriitori români din întreaga lume, reprezentanți ai mediului academic, ai cultelor românești din străinătate, oficiali ai Parlamentului României, Guvernului României și ai Parlamentului European, precum și reprezentanți ai administrației locale.

    __________________


    Reputaţia României de partener de încredere în plan extern se datorează inclusiv diasporei sale. Dumneavoastră creaţi acele elemente efective, acele punţi cu statele în care rezidaţi, pe care diplomaţia română nu le poate acoperi, dar de care are atâta nevoie, a declarat secretarul de stat în MAE Daniela Gîtman, vineri, la Convenţia Românilor de Pretutindeni.

    Daniela Gîtman a transmis reprezentanţilor românilor de pretutindeni că ar putea să ajute diplomaţia română prin promovarea obiectivelor de politică externă. Avem o reţea de 150 de ambasade şi oficii diplomatice, ele poate nu ajung, ne străduim să răspundem cât mai mult şi cât mai prompt solicitărilor românilor din afara graniţelor. Numai anul trecut, peste un milion de servicii consulare au fost acordate cetăţenilor noştri din afara graniţelor, este o evoluţie dinamică.

    În ceea ce privește procesul de votare de la alegerile prezidenţiale de anul trecut, secretarul de stat în MAE a spus că există mai multe propuneri legislative pe care le-a transmis Guvernului pentru îmbunătăţirea acestuia.
    Aş vrea să asigur că România, în ceea ce priveşte protecţia drepturilor cetăţenilor români aflaţi în UE, mai ales legislaţia europeană, legislaţia muncii, este determinată să continue un dialog susţinut cu UE, cu Comisia Europeană şi de asemenea cu dumneavoastră pentru a ne putea permite să semnalăm eventuale tratamente discriminatorii, eventuale principii care nu sunt respectate de statele membre UE în ceea ce priveşte lucrătorii români pe piaţa europeană.



    Referitor la relaţia cu R Moldova, Gîtman a menţionat că țara noastră doreşte să lucreze pe toate palierele – comunităţile de istorie, cultură, limbă şi civilizaţie. Noi am fost şi rămânem cel mai puternic susţinător al integrării Republicii Moldova în UE, dar pentru aceasta şi Republica Moldova trebuie să facă reformele necesare care să-i permită să adere la UE, pentru că acesta este unicul drum care sprijină, dezvoltă, consolidează viaţa cetăţenilor,

  • Jurnal românesc – 24.01.2020

    Jurnal românesc – 24.01.2020

    La sediul Parlamentului European din Bruxelles, pe 28 ianuarie, are loc evenimentul ROMÂNIA DINCOLO DE GRANIȚE, organizat de asociațiile românești – European Centre for Romanian Unity și EuropaNova – și de filiala din Belgia a Ligii Studenților Români din Străinătate. Invitat special va fi regizoarea, omul de televiziune și scriitoarea Lucia Hossu-Longin, ce își va prezenta cartea «Oamenii mari care au făcut România Mare».

    Totodată, vor discuta despre cum pot fi apărate la nivelul UE drepturile românilor de peste Prut și din regiunile istorice jurnaliștii și activiștii basarabeni, Alina Panico și Alexandru Rotaru. Tot pe 28 ianuarie, dar la sediul asociației cultural-educative EuropaNova din Bruxelles are loc premiera europeană a filmului documentar realizat de Lucia Hossu Longin, «Ambasadorul Vasile Stoica în America – slujind Unirea», urmată de o sesiune de întrebări și discuții cu publicul. Intrarea este liberă.

    Convenţia Românilor de Pretutindeni a avut loc vineri, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Organizată de europarlamentarul Eugen Tomac şi de deputatul Constantin Codreanu, manifestarea s-a axat pe patru teme principale: România de peste hotare reprezentată în Parlamentul de la Bucureşti, statutul românilor pe piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană, soluţii şi obiective pentru reîntoarcerea românilor în ţară şi educaţie – identitate – spiritualitate şi Republica Moldova între Vest şi Est. Au participat reprezentanţi ai mediului asociativ românesc, ai mediului academic şi ai cultelor româneşti din străinătate, jurnalişti şi scriitori români, diplomaţi, oficiali din Parlamentul European, Parlamentul României, Guvern şi administraţia locală.

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a lansat joi site-ul http://servicii.mmuncii.gov.ro/, primul inventar al tuturor celor 180 de servicii publice și beneficii furnizate de Minister și de instituțiile din subordine. Persoanele care au nevoie de informații despre un beneficiu sau un serviciu public pot găsi pe acest site date privind documentele necesare pentru depunerea dosarului precum și formularele/cererile-tip aferente.

    În prezent, doar 39 din cele 180 de formulare aferente serviciilor și beneficiilor sociale pot fi transmise prin mijloace electronice (email sau portal online), iar durata de completare a unui formular variază de la 5 până la peste 40 de minute. Site-ul tematic amintit va fi actualizat în mod constant și reprezintă un prim pas în implementarea integrată a strategiei pentru digitalizarea serviciilor publice de către MMPS și instituțiile din subordine.

    Pentru a marca împlinirea a 170 de ani de la nașterea marelui poet naţional Mihai Eminescu, Institutul Cultural Român de la Paris, la iniţiativa lui Mircea Cantor, a demarat, împreună cu artistul român stabilit în Franţa, o serie de trei ateliere de creație pe 19, 25 și 26 ianuarie. Sub îndrumarea lui Cantor, de această dată în ipostaza de profesor, 18 copii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani recită într-un mod nonconformist poezii scrise de Mihai Eminescu: La steaua, Și dacă, Cu mâne zilele-ți adaogi, Mai am un singur dor și realizează ilustrații inedite pe baza versurilor eminesciene.

    Născut în 1977 la Oradea, Mircea Cantor locuieşte şi lucrează la Paris, dar şi în diferite oraşe din România. În 2004 primește premiul societăţii franceze de mecenat artistic Paul Ricard, acordat anual unui artist reprezentativ pentru scena artei tinere din Franţa. În 2011 e recompensat cu premiul Marcel Duchamp la Târgul Internaţional de Artă Contemporană (FIAC) de la Paris. Ca invitat al Sezonului Cultural România-Franţa, Mircea Cantor a semnat două expoziţii de succes: Vânătorul de imagini/Chasseur d’images, de la Musée de la Chasse et de la Nature din Paris şi Înainte, de la Muzeul de Artă din Nantes.

  • Jurnal românesc – 23.01.2020

    Jurnal românesc – 23.01.2020

    Convenţia
    românilor de pretutindeni are loc vineri, 24 ianuarie, la Palatul Parlamentului
    din Bucureşti în organizarea europarlamentarului Eugen Tomac şi a deputatului
    Constantin Codreanu. Evenimentul reuneşte reprezentanţi ai mediului asociativ
    românesc de peste hotare, jurnalişti, scriitori, reprezentanţi ai mediului
    academic, ai cultelor româneşti din diaspora şi statele vecine, diplomaţi
    români, experţi în relaţii internaţionale, oficiali din cadrul Parlamentului
    României, din Parlamentul European, din Guvernul României, precum şi
    reprezentanţi din administraţia locală. Vor fi abordate teme variate, între
    care statutul românilor pe piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană,
    reprezentarea diasporei în Legislativul naţional, soluţii de încurajare a
    repatrierii, educaţie, identitate, spiritualitate şi Republica Moldova între
    Vest şi Est. Organizatorii precizează că manifestarea nu este una politică, ci
    îşi propune să se constituie într-o platformă de dezbatere a temelor de maximă
    importanţă pentru românii din străinătate.




    Trei producţii
    româneşti participă la Festivalul Internaţional de Film de la Goteborg, cel mai
    important eveniment de profil din Scandinavia, care se desfăşoară în perioada
    24 ianuarie – 3 februarie. Este vorba despre Ivana cea Groaznică de
    Ivana Mladenovic, inclus în competiţia Ingmar Bergman, în cadrul
    căreia este premiat un regizor debutant, Colectiv de Alexander
    Nanău, difuzat la secţiunea Five International şi Călătoria
    fantastică a Maronei, în regia Ancăi Damian, prezentat în secţiunea
    Capodopere animate. Ivana cea Groaznică a câştigat
    premiul special al juriului secţiunii Cineasti del Presente din
    cadrul Festivalului de Film de la Locarno şi va putea fi vizionat de patru ori
    pe durata festivalului suedez. ICR Stockholm este pentru a 12-a oară partener
    al festivalului de la Goteborg, o manifestare cu peste 35.000 de spectatori, în
    cadrul căreia sunt proiectate zilnic 500 de filme şi la care participă pelicule
    din peste 70 de ţări.






    Fostul ambasador
    al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti James Rosapepe susține o prelegere,
    pe 24 ianuarie la sediul ICR New York, în cadrul programului dedicat împlinirii
    a 140 de ani de relații diplomatice româno-americane. Evenimentul marchează în
    același timp sărbătoarea Unirii Principatelor Române, din 1859, sub conducerea
    domnitorului Alexandru-Ioan Cuza şi este primul dintr-un program mai amplu care
    se va derula de-a lungul anului 2020 şi care este dedicat relațiilor
    diplomatice dintre România și SUA. Totodată, manifestarea de la New York
    consfinţeşte lansarea unui parteneriat între Institutul Cultural Român și
    Asociația de promovare a relațiilor româno-americane Alianța din
    Washington, D.C., între ai cărei membri se regăsesc foști ambasadori ai
    Statelor Unite în România, investitori, diplomați şi diverse personalități
    româno-americane. James Rosapepe, ambasador al SUA la Bucureşti între anii 1998
    – 2001, a fost decorat de președintele României cu Ordinul Național
    Steaua României în grad de Mare Cruce şi este, în prezent, senator
    al statului Maryland.




    Expoziția
    Obiecte de zi cu zi din lumea țărănească tradițională din România mai
    este deschisă până pe 30 ianuarie 2020, la sediul Institutului Cultural Român
    de la Lisabona. Sunt expuse peste 100 de obiecte din patrimoniul Muzeului
    Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti, între care
    covoare, vechi piese de mobilier și vestimentație, precum și ustensile casnice
    sau din inventarul meșteșugarului tradițional, provenite din toate ariile
    etnografice majore locuite de români. Organizatorul precizează că, în cadrul
    manifestării de la Lisabona, publicul poate vedea Tehnicile tradiţionale de
    realizare a scoarţei româneşti şi Tehnica de realizare a Ceramicii tradiţionale
    de Horezu, ambele incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural
    Imaterial al Umanităţii UNESCO.




    Castelul Bran a
    fost inclus de site-ul turistic american Architectural Digest în Top 50
    clădiri care merită vizitate. Casa lui Dracula, aşa cum îl
    cunosc americanii, se clasează pe locul 30, înaintea Templului Angkor din
    Cambodgia, turnului Chrysler din New York sau a palatului lui Dalai Lama de la
    Lhasa, în Tibet. Pe primul loc al clasamentului se află Hagia Sophia din
    Istanbul, urmată de Muzeul Guggenheim din New York şi de mausoleul Taj Mahal
    din India. Topul mai cuprinde clădiri celebre, precum Capela Sixtină de la
    Vatican, Marea Piramidă din Egipt, Catedrala Notre Dame din Paris şi Oraşul
    Interzis din Beijing. Castelul Bran este cel mai popular obiectiv turistic din
    România, cu peste 1 milion de vizitatori anual, majoritatea străini.