O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află, de marţi, în România pentru a treia evaluare a acordului de tip preventiv încheiat in 2013, in valoare de 4 miliarde de euro. Până pe 10 februarie, experţii creditorilor internaţionali vor dicuta cu reprezentanţi ai guvernului, Băncii Naţionale, oamenilor de afaceri şi ai sindicatelor cele mai recente evoluţii economice şi priorităţile reformelor.
Analiştii susţin că, cel mai probabil, de pe agenda discuţiilor nu vor lipsi teme precum stabilirea unui calendar revizuit al listărilor la bursă pentru companiile de stat, stadiul procesului de privatizare, conţinutul unui cod fiscal, ce se doreşte a rămâne nemodificat în următorii cinci ani. Una din temele importante de discuţie este impactul asupra sectorului financiar şi politicii BNR pe care o au aprecierea record a francului eleveţian şi recenta decizie a Băncii Centrale Europene de a demara un amplu program de relaxare monetară.
De altfel, actuala vizită a FMI, CE si BM, are loc într-un moment în care, la Bucureşti, guvernul, parlamentul, banca centrală, băncile comerciale şi românii cu împrumuturi în franci eleveţieni caută soluţii pentru rezolvarea crizei provocate de cotaţiile istorice ale francului în raport cu leul. Aprecierea fără precedent a acestei monede a afectat serios peste 75 de mii de români cu credite în franci, care s-au văzut nevoiţi să plătească într-o săptămână rate cu 20% mai mari. Inainte de a veni la Bucureşti, FMI şi BM şi-au exprimat, într-o scrisoare trimisă autorităţilor şi BNR, îngrijorarea în legătură cu actualele iniţiative legislative din parlament, privind eventuala convertire a creditelor din valută în lei la cursul de schimb de la momentul acordării împrumuturilor.
O astfel de măsură ar putea supune riscului stabilitatea sistemului financiar, consideră FMI şi BM. Reprezentanţii creditorilor internaţionali atrag atenţia şi asupra legii insolvenţei persoanelor fizice, discutată în aceste zile în Legislativ. Ei spun că înainte de aprobarea legii este nevoie de un studiu de impact, de consultarea tuturor părţilor interesate dar şi de folosirea experienţei din alte state ale UE unde au fost adoptate acte normative similare.
Politicienii de la Bucureşti doresc adoptarea cât mai rapidă a actului normativ, considerând că incapacitatea tot mai multor români de a-şi achita creditele la bănci ar putea deveni o problemă socială. Analişti economici amintesc că nu este pentru prima dată când reprezentanţii FMI vin în ajutorul băncilor şi amână adoptarea unei astfel legi. Primele inţiative legislative în acest sens au fost depuse în 2010.
