Radio România Internațional

Tag: cooperare transfrontaliera

  • Proiect de colaborare a Universităţii de Vest Timişoara cu universităţi din UE

    Proiect de colaborare a Universităţii de Vest Timişoara cu universităţi din UE

    Patru instituţii de învăţământ superior
    şi una de cercetare au creat proiectul de formare a Universității Europene UNITA. Partenerii
    instituţionali au la bază moştenirea cultural a limbilor romanice şi preocupări
    comune în privinţa dezvoltării şi adaptării la cerinţele din viitor ale
    învăţământului superior. Una dintre perspectivele pe care le va oferi
    studenţilor acest parteneriat strategic este aceea a cooperării
    transfrontaliere ne spune rectorul Universităţii de Vest Timişoara, Marilen
    Pirtea:


    Trăim într-o lume globalizată și
    atât piața muncii cât și cea educațională este o lume globală. Astfel, această
    asociație, UNITA, care este, de fapt, o alianță a universităților care au ca
    bază, am zis noi, ideea de latinitate, universități din Franța, Spania, Italia și
    România. Și, de fapt, ne propunem un câmp virtual, un campus virtual al
    universităților, universități care, împreună, ajung undeva a 160 – 170 de mii de
    studenți cu un cadru în care studenți să se poată înscrie, de exemplu, la facultate din cadrul Universității de Vest
    din Timișoara, al doilea an să îl facă la Zaragoza, al treilea la Torino, sau
    un semestru, și, în final, să poată avea acces pe același card la toate aceste
    universități, să primească note acolo, să aibă acces la bibliotecile de acolo,
    la diverse cursuri și, de ce nu, la programe de studii ulterioare. Deci,
    resursele vor fi împărțite pe astfel de campusuri mari, iar noi facem parte din
    competiție cu această alianță, UNITA, sper să câștigăm și, dacă nu, intrarea
    aceasta în competiție este doar un mijloc de a ne pune în practică proiectele
    pe care ni le propunem prin această alianță, UNITA. Dacă nu, ea va rămâne în
    continuare și, evident, vom găsi și alte surse de finanțare. Doar că trăim
    într-o lume globală a educației și, de aceea, studenții noștri și studenții din
    Italia, din Franța, din Spania să poată avea acces liber a acest spațiu
    teritorial, la acest campus virtual al universităților noastre.


    În 2018, Uniunea Europeană a pornit o
    competiție de
    proiecte-pilot denumită Universități
    Europene, desfășurată
    sub egida programului Erasmus+, prin care se vor finanța, până în anul 2024, 20 de rețele de instituții de învățământ superior, din spațiul întregii Uniuni Europene. Universitatea
    de Vest Timișoara
    este parte a inițiativei
    UNITA, alături de universităţile din Pau şi Savoie Mont Blanc Chambéry din Franța; Universitatea din Zaragoza – Spania,
    Universitatea din Torino precum și
    Institutul de cercetări Gran Sasso din Italia.


  • Cooperare transfrontalieră în domeniul confiscării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni

    Cooperare transfrontalieră în domeniul confiscării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni

    Parlamentul European a adoptat noi reguli privind înghețarea și confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni . Noile măsuri pun accentul pe o mai bună cooperare între statele membre.

    Înghețarea și confiscarea bunurilor dobândite în urma infracțiunilor reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a crimei organizate. Este ideea care stă la baza noilor reguli adoptate de Parlamentul European.

    Date oficiale, cuprinse într-un raport redactat de Europol în 2016, arată că activitățile infracționale generează aproximativ 110 miliarde de euro în fiecare an. Iar 98,9 la sută din acești bani rămân la dispoziția infractorilor și doar 2.2 la sută sunt confiscați sau indisponibilizați temporar. În final, cu puțin peste 1 la sută din fondurile obținute ilicit sunt confiscate definitiv.

    Se întâmplă acest lucru și pentru că în prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul Uniunii este reglementată de câteva acte legislative, cu lacune serioase de pe urma cărora profită infractori și teroriști care își ascund averile în alte state membre. Procedurile actuale sunt ineficiente și durează de obiecei destul de mult. O altă problemă este protecția insuficientă a drepturilor de care ar trebui să beneficieze victimele în materie de restituire și despăgubire.

    Dezbătând această problemă mi-am dat seama că întregul context este mult mai amplu. Sunt convinsă că ați auzit de la cetățeni din toată Uniunea că există o scădere a încrederii cu care europenii privesc instituțiile. Iar una din surse este faptul că oamenii nu cred că justiția face cu adevărat justiție.Trebuie să punem capăt acestei percepții și să acționăm mai bine. Iar prin acest bine înțeleg că ar trebui să ne consolidăm cooperarea. Așa cum ați spus mulți dintre voi cea mai eficientă metodă de a pune capăt criminalității organizate este de a le tăia finanțarea, a afirmat în timpul dezbaterilor din legislativul comunitar comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.


    Iar regulile actuale vor fi înlocuite printr-un regulament care va fi aplicat în toate statele membre și care va permite executarea mai rapidă și eficientă a ordinelor de înghețare și confiscare în termen de 45 de zile. În cazurile urgente, autoritățile dispun de 4 zile pentru a acționa. Totodată, noul act legislativ acordă prioritate despăgubirii victimelor și conține prevederi care permit utilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale. Nu în ultimul rând este inclusă o clauză de nerecunoaștere în cazul nerespectării drepturilor fundamentale.

    Înghețarea și confiscarea bunurilor și averilor de care dispun infractorii reprezintă un instrument util de luptă împotriva criminalității organizate și terorismului. Sunt de folos pentru că îi privează pe teroriști de produsul activității lor ilegale și îi împiedică să pună la cale atentate, spune și Nathalie Griesbeck, europarlamentar francez și raportor pe această temă.


    Actul normative se întoarce acum la Consiliul Uniunii Europene pentru aprobarea finală și se va aplica în termen de doi ani.


  • Întrevedere cu reprezentanţii comunităţii româneşti de la Cernăuţi

    Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit sâmbătă, la Cernăuţi, cu reprezentanţii comunităţii româneşti din regiune, prilej cu care a fost trecută în revistă evoluţia situaţiei exercitării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii româneşti din Ucraina.



    Oficialul român a evidenţiat că, în dialogul cu autorităţile ucrainene, a reiterat mesajele ferme privind necesitatea prezervării drepturilor etnicilor români, în special dreptul la educaţie în limba maternă, precum şi a consultării cuprinzătoare a acestora în luarea de decizii care îi privesc.



    Dan Neculăescu a avut o întrevedere cu conducerea autorităţilor regionale şi locale, transmiţând necesitatea identificării unei soluţii durabile care să răspundă interesului legitim al comunităţii româneşti din Ucraina de a beneficia de exerciţiul dreptului la educaţie în limba maternă, la toate nivelurile. În cadrul întrevederii au fost abordate şi aspecte legate de cooperarea transfrontalieră în beneficiul ambelor părţi.



    Secretarul de stat a reafirmat susţinerea pe care Ministerul Afacerilor Externe o acordă promovării şi protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

  • Un nou proiect în cadrul programului INTERREG IPA CBC

    Un nou proiect în cadrul programului INTERREG IPA CBC

    Un nou proiect în cadrul programului INTERREG IPA CBC își propune valorificarea potențialului cultural și turistic al zonei transfrontaliere a munţilor Carpaţi, incluzând aici judeţele Mehedinţi şi Caraş Severin din România şi districtul BOR din Serbia.


  • Proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

    Proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

    La
    Reşiţa s-a desfăşurat primul forum dintr-o serie, pentru identificarea de parteneri de proiect în vederea accesării
    finanţării acordate prin programului IPA de cooperare transfrontalieră
    România-Serbia.


    Forumul
    se adresează potenţialilor aplicanţi din aria eligibilă a Programului, atât din
    România, cât şi din Republica Serbia, având ca scop promovarea parteneriatului
    româno-sârb prin sprijinirea potenţialilor aplicanţi în identificarea unor
    parteneri transfrontalieri de proiect şi obţinerea unor informaţii tehnice în
    vederea accesării finanţării acordate
    în cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte al Programului
    INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia. Potenţialii
    aplicanţi pot fi reprezentanţii autorităţilor publice locale, organizaţiilor
    non-guvernamentale, asociaţiilor non-profit, universităţilor, institutelor de
    cercetare, etc. din aria eligibilă a programului, respectiv judeţele: Timiş,
    Caraş-Severin şi Mehedinţi din România şi districtele Banatul de Nord, Banatul
    Central, Banatul de Sud, Branicevski,
    Borski şi Podunavski din Republica Serbia.


    Directorul
    executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca
    Lolescu, spune că în joc sunt peste 20 de milioane de euro: Lansat
    în data de 27 noiembrie 2017, cel de-al doilea apel pentru propuneri de
    proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră
    România-Serbia este finanţat prin intermediul Instrumentului de Asistenţă
    pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene şi al guvernelor
    celor două state implicate în program. Suma alocată celui de al doilea apel de
    propuneri de proiecte este de aproximativ 20 de milioane de euro. Pot fi
    finanţate proiecte pe 4 axe prioritare, în domeniile: promovării ocupării
    forţei de muncă şi serviciilor pentru o creştere favorabilă incluziunii, protecţia
    mediului şi managementului riscurilor, mobilitate sustenabilă şi
    accesibilitate, precum şi atractivitate pentru turism sustenabil.


    Propunerile
    de proiecte pot fi depuse până în data de 30 martie 2018, ora 16.00, ora locală
    a României.


    Până
    atunci, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, împreună
    cu autorităţile de implementare a Programului, vor organiza
    în România şi Serbia mai multe evenimente de informare şi promovare a celui de
    al doilea apel pentru propuneri de proiecte. Astăzi, un astfel de seminar se
    desfăşoară la Pancevo, dar vor mai fi sesiuni de informare şi la Kikinda,
    Drobeta Turnu Severin, Bor şi în Timişoara.


  • Cooperarea transfrontalieră în UE

    Cooperarea transfrontalieră în UE

    Cooperarea teritorială europeană joacă un rol important în eliminarea obstacolelor frontaliere și în stimularea cooperării în aceste zone. În perioada 2014-2020, peste 10 miliarde EUR vor fi investite în cooperarea dintre regiuni, dintre care aproximativ 6,6 miliarde EUR vor fi direcționate către regiunile transfrontaliere. Proiectele Interreg A au înregistrat numeroase realizări concrete pentru mulți cetățeni europeni aflați în regiuni extrem de diverse, de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Un instrument important și de succes în programele de cooperare transfrontalieră sunt proiectele de tip interpersonal și la scară mică, evident concepute să promoveze convergența în regiunile de frontieră și să stabilească la nivel local contacte directe între oameni.Proiectele de tip interpersonal pot avea o durată limitată, iar principalul lor obiectiv este de a finanța inițiative din diferite domenii de cooperare transfrontalieră, cu impact la nivel local, pentru a sprijini principalele obiective tematice ale programelor UE. Dintre domeniile vizate amintim cultura (de exemplu, învățarea limbii din țara învecinată), sportul, turismul, educația și formarea profesională, economia, protecția mediului și ecologia, sănătatea, transportul și infrastructura de mici dimensiuni, cooperarea administrativă, activitățile de promovare ș.a.m.d.



    Doamna Miruna Eftimiu consilier în cadrul Compartimentului Programe și Proiecte Europene din cadrul Consiliului Judetean Girugiu ne vorbeste despre proiectele Interregionale România- Bulgaria: “Avem două proiecte în implementare în cadrul pogramului Interregional de Cooperare România – Bulgaria, Interreg 5A. Dintre ele aș dori să menționez un proiect la scară mică. Este un proiect aflat în implementare și se numește “Program avansat trensfrontalier de instruire pentru administrația județului Giurgiu și cea a districtului Ruse “, are o perioadă de implementare de 24 de luni, un buget de aproximativ 450.000 de euro, și se va realiza în parteneriat cu Prefectura Districtului Ruse și primăria Țenovo, tot districtul Ruse.În cadrul proiectului Consiliul Județean Giurgiu, ca beneficiar LEADER, dorește creșterea capacității de cooperare între autoritățile publice din județul Giurgiu și districtul Ruse, prin profesionalizarea personalului și crearea unui cadru comun de cooperare în domenii de interes comun precum investiții și energii regenerabile.”


  • Jurnal românesc – 20.07.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 20.07.2017 UPDATE

    Guvernul de la
    Bucureşti a modificat şi completat, joi, printr-un proiect de lege, cadrul
    legislativ privind procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile din
    bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru programele menite să
    sprijine activitatea românilor din afara ţării şi a organizaţiilor
    reprezentative ale acestora. Potrivit ministrului pentru Românii de
    Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, după 11
    ani de la adoptarea legii privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile
    pentru diaspora, proiectul este unul modern şi adaptat legislaţiei europene.
    Ministrul a precizat că fondurile alocate vor putea fi justificate mai puţin
    birocratic, pe baza atingerii obiectivelor strategice. Proiectul include, între
    altele, posibilitatea stabilirii unor priorităţi geografice şi tematice anuale
    pentru acordarea finanţării. Acest lucru va ajuta comunităţile româneşti care
    fac eforturi uriaşe pentru păstrarea şi consolidarea elementelor identitare, a
    mai spus ministrul Păstîrnac.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu alte instituţii publice, va
    începe în august campaniaInformare
    acasă! Siguranţă în lume!, destinată românilor care doresc să muncească, să
    studieze si să locuiască în străinătate. Campania îsi propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele
    care vor să se stabilească în afara graniţelor le au în ţările membre UE, precum şi asupra riscurilor la care se
    expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea, vor fi informaţi
    în legătură cu siguranţa la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale,
    protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă, susţinerea accesului
    nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piaţa muncii, precum şi numerele de
    urgenţă la care pot apela.Campania va începe cu un proiect pilot în judetele Bototani (9 august),
    Suceava (10 august) şi Neamţ (11 august) şi va continua şi-n alte regiuni ale
    ţării. Proiectul este
    organizat în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei
    Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi
    autorităţi locale. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a precizat că vor
    fi invitaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic la Bucureşti, îndeosebi
    ambasadori care provin din ţări în care sunt comunităti semnificative de
    români, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.




    Proiectul Provocare şi oportunitatea dezvoltării turismului în
    teritoriul nostru comun, finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră
    România-Serbia, a fost lansat la Reşiţa. Localităţile implicate sunt Veliko
    Gradişte şi Moldova Nouă. Durata proiectului este 14 luni, iar obiectivul
    principal îl reprezintă îmbunătăţirea standardelor de calitate a vieţii prin
    promovarea turismului tematic. Printre rezultatele aşteptate ale proiectului se
    regăsesc organizarea unor târguri gastronomice la Reşiţa, Veliko Gradişte şi
    Moldova Nouă, realizarea unui film despre turismul medical şi religios şi a
    unor CD-uri care descriu obiectivele turistice româneşti şi sârbesti. Mai mult
    decât atât, prin acest proiect se doreşte crearea unui brand prin organizarea
    unei Zile a Dunării şi a Zilei Turismului la Moldova Nouă, Veliko Gradişte şi
    Reşiţa, care vizează promovarea teritoriului comun ca destinaţie turistică
    atractivă.




    Până pe 22 iulie, Universitatea din Craiova este gazda celui de-al
    41-lea congres anual al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (ARA),
    din SUA, cel mai important centru academic al oamenilor de ştiinţă din diaspora
    română. Evenimentul are ca temă Ştiinţa şi arta în epoca modernă şi oferă
    posibilitatea tinerilor din ţară şi străinătate să susţină lucrări ştiinţifice
    în cadrul mai multor secţiuni. Printre membrii Academiei s-au aflat profesorul
    şi filozoful Mircea Eliade, scriitorul şi dramaturgul Eugen Ionescu, profesorul
    George Emil Palade. În anul 2015, Congresul ARA a avut loc la Roma (Italia),
    iar în 2016 la Montreal (Canada). El promovează la nivel internaţional
    realizările oamenilor de ştiinţă din diaspora română şi nu numai.