Rapoartele Greenpeace prezintă unele dintre cele
mai devastatoare pierderi de biodiversitate din Europa, datorate poluării unor
întinderi importante de apă, tăierilor agresive de copaci, poluării cu azot de
la creşterea animalelor şi demolării violente a spaţiilor verzi din zonele
urbane.
Răspunsul comun al statelor membre UE este una
dintre priorităţile Comisiei Europene, în gestionarea provocărilor legate de
reducerea biodiversităţii, legată şi de schimbările climatice. Arnaud Schwartz,
vice-preşedinte CE, a explicat legătura dintre acestea, la una dintre
întâlnirile pe tema economiei circulare, găzduite anul acesta de Comitetul
Economic şi Social European (CESE):
Faptul că ne aflăm aici azi,
discutând probleme legate de climă şi biodiversitateîmpreună,
este cheia implementării cu succes a Tranziţiei Verzi. M-a bucurat să văd ce
s-a întâmplat aici dimineaţa şi dacă voi, CESE, puteţi să ne fiţi alături în
acest demers, şi să ne ajutaţi să descoperim rădăcina problemelor noastre, înseamnă
că putem face faţă provocărilor globale deodată. In particular we have been
active…În mod particular, am fost activi în COP 27 şi în COP 15, în care s-a
pus accentul pe legătura dintre cele două crize şi pe nevoia unei abordări
holistice şi transparente şi transformatoare. La COP 15 am avut plăcerea să iau
parte în dezbaterile privind Economia circulară, drept instrument crucial în
slujba biodiversităţii, care se adaugă evenimentului COP 27 economia circulară
şi potenţialul ei de combatere a schimbărilor climatice şi a pierderii
biodiversităţii. Ambele evenimente au subliniat potenţialul economiei circulare
de a ne ajuta să ne regândim relaţia cu natura. La COP 15, în decembrie, în
marja CE, 195 ţări ale lumii, au semnat un acord pentru păstrarea
biodiversităţii, unicat. Este singura cale de a proteja generaţiile viitoare şi
arată şi în ce domenii trebuie să investim pentru a ne atinge ţinta de economie
verde. Şi asta pentru a avea o lume Pozitivă în privinţa naturii şi rezilientă,
până în 2050. Trebuie făcut mai mult pentru ca această viziune să devină
realitate şi avem nevoie de soluţii concrete de implementat. În timp de
pierderea biodiversităţii asuscitat mai puţină atenţie în discuţiile privind
economia circulară, experţii au dovedit că este momentul să ne concentrăm pe
această temă, accentuând interconexiunile dintre schimbărle climatice şi
biodiversitate şi relaţia de interdependenţă dintre ele în sprijinul binelui
general.
Abordarea problemelor climatice poate fi
contraproductivă în privinţa politicilor de reducere a emisiilor gazelor cu
efect de seră, a declinului biodiversităţii şi a inechităţilor sociale. Aşa că
economia circulară este unul dintre răspunsurile necesare în faţa acestei
dileme. Trebuie ca întreaga comunitate implicată în dezvoltarea economiei
circulare să colaboreze strâns, să găsească soluţii pertinente, din care pot
beneficia economiile locale şi regionale şi să-şi sporească rezilienţa şi
autonomia.