Omenirea trebuie să pună capăt războiului împotriva naturii, planeta ripostează şi punctul fără întoarcere este aproape — a atenţionat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, intr-un discurs premergător recentei conferinţe pentru climă de la Madrid. El a descris tentativele de îndeplinire a obiectivelor privind emisiile de gaze de seră ca insuficiente, dar s-a arătat încrezător în adoptarea unor angajamente mult mai ferme la conferinţa de la Madrid.
Un număr de ţări mari, între care SUA şi Brazilia, au rezistat, însă, presiunilor de intensificare a eforturilor pentru combaterea încâlzirii globale – spre nemulţumirea statelor mici şi în pofida mişcărilor de protest prin care se cer măsuri urgente.
În consecinţă, summitul de la Madrid – considerat un test pentru voinţa colectivă a guvernelor de a asculta sfaturile cercetătorilor menite să prevină atingerea unor temperaturi globale la un nivel ireversibil – este departe de a putea fi considerat un succes. Întâlnirea la nivel înalt a survenit adoptării, la sfîrşitul lunii noiembrie, de către Parlamentul European a unei rezoluţii prin care a declarat situaţie de urgenţă privind Clima şi Protecţia Mediului în Europa şi la nivel global.
În document s-a cerut Uniunii Europene să facă din obţinerea neutralităţii climatice până în 2050 obiectivul său pe termen lung, în conformitate cu acordul de la Paris. Schimbările climatice ne expun la riscuri enorme şi ele au devenit evidente pentru toată lumea. Trebuie să investim în tehnologii curate pentru a răspunde milioanelor de tineri care au ieşit în stradă şi celor care au venit chiar aici, în Aula Parlamentului European, să ne amintească faptul că nu avem altă planetă”, a declarat preşedintele David Sassoli.
Acordul de la Paris a fost semnat de 194 de ţări, precum şi de Uniunea Europeană. Obiectivul actual al Bruxellesului este de a scădea emisiile de dioxid de carbon cu 40% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Cu toate acestea, există o presiune din ce în ce mai mare pentru a stabili un nivel mai ambiţios, iar aceasta este susţinută de noul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:
Dacă există vreun domeniu în care lumea să aibă nevoie de lidershipul Europei, atunci acela este lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceasta este o problemă existenţială pentru Europa şi pentru întreaga lume. Cum ar putea să fie altfel, când 85% dintre oameni trăiesc într-o sărăcie extremă în cele mai vulnerabile 20 de ţări la schimbările climatice? Cum poate să nu fie aceasta o problemă existenţială? Nu mai avem nici un moment de pierdut în lupta împotriva schimbărilor climatice.”
Comisia Europeană pregăteşte pentru luna martie o lege europeană pentru a face ireversibilă neutralitatea climatică în Uniunea Europeană. Această primă lege climatică europeană presupune implicarea tuturor sectoarelor economice, a precizat Ursula von der Leyen — este un proiect despre energie curată şi accesibilă şi conceperea unei strategii de biodiversitate. Von der Leyen s-a referit, cu ocazia unei mese rotunde la care au participat mai mulţi lideri mondiali, la planul de investiţii pentru a pune în aplicare o acţiune climatică bazată pe investigaţie, inovaţie şi noile tehnologii.
Acest plan va fi dotat cu investiţii de un miliard de euro în următorii zece ani, iar preşedinta Comisiei Europene a remarcat că, deşi unii se plâng de costurile prea mari, ar trebui să facă un calcul dacă nu se iau măsuri şi nu se face nimic pentru diminuarea efectelor nocive ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Sănătatea oamenilor este una dintre cele mai prejudiciate de efectele schimbărilor climatice, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Tot mai multe persoane suferă în lume din cauza poluării, a stresului provocat de căldura climei extreme, în fiecare an se produc aproximativ 7 milioane de decese premature din cauza contaminării aerului.
Corespondentul Radio România la Madrid, Annamaria Damian: Astmul, bolile de plămâni, cancerul de plămâni, pneumonia, infarctul, accidentele vasculare sunt multele boli grave asociate poluării. Un responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a explicat la Madrid că oamenii plătesc cu sănătatea preţul lipsei măsurilor pentru lupta împotriva schimbării climei. Plămânii, creierul, sistemul cardiovascular, toate suferă din cauza contaminării aerului. O mare dificultate este că mai puţin de 1% din finanţarea internaţională pentru diminuarea efectelor poluării se alocă domeniului sănătăţii, ceea ce experţii consideră inacceptabil.”
Comisia Europeană a propus crearea unui fond de tranziţie, pentru a nu-i lăsa în urmă pe cei care trebuie să facă paşii cei mai mari spre neutralitatea climatică, un fond care să includă sume publice, dar şi private, cu finanţare de la Banca Europeană de Investiţii. Cert este că transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 reprezintă o mare provocare. Pentru a reuşi acest lucru, Comisia Europeană a prezentat Pactul ecologic european – cel mai ambiţios pachet de măsuri, care să facă tranziţia către o economie verde şi durabilă.
