Viziunea Comitetului Economic și Social European (CESE) pentru COP28 este eliminarea decalajului în materie de acțiuni climatice cu ajutorul unei tranziții juste, declară Peter Schmidt, Președinte al secțiunii Agricultură, Dezvoltare Rurală și Mediu (NAT) a CESE, în articolul de opinie “Descătușarea ambiției pentru deschiderea unei căi de a ne atinge obiectivele“.
Pe măsură ce planeta noastră se confruntă cu amenințarea tot mai urgentă a schimbărilor climatice, importanța Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP) nu poate fi subliniată îndeajuns. Ca și în anii precedenți, Comitetul Economic și Social European (CESE) va participa activ la negocierile anuale din cadrul COP28 (30 noiembrie-12 decembrie 2023, Dubai).
În 2023, despre care oamenii de știință afirmă că este anul cu cele mai înalte temperaturi din istoria omenirii, nicio parte a lumii nu a scăpat de consecințele creșterii temperaturilor. Totuși, în ciuda acestor dovezi copleșitoare, există un decalaj major între politicile existente și măsurile care trebuie luate.
La COP28 se vor trage concluziile primului bilanț la nivel mondial al punerii în aplicare a Acordului de la Paris. În răspunsul lor la acest bilanț, guvernele au ocazia, dar și responsabilitatea de a restabili nivelul de ambiție la nivel mondial.
Cu toate acestea, constatăm cu îngrijorare că unii actori acționează împotriva obiectivelor Acordului de la Paris, căutând oportunități de extindere a exporturilor de petrol și gaze și de a sporire a dependenței statelor de combustibilii fosili. În rezoluția CESE Abordarea în comun a unei amenințări existențiale: partenerii sociali și societatea civilă pentru punerea în aplicare a unor acțiuni ambițioase în domeniul climei”, adoptată în 2022, Comitetul a subliniat că deciziile politice trebuie să corespundă stadiului științei și informațiilor științifice, a solicitat încetarea imediată a subvențiilor pentru combustibilii fosili și a cerut Comisiei Europene și statelor membre ale UE să își asume rolul de lider și să actualizeze contribuțiile stabilite la nivel național (CSN). Aceste mesaje rămân valabile și au devenit, într-adevăr, mai urgente.
Delegația CESE la COP28 se va angaja în conversații semnificative, reuniuni bilaterale și evenimente conexe, invitând instituțiile și guvernele UE să își sporească nivelul de ambiție în materie de climă, în conformitate cu stadiul științei și cu informațiile științifice, concentrându˗se pe rolul societății civile organizate în accelerarea acțiunilor climatice. Anul acesta, CESE își concentrează eforturile asupra a două direcții de negociere, adoptând o contribuție cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor climatice în domeniul alimentar și al agriculturii și una privind programul de lucru pentru o tranziție justă.
În ceea ce privește agricultura și securitatea alimentară, CESE solicită punerea în aplicare a trei principii-cheie. În primul rând, avem nevoie de o abordare politică cuprinzătoare care să integreze considerentele legate de climă în politicile agricole și alimentare. În al doilea rând, subliniem importanța democratizării sistemelor agroalimentare și a adoptării unei abordări a guvernanței bazate pe drepturi. În cele din urmă, subliniem necesitatea de a asigura alocarea echitabilă și eficace a finanțării combaterii schimbărilor climatice pentru agricultură, sprijinind inițiativele care promovează reziliența, durabilitatea și justiția socială în cadrul sectorului. Aceste recomandări se aliniază la obiectivul mai larg de a crea un sistem alimentar global rezilient, favorabil incluziunii și durabil din punctul de vedere al mediului.
Asigurarea unei tranziții juste este esențială pentru toate țările, la toate nivelurile de dezvoltare. De asemenea, ea este esențială pentru toate sectoarele economice — nu doar pentru aprovizionarea cu energie — și atât pentru zonele urbane, cât și pentru cele rurale. Dar acest lucru este ușor de convenit, dificil de pus în aplicare. În ceea ce privește programul de lucru pentru o tranziție justă, CESE solicită ca procesul să aibă o valoare adăugată clară, să fie bazat pe drepturi și să asigure dialogul social și participarea activă a comunităților vizate.
Având în vedere discuțiile în curs privind clima, este esențial să se țină seama de cel mai recent raport al Oxfam, care dezvăluie inegalități alarmante în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice. Potrivit acestui raport, cei mai bogați 1 % din populația mondială poluează mai mult planeta decât toți cei 50 % cei mai săraci din populația planetei. Acest contrast puternic subliniază nevoia urgentă de acțiuni echitabile în domeniul climei și evidențiază importanța abordării disparităților socioeconomice în urmărirea unui viitor durabil.
Pe lângă negocierile interguvernamentale, consider că COP28 ar trebui să servească drept catalizator pentru o gamă largă de părți interesate, inclusiv întreprinderi, societatea civilă și comunitatea științifică, pentru a se implica în acțiuni ambițioase în domeniul climei. Această incluziune este esențială, deoarece combaterea schimbărilor climatice necesită o abordare multidimensională, care să valorifice expertiza, angajamentul clar și resursele diferitelor sectoare.
Rezultatele acestei conferințe vor avea implicații profunde pentru viitorul cetățenilor și al planetei noastre. Comunitatea internațională trebuie să profite de această ocazie pentru a-și consolida angajamentele, pentru a accelera acțiunile în domeniul climei și a se asigura că promisiunile făcute în Acordul de la Paris se traduc în rezultate tangibile și durabile. Sper că COP28 va reprezenta un angajament comun de a proteja viitorul planetei noastre.
