Prezenţa a
numeroşi lideri guvernamentali şi de companii specializate în energie a validat
importanţa Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice,
care a fost gazduită, timp de trei zile, în Dubai, Emiratele Arabe Unite.
România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. În prima sa intervenţie, preşedintele
Klaus Iohannis a declarat că România are unele dintre cele mai scăzute emisii
de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm
angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice.
Ne
propunem, a subliniat liderul de la Bucureşti, să ne reducem până în 2030
emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să ne îndreptăm apoi
într-un ritm rapid către neutralitatea climatică. Până cel târziu în 2050,
mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din
energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar
fi energia nucleară, a transmis şeful statului în cadrul Summitului Global
privind Acţiunea Climatică.
Duminică, România s-a alăturat Alianţei Solare
Internaţionale, gest care, potrivit lui Iohannis, va contribui la creşterea
securităţii energetice naţionale şi confirmă angajamentul ferm al ţării de a deveni neutră
din punctul de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin utilizarea surselor
regenerabile de energie. Până în 2030, România îşi propune să instaleze o
capacitate de energie solară de peste 8 gigawaţi, reprezentând 24% din consumul
final brut de energie electrică din surse regenerabile. Faptul că românii sunt
deschişi şi susţin noile tehnologii de generare a electricităţii e demonstrat
de cei aproximativ 100.000 de conaţionali prosumatori, care au instalat peste
1,2 gigawaţi de surse de energie distribuită conectate la reţea, majoritatea
covârşitoare bazându-se pe tehnologia solară fotovoltaică.
România are cel mai
mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea
exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară, a declarat, la rândul său,
ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Pe de altă parte, în Dubai a fost lansată
Declaraţia privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial. Facilităţile
energetice nucleare funcţionează în România de aproape trei decenii la standarde
înalte de productivitate şi siguranţă, aşa că pot spune că avem o experienţă
naţională consistentă în acest domeniu, a afirmat, cu acest prilej,
preşedintele României.
Bucureştiul, a subliniat el, consideră energia nucleară
ca fiind o sursă stabilă de energie, care contribuie la securitatea energetică
şi la decarbonizare. România se angajează să finalizeze două noi unităţi CANDU
la Centrala de la Cernavodă şi să construiască şi să implementeze
reactoare modulare mici.
Subiectul a fost reluat la întâlnirea pe care Klaus
Iohannis a avut-o, în marginea conferinţei climatice, cu reprezentantul Special
al Preşedintelui SUA pentru Climă, John Kerry.