Radio România Internațional

Tag: Copernicus

  • Comisia Europeană intervine pentru protejarea pădurilor

    Comisia Europeană intervine pentru protejarea pădurilor

    Comisia Europeană
    propune o lege privind monitorizarea pădurilor, care va elimina lacunele
    existente în ceea ce privește informațiile privind pădurile europene și va crea
    o bază cuprinzătoare de cunoștințe în domeniul forestier. Pădurile sunt un
    aliat esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității
    și sunt esențiale pentru dezvoltarea zonelor rurale și a bioeconomiei. Din
    păcate, pădurile Europei suferă multe presiuni, inclusiv ca urmare a schimbărilor
    climatice și a activității umane nesustenabile.



    O mai bună monitorizare
    va permite luarea de măsuri pentru a spori reziliența pădurilor la amenințările
    transfrontaliere reprezentate de dăunători, secete și incendii forestiere, va
    permite noi modele de afaceri, cum ar fi agricultura carbonului, și va sprijini
    respectarea legislației convenite a Uniunii Europene.

    Cadrul de monitorizare va
    permite colectarea și partajarea în timp util a datelor forestiere comparabile
    obținute printr-o combinație de tehnologie de observare a Pământului și
    măsurători la sol. Pe baza eforturilor naționale existente, cadrul va oferi
    date și cunoștințe mai bune pentru procesul decizional și punerea în aplicare a
    politicilor, inclusiv informații mai actualizate privind perturbările naturale
    și dezastrele forestiere în toate statele membre.


    Propunerea se va baza pe
    doi piloni principali, explică Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru
    Mediu, Oceane și Pescuit.

    Primul pilon cuprinde datele
    forestiere. Comisia Europeană intervine cu date standardizate, bazate pe
    sistemele de observare a Pământului, cum ar fi Copernicus. Acest serviciu va fi
    gratuit pentru statele membre și pentru alți utilizatori și cred că acesta este
    un beneficiu imens pe care îl folosim în continuare pentru observarea
    Pământului. Acesta ne va ajuta și să luptăm împotriva pierderii biodiversității, împotriva schimbărilor
    climatice și, desigur, a incendiilor de pădure.


    Al doilea pilon cuprinde datele
    forestiere colectate de statele membre, în mare parte preluate din inventarele
    forestiere naționale. Vom asigura comparabilitatea solicitând statelor membre
    să-și partajeze datele într-un mod armonizat.

    Totuși, subliniez că nu înlocuim
    sistemele naționale. Dimpotrivă, construim pe baza a ceea ce au realizat deja
    statele membre și, cel mai important, vom avea în premieră un sistem la nivelul
    Uniunii Europene. A avea păduri sănătoase este o necesitate pentru o planetă
    sănătoasă, deoarece acestea oferă resurse vitale și mijloace de trai pentru
    milioane de oameni, dar sunt, de asemenea, extrem de importante pentru
    obiectivele politice ale Uniunii Europene.

    De asemenea, este extrem de
    important având în vedere că pădurile joacă un rol vital în a ne ajuta să
    atingem neutralitatea climatică până în 2050 și să construim o economie
    pozitivă pentru natură. Așadar, odată cu pierderea biodiversității și cu ritmul
    accelerat al schimbărilor climatice, peisajele noastre suferă schimbări
    dramatice.


    Ca parte a activității
    sale mai ample în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru păduri, Comisia
    Europeană a adoptat, de asemenea, o propunere de actualizare a guvernanței
    Uniunii Europene în domeniul forestier. Aceasta vizează crearea unui grup de
    experți reînnoit, incluziv și interdisciplinar al statelor membre, competent în
    toate aspectele forestiere.


  • Sistemul de sateliți European, Copernicus

    Sistemul de sateliți European, Copernicus

    Coopericus este un program care era finanțat
    de Uniunea Europeană plus finanțat și de statele membre ale Agenției Spațiale
    Europene. Atunci când s-a întâmplat Brexit-ul, Marea Britanie a sistat
    contribuția financiară la Agenția Europeană pentru Spațiu. Există acum o
    discuție. La ultimul acord semnat la Winsdor cu Marea Britanie, există speranțe
    că Marea Britanie se întoarce în acest program.

    Detalii despre finanțarea
    programului Copernicus aflăm de la europarlamentarul Marian Jean Marinescu:


    S-a stabilit că Marea Britanie poate
    participa la programe europene în anumite condiții. Și s-a stabilit că și la Copernicus
    poate să participe. Nu știm cât va fi cifra, dacă va mai plăti din urmă sau
    dacă plătește numai de-aici înainte, nu știm când va începe să plătească, să
    contribuie la acest program. Acești bani trebuie să existe înainte de iulie
    anul viitor, un amendament pentru bugetul aprobat. Iar bugetul aprobat are o
    lipsă de 700 de milioane.

    Deci, ar trebui ca în rectificarea, în modificarea
    bugetului, în revizuirea cadrului financiar multianual, să introducem și
    această cerere.

    Din păcate, statele membre sunt foarte reticente când e vorba
    de bani noi, adică de bani în afara ceea ce s-a stabilit acum 5 ani, 6 ani, și
    atunci devine foarte dificilă această situație. Însă eu am introdus în opinia
    Comisiei ITRE, Industrie și Energie, care se ocupă de sateliți, specificarea că
    trebuie să găsim o formulă pentru această finanțare. S-a stabilit deja această
    opinie și s-a trimis către Comisia pentru Buget. Următorul pas este ca să fac
    demersul și în Comisia pentru Buget.

    Din păcate, revizia bugetului are trei
    piloni și niciunul nu se referă la bani noi sau la suplimentarea programelor
    aflate în lucruri deja stabilite. Sunt pentru lucruri noi, dar fără bani noi,
    cu bani redistribuți din alte domenii.

    Deci va fi foarte complicat, dar, sper
    ca cei care sunt implicați în aprobarea acestui buget să înțeleagă importanța
    acestei cereri și să găsim până la urmă formulă prin care să ajutăm acest
    program să-și continue dezvoltarea așa cum trebuie


  • Acțiuni pentru aprovizionarea mai sigură a Europei cu materii prime critice

    Acțiuni pentru aprovizionarea mai sigură a Europei cu materii prime critice

    Planul de acțiune al Comisiei analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei faţă de țările terțe în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime critice. Se urmăreşte inclusiv reciclarea resurselor existente, promovându-se, astfel aprovizionarea responsabilă la nivel mondial.

    Acțiunile vor favoriza tranziția Europei către o economie verde și digitală și, în același timp, îi vor întări autonomia strategică în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție.

    Planul de măsuri este însoţit şi de o listă actualizată a materiilor prime critice, care conţine 30 de elemente; litiul – esențial pentru fabricarea bateriilor şi, deci, pentru trecerea la mobilitatea electrică – a fost adăugat pentru prima dată.

    Planul de acțiune privind materiile prime critice urmărește:

    – stabilirea de lanțuri valorice solide pentru ecosistemele industriale ale Uniunii şi reducerea dependenței de materiile prime critice principale prin reciclare, produse durabile și inovare;

    – consolidarea aprovizionării interne a Uniunii cu materii prime;

    – şi diversificarea aprovizionării din țările terţe.

    Pentru a atinge aceste obiective, au fost prezentate 10 zece acțiuni concrete.

    În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianță europeană în domeniul materiilor prime, care se va concentra pe nevoile cele mai presante – anume, creșterea rezilienței Uniunii în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților; mai târziu, alianța se va putea extinde pentru a aborda și alte nevoi privind materiile prime critice și metalele de bază.

    De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit și de prelucrare care pot deveni operaționale până în 2025.

    Va fi folosit programul Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăți explorarea resurselor, exploatarea şi apoi gestionarea mediului. În același timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea și inovarea.

    Până la sfârșitul anului 2021, Comisia va elabora criterii de finanțare durabilă pentru industria extractivă. Vor fi analizate şi posibilităţile de recuperare a materiilor prime din stocurile și deșeurile Uniunii.

    Nu în ultimul rând, e vor dezvolta parteneriate strategice internaționale pentru a asigura aprovizionarea cu materii prime critice care nu se găsesc în Europa. Parteneriatele-pilot cu Canada, cu țările interesate din Africa și cu țările din vecinătatea UE vor demara în anul 2021.


  • Importanța misiunilor spațiale europene pentru securitatea terestră

    Importanța misiunilor spațiale europene pentru securitatea terestră

    Programele dedicate sunt menite să preîntâmpine atât riscurile
    terestre, cât și pe cele care ar putea amenința siguranța din spațiu, cum ar fi
    deșeurile spațiale care pot interfera cu instrumentele de observare de pe
    orbita Pământului. În perioada dificilă pe care o traversează Planeta în
    contextul pandemic, securitatea spațială este esențială.


    Cu detalii, Ion
    Nedelcu, membru al grupului din Comisia Europeană pentru managementul
    proiectului Copernicus:

    Și Agenția Spațială
    Europeană, dar și noi, chiar la nivel național, în calitatea pe care o avem de
    a redistribui datele provenind de la acești sateliți dezvoltați în cadrul
    programului Copernicus și nu numai, facem tot ce ține de noi ca să menținem în
    funcțiune aceste sisteme, iar Agenția Spațială Europeană a făcut eforturi
    deosebite pentru ca, în ciuda problemelor provoca    te de pandemie, să asigure
    funcționarea acestor sisteme și distribuirea datelor la cei care le utilizează.



    Ion Nedelcu
    consideră, prin urmare, că este necesar ca instituțiile europene să susțină
    printr-o finanțare corectă programele spațiale menite să supravegheze Pământul.

    Prin sateliți și prin aceste misiuni care au scopuri și obiective
    globale, întotdeauna adresăm probleme care au o valabilitate globală.
    Schimbările climatice generează probleme punctuale, care nu pot fi rezolvate
    decât la nivel global luând în considerare condiții de mediu, condiții
    economice din toate colțurile lumii. În acest fel, se generează o cerință
    foarte clară de observare și de măsurare a diverșilor parametri de mediu și de
    climă, lucruri care la nivel global nu se pot realiza eficient decât cu ajutorul
    sateliților. Și atunci, da, este important ca, pentru aceste cadre, al Uniunii
    Europene și al Agenției Spațiale Europene, cele care gestionează și asigură
    managementul unor astfel de programe, să existe o susținere continuă pentru a
    derula astfel de programe.


    În prezent,
    alături de sateliții din programul spațial Copernicus, platformele de
    telecomunicații Alphasat, Ariane, Artemis, sateliții pentru navigație Galileo,
    dar și seria Meteosat sunt toate menite să consolideze securitatea terestră
    grație proiectelor Agenției Spațiale Europene. Prin detectarea și monitorizarea
    amenințărilor la adresa securității, aceste programe spațiale pot contribui, de
    asemenea, la îmbunătățirea capacităților de prevenire a crizelor globale, prin
    pregătire și răspuns. Centrul European de Sateliți (EU SatCen) este în prezent
    responsabil de această componentă de serviciu.


  • Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Copernicus este
    unul dintre programele prioritare desfășurate de către Agenția Spațială
    Europeană. Misiunile sale contribuie la supravegherea și observarea Pământului
    prin intermediul sateliților deja lansați. Alături de programul de navigație
    prin satelit Galileo, Copernicus este unul dintre cele mai mari proiecte
    spațiale care au loc la nivel european. Scopul principal al programului
    Copernicus este acela de a sprijini activități de protecție a mediului
    terestru, dar și de securitate a froniterelor, a traficului maritim și fluvial
    sau de gestiune a crizelor umanitare.

    Explică Ion Nedelcu, director pentru
    Mediu și Securitate în cadrul Agenției Spațiale Române și membru al grupului
    Comisiei Europene care asigură managementul programului Copernicus: Sateliții care sunt dezvoltați de către Agenția Spațială Europeană în
    cadrul acestui program sunt denumiți Sentinel și, în prezent, avem deja lansați
    astfel de sateliți, care asigură observațiile din spațiu necesare pentru
    îndeplinirea obiectivelor programului. Aceste obiective sunt legate de mediu și
    de securitate. Sentinel-5P este un satelit care a fost foarte popular, pentru
    că a furnizat o serie de date cu privire la modul în care lipsa activităților
    blocate de pandemie a influențat calitatea aerului în diverse zone urbane.


    În prezent, sunt
    definite șase misiuni Sentinel în curs de desfășurare. Pe durata pandemiei cu
    noul tip de coronavirus, aceste resurse spațiale s-au dovedit a fi
    indispensabile pentru buna gestionare a efectelor crizei sanitare inclusiv la
    nivelul securității froniterelor. Desigur, toate aceste beneficii ale programului
    spațial Copernicus nu se pot manifesta decât prin sprijinirea continuă a
    programelor Agenției Spațiale Europene.

    Cu detalii, Ion Nedelcu: O nouă etapă de dezvoltare, caracterizată de anumite priorități care au
    fost identificate. Aici, ne referim la necesitățile de monitorizare a
    dioxodului de carbon din atmosferă, realizarea unei monitorizări mai bune a
    mediului marin și a celui terestru. Sunt priorități care provin, în general,
    din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca prioritare atât la nivel
    european, cât și la nivel global. Agenția Spațială Europeană a organizat și
    derulat o serie de conferințe de presă în care a subliniat cât de important
    este ca acești sateliți să funcționeze și să livreze date care să fie utilizate
    de cei îndreptățiți și, astfel, să li se permită să ia măsurile cele mai bune
    într-o perioadă de criză.



    În urma
    angajamentului financiar din partea statelor care fac parte din Agenția Spațială
    Europeană de la Consiliul din noiembrie 2019, contracte în valoare totală de
    2,55 miliarde de euro au fost aprobate pentru a promova dezvoltarea a șase noi
    misiuni Copernicus. Pachetul global este cofinanțat de către statele membre ale
    Uniunii Europene și ale Agenției Spațiale Europene și se bazează pe finanțarea
    viitoare din Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.




  • Lansarea platformei europene “RACE” de monitorizare spaţială a redresării după pandemie

    Lansarea platformei europene “RACE” de monitorizare spaţială a redresării după pandemie

    Denumită RACE (Rapid Action Coronavirus Earth – adică Acţiune Rapidă asupra Coronavirusului pe Pământ), platforma foloseşte datele obţinute de sateliţi pentru a evalua impactul blocajului cauzat de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea activităţilor şi economiilor după eliminarea restricţiilor cauzate de pandemie. Această platformă este gândită să acţioneze atât la nivel local şi regional, cât şi mondial.

    RACE va monitoriza în special principalii parametri de mediu – precum concentraţiile de particule poluante în atmosferă, schimbările de calitate ale aerului și apei – dar şi activitățile economice și individuale – inclusiv activitatea industrială, transporturile, construcțiile, traficul şi productivitatea agricolă.

    În acest scop, platforma RACE va combina datele de observare obţinute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus – pe care îi deține Uniunea Europeană – cu ajutorul inteligenței artificiale și analizei datelor. Sunt implicate însă numeroase alte companii şi institute de cercetare, operatori de telecomunicaţii şi o universitate.

    Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a arătat că acest instrument extrem de versatil ne va ajuta nu numai în contextul pandemiei de coronavirus, ci și în multe alte domenii, inclusiv în atingerea obiectivelor ecologice.

    În cadrul sesiunii online de lansare a platformei RACE, Joseph Aschbacher, Directorul Agenţiei Spaţiale Europene pentru Observarea Pământului, a arătat că datele obţinute din spaţiu sunt cruciale în sprijinirea eforturilor de gestionare a crizelor din timpul pandemiei de coronavirus.

    El a mai arătat că Europa deţine în prezent capacităţi de observare a Pământului de cel mai înalt nivel, iar programul Copernicus împreună cu programele ESA de observare aPământului sunt surse ale unor beneficii uriaşe în societate, pentru că pot ilustra schimbările socio-economice şi de mediu în statele membre.

    Joseph Ashbacher a prezentat şi două exemple în care combinaţia dintre inteligenţa artificială şi datele obţinute de sateliţii comerciali a fost folosită la monitorizarea producţiei unei fabrici auto din Germania sau a traficului aerian de pe aeroportul din Barcelona.

    În lunile următoare, platforma RACE îşi va extinde activitatea pentru a monitoriza şi alte regiuni europene.


  • Vulnerabilităţi ale sistemului spaţial european

    Vulnerabilităţi ale sistemului spaţial european

    Spaţiul s-a militarizat, iar sateliţii europeni au devenit ţinte vulnerabile din cauză că nu sunt protejaţi în mod adecvat. Săptămâna trecută, la Bruxelles, participanţii la cea de-a 12-a Conferinţă spaţială europeană comună s-au declarat consternaţi de consecinţe tăierilor de fonduri presupuse de proiectul de buget al Uniunii Europene.

    Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Terra se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu – a avertizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară, tematic, Spaţiul şi Apărarea. Afirmaţia lui Borrell a fost confirmată de generalul Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, care a punctat că în spaţiu au fost deja comise ceea ce a numit acţiuni gri, dar nu ostile. Însă – a adăugat Friedling – toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge. La rândul său, fostul ministru francez al Apărării Nathalie Loiseau, preşedinta subcomisiei de apărare a Parlamentului European, a arătat că India a recurs la tiruri cu rachete capabile să lovească un satelit, că Rusia a fost surprinsă în flagrant delict de spionaj şi că Statele Unite sub preşedinele Donald Trump nu mai acordă aceeaşi valoare conceptului de alianţă.

    France Presse notează că timpul cuceririi spaţiale şi al succeselor sale nu s-a terminat, însă spaţiul a devenit periculos, iar ambiţiile militare nu sunt singurele ameninţări. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a explicat şi că tot mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi, astfel, spaţiul se aglomerează: dintre cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali, iar deşeurile spaţiale cresc riscurile de coliziune. Borrell a mai spus că preţioşii sateliţi europeni ai sistemelor Galileo, EGNOS şi Copernicus sunt vulnerabili şi trebuie protejaţi, mai cu seamă că ei sunt utilizaţi atât în plan civil, cât şi militar. Franţa şi Italia anunţă că sunt pregătite să facă faţă ameninţărilor şi caută parteneri capabili, în schimb, Belgia afirmă că nu susţine militarizarea spaţiului.

    Uniunea Europeană are mari proiecte pentru industriile sale spaţială şi de apărare. Dar tăierile de circa 200 miliarde de euro operate de Finlanda, la cererea marilor contribuabili, în proiectul de buget pentru 2021-2027, generează îngrijorări. Banii din Fondul European de Apărare s-au împuţinat de la 13 la 7 miliarde de euro, iar programele spaţiale au pierdut 20% din finanţarea la care se aşteptau. Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei şi responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică şi politicile industriale, şi-a exprimat speranţa că, totuşi, viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene va fi în măsură să finanţeze investiţii.

    Preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a fost mandatat să găsească modalitatea de a acoperi o gaură de 237 miliarde de euro între propunerea de buget elaborată de Finlanda şi exigenţele Parlamentului European.


  • January 8, 2020 UPDATE

    January 8, 2020 UPDATE

    Brussels — The Liberal PM Ludovic Orban on Wednesday met in Brussels with the president of the EP, David Sassoli. PM Orban reiterated Romania’s wish to join the Schengen area. Romania’s objective is supported with determination by the EP, and David Sassoli underlined that this would benefit the entire EU. The two officials also talked about the implementation of the agreement on fighting climate change. Romania has called on the European authorities to introduce provisions which should maintain the competitiveness of European companies after the implementation of the agreement and that should allow each country to access the necessary resources to reach the set targets. Ludovic Orban also reiterated Romania’s firm and clear commitment to continuing to act as a loyal partner deeply attached to the European project and expressed Bucharest’s interest in having an active and decisive role in the decision –making process in Brussels. In turn David Sassoli said that Romania was a fundamental state for the EU thanks to its political weight, its adherence to the western culture and its geopolitical relevance.



    Iran — The US will immediately impose additional sanctions on Iran unless the latter changes its behavior, President Donald Trump announced on Wednesday speaking from the White House. He called on NATO to become ‘much more involved in the Middle East process’ and on Europe, China and Russia to give up the nuclear agreement with Iran, taking the US’s example. The American President underlined that Iran should give up its nuclear ambitions and its support for terrorism. He also conveyed a message to the Iranian people, saying that America was ready to make peace with those who want it. He gave assurances that no Americans were harmed in last night’s attack on two Iraqi bases housing US troops. Previously, NATO Secretary General Jens Stoltenberg had condemned the Iranian attack on the Iraqi bases housing US troops, the first retaliatory action after the killing of the influential Iranian general Qassem Soleimani in a drone airstrike on January 3. He called on Iran to abstain from any further violence. NATO suspended its operations of training the Iraqi army and will temporarily transfer part of its personnel outside Iraq out of security reasons. Several West European leaders also condemned the attack and called for reticence. Bucharest officials also made an appeal for calming tensions in the region, the Romanian Foreign Ministry warning that the Iranian attack on the Iraqi bases housing US troops could lead to the deterioration of the security situation in the region. The Romanian military that are part of the international coalition deployed in the area were not affected by the attacks and neither was the 180-strong community of Romanian citizens in the Erbil region in Iraq, which was also targeted by the Iranian missiles.



    TurkStream — The Turkish president Recep Tayyip Erdogan and his Russian counterpart Vladimir Putin on Wednesday officially inaugurated TurkStream gas pipeline that will annually deliver more than 30 billion cubic meters of Russian natural gas to Turkey and Europe. On the occasion of a ceremony held in Istanbul, Erdogan considered the inauguration a historic moment for the Turkish-Russian relations and for the region’s energy map. The partnership between Russia and Turkey is being consolidated in all domains, in spite of the efforts of those who are opposed to it, said the Russian president Vladimir Putin. TurkStream gas pipeline is part of Russia’s effort to bypass Ukraine and deliver gas to Europe. The new gas pipeline has two lines: one for the local market in Turkey and another one that will cross Bulgaria, Serbia and Hungary for customers in South and Southeastern Europe, France Press reports.



    Climate — 2019 was second warmest year on record and the hottest in Europe, shows data provided by Copernicus’ climate change service. The findings show that in 2019 the global average of surface air temperature was only 0.04 degrees C lower than in 2016, the hottest year on record. Also, the 2010-2019 decade was the warmest on record. In 2019 Europe reported the highest temperature on record which exceeded the temperatures reported in the years 2014, 2015 and 2018. The European Service also confirmed that the level of CO2 concentrations continued to grow. (update by L. Simion)

  • Un satelit ESA va observa Pământul

    Un satelit ESA va observa Pământul

    O campanie aeriană pusă la punct de experţii Agenţiei Spaţiale Europenea efectuat deja teste pentru o viitoare misiune de observare a Pământului.

    Zborurile au avut loc în regiunea arctică, între Groenlanda şi Islanda. La temperaturi de aproximativ -30 de grade Celsius, echipa coordonatoare a testa tversiunea aeriană a radiometrului cu microunde, un instrument care ar putea intra în componenţa unui satelit din programul Copernicus al Uniunii Europene. A dezvolta o misiune spaţială reprezintă un proces îndelungat, care necesită teste prealabile, desfăşurate în condiţii de mediu dificile. Dacă instrumentul testat va fi inclus în programul spaţial, ar putea colecta date deosebit de importante pentru înţelegerea alcătuirii şi a comportamentului gheţii arctice.

    René Forsberg, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene: Pentru moment, ne ocupăm de cele câteva misiuni care s-ar putea alătura proiectului Copernicus. Deocamdată, facem campanie pentru una dintre acestea, aflată în faza de simulare. Această misiune are rolul de observa gheaţa arctică, concentraţia şi distribuţia gheţii din calota arctică. Analizele vor avea o acurateţe înaltă. Este o misiune pe termen lung, aşadar înainte de a o finaliza, punem la punct toate coordonatele, pentru a stabili exact ceea ce vom măsura. Am întreprins deja două zboruri lungi, pentru a pune la punct planul misiunii în spaţiul în care se va desfăşura. Zborurile au fost o reuşită, am avut vreme bună şi fără nori pe cer. Avem deja un consiliu al misiunii, aşadar un dialog apropiat cu toţi cei implicaţi despre cum ar trebui să decurgă misiunea şi ce avem de făcut încadrându-ne în limitele de timp impuse pentru organizare. Este o campanie tipică pentru Agenţia Spaţială Europeană, ne concentrăm asupra misiunii şi o vom pune aplicare, aşa cum am făcut-o şi cu celelalte misiuni care au avut la bază sateliţii. Vom adapta toate instrumentele de care dispunem pentru această misiune.

    Copernicus este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte spaţiale de observare a Pământului. Acesta furnizează informaţii exacte şi uşor accesibile cu scopul gestionării mediului înconjurător şi al preîntâmpinării eventualelor riscuri. De asemenea, sateliţii din programul Copernicus îi ajută pe experţi să observe efectele schimbărilor climatice, dar deservesc şi securitatea civilă. Iniţiativa este condusă de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană. În prezent, două constelaţii de sateliţi incluse în Copernicus orbitează Pământul.


  • UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    Uniunea Europeană își propune să își extindă activitățile din domeniul spațial. Din acest motiv va reuni toate inițiativele într-un singur program și propune un buget de 16 miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual. Planurile sunt susținute și de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.

    Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Investițiile majore realizate până acum de Uniune au permis progrese pe care nici un stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur.

    Un exemplu în acest sens ar fi programul Galileo, varianta europeană a GPS-ului american și care din decembrie 2016 furnizează servicii de poziționare și date pentru aproape 400 de milioane de utilizatori.

    Programul asigură în prezent o navigaţie mai precisă prin satelit pentru automobile și, în consecinţă, o gestionare eficientă a transportului rutier, dar și servicii mai bune de căutare şi salvare.

    Este de asemenea capabil să asigure un serviciu criptat conceput pentru utilizarea de către autoritățile publice în cazuri sensibile din punctul de vedere al securității, de exemplu pentru operațiuni militare. În 2020, Galileo își va atinge integral capacitatea operațională.

    Iar Uniunea Europeană mai are în desfăşurare un alt program important. Este vorba de Copernicus, axat pe observarea Pământului. Cuprinde un ansamblu de sisteme complexe care colectează date despre Terra cu ajutorul sateliților și al senzorilorde la sol, din spațiu și de pe mare. Informaţiile culese sunt de folos în gestionarea unor catastrofe naturale precum seismele, erupţiile vulcanice, incendiile sau inundaţiile, dar și în monitorizarea schimbărilor climatice.

    Europa pune la punct în momentul de faţă cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume şi cel mai bun sistem de observare a Pământului. Suntem cu adevărat o putere în domeniul spaţial. Dar lumea este în permanentă schimbare şi mă refer la modul de colectare a datelor, la sectorul privat care devine încetul cu încetul iniţiator al unor proiecte în acest domeniu. Spaţiul devine totodată important pentru apărarea noastră colectivă. Europa trebuie de aceea să ia măsuri, să acţioneze. Iar noi, cei de la Comisia Europeană, propunem un nou program spaţial cu un buget de 16 milarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual 2021 – 2027, spune Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. Iar propunerile sunt sprijite de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.


    Din cele 16 miliarde de euro avute în vedere, 9,7 miliarde ar urma să meargă către Galileo și către Egnos, un alt sistem european navigație prin satelit. Această sumă va finanța continuarea investițiilor în exploatare și în infrastructură.

    5,8 miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru programul Copernicus, iar 500 de milioane pentru dezvoltarea de noi componente de securitate.

    În plus, Agenția Spațială Europeană, care este o agenție interguvernamentală, va rămâne un partener de bază pentru implementarea tehnică și operațională a programului spațial al Uniunii.