Radio România Internațional

Tag: Copernicus

  • Politica UE privind protejarea oceanelor

    Politica UE privind protejarea oceanelor

    Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune maritimă care stabilește obiectivul de a proteja 30% din mările lumii până în 2030. În paralel, Regulamentul recent adoptat privind refacerea naturii vizează acoperirea a 20% din mări cu măsuri de restaurare până în 2030 și realizarea unor obiective specifice de restaurare a ecosistemelor marine.

    Statele membre sunt obligate să implementeze și să aplice legislația în vigoare, iar toți actorii implicați trebuie să își asume un rol activ.

    Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a atras atenția asupra faptului că este necesară continuarea protejării și restaurării ecosistemelor marine din Uniunea Europeană, cu beneficii semnificative asupra comunităților de coastă.

    „Oceanele noastre se confruntă cu multiple amenințări cauzate de schimbările climatice, activitățile nesustenabile care duc la pierderea biodiversității și poluare, precum și pescuitul ilegal la nivel global.

    Aceste aspecte sunt clar evidențiate de datele satelitare Copernicus. Prin urmare, trebuie să continuăm eforturile de protejare și restaurare a ecosistemelor marine, inclusiv prin crearea de zone marine protejate. Uniunea Europeană este lider global în ceea ce privește protecția oceanelor și mărilor.

    A jucat un rol esențial în obținerea acordului Națiunilor Unite privind biodiversitatea și încurajează ferm toate statele să ratifice rapid tratatul pentru protejarea a cel puțin 30% din mările lumii până în 2030.

    La nivelul Uniunii Europene, legile noastre de mediu, Directiva privind păsările și habitatele și Directiva privind strategia marină stabilesc crearea și gestionarea zonelor marine protejate.

    În strategia noastră pentru biodiversitate 2030, ne-am angajat să extindem rețeaua de arii protejate pentru a acoperi 30% din mări, din care o treime ar trebui să fie strict protejate.

    Toate zonele marine protejate trebuie gestionate eficient și să aibă măsurile necesare de management al pescuitului.

    Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu statele membre și toți actorii implicați pentru a se asigura că zonele marine protejate aduc beneficii reale comunităților noastre de coastă.”

  • Inundațiile din Spania și mecanismul european de protecție civilă

    Inundațiile din Spania și mecanismul european de protecție civilă

    Inundațiile recente din regiunea Valencia, Spania, a cauzat victime și numeroase daune, așa cum au relatat cele mai multe mijloace de informare în masă. Bilanțul victimelor este cel mai mare din ultimele decenii în țara iberică, iar suferințele spaniolilor loviți de furia apelor a stârnit imediat reacția insituțiilor europene.

    Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea este pregătită să ajute Spania, afirmație întărită de Balazs Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    ”În termeni de asistență, până acum am fost în contact cu autoritățile spaniole în decursul ultimelor zile. Ceea ce ne-au cerut a fost activarea sistemului de sateliți Copernicus, astfel că am transmis câteva imagini din satelit la rezoluție înaltă și autoritățile spaniole le pot folosi pentru a-și planifica eforturile de pe teren, pentru a evalua daunele produse de inudații și a planifica, pe această bază, ce trebuie făcut pentru a salva oameni.

    Acum, un alt instrument pe care îl avem la dispoziție este, firește, mecanismul european de protecție civilă care încă nu a fost activat. Dar, bineînțeles, dacă o asemenea cerere va veni, suntem pregătiți complet pentru a mobiliza asistență pentru Spania.”

    Mecanismul european de protecție civilă, înființat în 2001, permite atât țărilor membre ale spațiului Uniunii, cât și celor din afara lui să intervină pentru situații de urgență dintr-o țară care a suferit un dezastru natural. În afara intervenției, mecanismul își propune să folosească experiențele trecute pentru a preîntâmpina dezastre viitoare.

    Mecanismul european de protecție civilă are acum 35 de membri, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus alte 9 țări europene nemembre. Sunt considerate urgențe dezastrele naturale, cum ar fi incendiile forestiere, cutremurele, inundațiile, epidemiile, și dezastrele produse de oameni, precum poluarea, accidentele industriale și conflictele care pot duce la dezastre.

  • Raportul anual privind starea climei în Europa

    Raportul anual privind starea climei în Europa

    Raportul anual privind starea climei în Europa este unul îngrijorător. Bazându-se pe date și analize științifice, raportul prezintă tendința alarmantă continuă de creștere a temperaturilor și de accentuare a impactului schimbărilor climatice în întreaga Europă.

    2023 a fost anul cel mai cald din istoria Europei. Locuitorii au fost afectați de creșterea bruscă a numărului de zile cu stres termic extrem și a valurilor de căldură. Temperaturile ridicate au produs fenomene meteorologice extreme, precum inundații și incendii forestiere.

    De asemenea, temperatura oceanelor din jurul Europei a atins şi ea un nivel record. Temperatura medie la suprafața mării în Europa a fost cea mai ridicată din istorie.

    Un alt semnal de alarmă este faptul că gheţarii din Alpi au pierdut în ultimii doi ani 10% din volum.

    Valurile de căldură au afectat 41% din jumătatea sudică a continentului, iar mortalitatea din cauza căldurii a crescut cu 30% în ultimii 20 de ani şi cu 94% în zonele critice monitorizate.

    În 2023, în Europa s-au înregistrat precipitaţii cu 7% mai abundente decât mediile anuale. Însă aceste precipitaţii nu au redus seceta, pentru că s-au manifestat sub formă de căderi masive, dar rare de apă, iar umiditatea nu a fost absorbită de sol îndeajuns.

    Raportul subliniază, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra Europei și a societăților noastre în 2023.

    Potrivit informaţiilor din baza internaţională de date privind dezastrele, inundaţiile au afectat 1,6 milioane de oameni şi au provocat 81% din pierderile economice generate de efectele schimbării climei.

    În total, pierderile economice au fost estimate la aproape 13,5 miliarde de euro.

    Aceste date îngrijorătoare subliniază încă o dată necesitatea ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic și să accelereze tranziția noastră către o energie curată, precum și adoptarea de măsuri cu privire la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.