Radio România Internațional

Tag: copii abandonati

  • Jurnal românesc – 12.08.2021

    Jurnal românesc – 12.08.2021

    În
    cadrul parteneriatului dintre Direcția Generală de Asistență Socială și
    Protecția Copilului (DGASPC) Suceava şi Primăria Cacica, la sediul Primăriei
    Cacica a fost organizată o dezbatere privind problematica copiilor cu părinţi
    plecaţi în străinătate. Au participat reprezentanţi ai instituţiilor şi
    organizaţiilor partenere, specialişti din cadrul echipelor mobile şi ai
    serviciilor multifuncţionale ale DGASPC Suceava, preoţi, profesori, elevi,
    părinţi ai copiilor rămaşi în ţară, copii și tineri din sistemul de protecţie. S-a
    discutat despre legislaţie, statistici, servicii oferite sau necesare,
    prevenirea apariţiei unor situaţii de risc, instrumentele cu care se poate veni
    în sprijinul atât al copilului cât şi al celor care îl ingrijesc în perioada în
    care părintele este plecat, despre reprezentarea legală şi despre importanţa
    comunicării părintelui cu copilul. Evenimentul a fost desfăşurat în cadrul
    Programului Consiliului Judeţean Suceava ‘Luna Diasporei’, iar dezbaterile au
    punctat atât aspectele pozitive cât și pe cele negative care derivă din
    fenomenul migraţiei. Concluzia întâlnirii a fost: ‘Împreună!’, fiindcă împreună
    se poate construi ACASÄ’ indiferent de locaţie, împreună şi nu separat ne este
    mai bine, suntem protejaţi, echilibraţi.


    Institutul
    Cultural Român de la Varşovia anunță că susține prezența participanților din
    România la atelierele Studio Nowe Horyzonty , care au loc între 12-15 august
    și sunt dedicate tinerilor profesionişti din domeniul cinematografiei. În acest
    an, regizorul Adrian Silișteanu și producătoarea Anda Ionescu vin în Polonia cu
    proiectul lungmetrajului O altă poveste despre fiul meu. Atelierele sunt
    susţinute de experţi în domeniu – regizori, producători, agenţi de vânzări,
    programatori de festivaluri, creatori de renume. Studio Nowe Horyzonty cuprinde
    patru zile de ateliere și prelegeri privind diferite aspecte ale promovării și
    dezvoltării proiectelor. Atelierele fac parte din Festivalul Internaţional de
    Film Nowe Horyzonty care este cotat drept cel mai bun eveniment
    cinematografic polonez cu participare internaţională.


    În
    această vară, pictorița Mona Mariana Ciciovan propune amatorilor de artă vizite
    ghidate la atelierul său de creație situat în Montreal, Canada. Potrivit
    publicaţiei ACCENT MONTREAL, aceste discuţii despre artă vor fi oferite până la
    sfârșitul verii. Ele sunt cu atât mai interesante cu cât prin această formulă
    accentul este pus pe relația artistei cu pictura, lucrările putând fi văzute în
    locul unde au fost concepute. Arta Monei Ciciovan se situează între abstract și
    figurativ, realism și imaginar, iar picturile ei sunt o metaforă și o poezie a
    locurilor. Tablourile aflate la atelierul său se reunesc sub titlul Universuri
    paralele și au fost pictate în 2020, anul în care am fost cu toții
    confruntați cu o nouă realitate. Pentru mine a fost un pretext de evadare din
    prezent spre alte Universuri, spre lumi imaginare cu zbor de păsări, cu cer
    senin și ape limpezi, o reîntoarcere la natură, la Spiritualitate,
    mărturisește artista. Cu o carieră artistică de peste 20 de ani și multiple
    expoziții solo și de grup, Mona Mariana Ciciovan este o pictoriță care se bucură
    de o bună recunoaștere la Montreal și pe plan internațional. Lucrările sale se
    află în colecții publice și private în Canada, România, SUA, Franța, Spania sau
    Singapore.


    Institutul
    Cultural din Stockholm și Ambasada României în Regatul Suediei, în parteneriat
    cu Festivalul Internațional George Enescu și Muzeul Național George Enescu
    din București, marchează, în următoarea perioadă, la Stockholm, prin 22 de
    evenimente culturale, personalitatea lui George Enescu (1881-1955). Pe 19
    august se împlinesc 140 de ani de la nașterea marelui compozitor român. 2021
    este și anul în care ICR Stockholm sărbătorește 15 ani de existență în spațiul
    scandinav. Seria de activități începe pe 19 august prin expoziția outdoor
    Enescu 140, la Ambasada României. Expoziția include 20 de panouri -
    fotografii și texte privind viața și opera marelui compozitor român, în limba
    engleză. Curatorii evenimentului expozițional sunt Adina Sibianu și Irina Nițu,
    panourile fiind concepute grafic de artistul Horia Nițu. Expoziția va rămâne
    deschisă până pe 1 decembrie. Violonistul Valentin Şerban va susține în aceeași
    zi, pe 19 august, la sediul ICR Stockholm, un recital, pentru a marca debutul
    evenimentelor dedicate lui George Enescu în Suedia. De asemenea, între 28
    august și 26 septembrie vor fi videoproiectate 20 de concerte din cadrul
    Festivalului Internațional George Enescu, gratuit, în regim de livestream, la
    sediul ICR Stockholm.


  • “Drama copilului interior”

    “Drama copilului interior”

    Drama copilului interior – ataşament şi empatie este titlul dezbaterii
    prezentate de către Editura Herald în cadrul proiecţiei filmului german System
    Crasher / Copilul-problemă, de la Cinema Muzeul Ţăranului. La nouă ani, Benni
    este deja ceea ce asistenţii sociali numesc un copil-problemă. Are un singur
    ţel: să ajungă acasă, la mama ei, iar angajaţii de la protecţia copilului încearcă din răsputeri
    să găsească un cămin stabil pentru cea mică. Din păcate, astfel de drame nu
    rămân la nivelul de ficţiune, fiind şi povestea foarte multor copii din România
    şi din lume. Sorin Lucaci, PR Editura Herald:

    Specialiştii pe care
    i-am ales sunt invitaţi să vă împărtăşească câteva repere practice din teoriile
    psihologice şi educaţionale actuale, care ne pot ajuta să avem o înţelegere mai
    bună, mai plină de empatie şi compasiune faţă de copiii noştri şi faţă de problemele
    lor. O comunicare mai bună, o dinamică mai armonioasă în relaţia părinte-copil.
    Despre răni emoţionale, respingere, abandon, frici, traume, vulnerabilităţi şi
    revoltă, despre dependenţe şi provocări, conectare, ataşament şi empatie. De
    asemenea, vom discuta despre rădăcinile violenţei în copilărie.


    Povestea
    personajului Benni din filmul Copilul-problemă reflectă o realitate crudă a
    societăţii de astăzi. Mii de copii trăiesc anual trauma abandonului, încă de la
    vârste foarte mici, şi o foarte mare parte dintre ei suferă răni emoţionale
    foarte greu de abordat din partea specialiştilor.
    Explică Iulia Feordeanu, psiholog şi psihoterapeut:

    Am avut ocazia să
    colaborez timp de cinci ani cu direcţii de protecţia a copilului din România.
    Am văzut copii cu comportamente asemănătoare cu cel al lui Benni (n.a.
    personajul din film), educatori,
    psihologi, asistenţi sociali care încearcă ani de-a rândul să facă tot
    posibilul să ajute aceşti copii-problemă. Sunt şi realităţi, nu este vorba doar
    despre ficţiune. Din păcate, sunt foarte mulţi copii – şi care ajung ulterior
    adulţi – care nu au avut parte de suficientă siguranţă în copilărie şi de
    suficientă înţelegere a nevoilor din partea adulţilor.


    Mediul în care se dezvoltă un copil în primele luni şi primii ani de viaţă
    este deosebit de important pentru profilul psiho-emoţional al viitorului adult.
    Din păcate, sistemele de protecţie a copilului nu pot asigura recuperarea
    copiilor cu astfel de deficienţe, nici în România şi nici în alte ţări. Iulia Feordeanu:

    În absenţa unui mediu sigur şi a unor
    părinţi suficient de responsabili, copiii nu se pot dezvolta armonios.
    Echilibrul lor emoţional este serios zdruncinat. Din păcate, trebuie să spun
    că, de cele mai multe ori, nu se recuperează, în ciuda celor mai bune intenţii
    ale multor adulţi. Am avut ocazia să lucrez la proiecte de sprijin emoţional
    atât în România, cu copiii din sistem, cât şi în alte ţări, inclusiv în ţări
    din Asia, dar şi în Ucraina. Peste tot, copiii instituţionalizaţi,
    copiii-problemă, copiii abandonaţi, copiii abuzaţi sunt la fel.


    Specialiştii în
    domeniu fac tot posibilul ca un astfel de copil, care suferă trauma abandonului
    repetat, să fie reintegrat, uneori în repetate rânduri, în ceea ce ar putea
    deveni pentru el o familie. Din păcate, însă, problemele de ataşament rămân. Cu detalii, Sorina Petrică, psiholog
    clinician:

    Vindecarea este posibilă doar în relaţie.
    Sistemele de protecţie a copilului din întreaga lume reprezintă o soluţie
    imperfectă, de fapt, pentru aceşti copii. De cele mai multe ori, ei sunt mutaţi
    dintr-o casă în alta şi, ori de câte ori experimentează ruperea relaţiei, ei
    reexperimentează abandonul. Este ca şi cum se retraumatizează cu orice relaţie
    sau cu orice situaţie în care ei se ataşează, după care pierd acea relaţie.


    Sorina Petrică
    explică de ce tratamentul şi vindecarea acestor copii este îngreunată tocmai de
    către adulţii care nu sunt pregătiţi să abordeze corect o astfel de problemă:

    Vindecarea este posibilă doar în cazul în care aceşti copii reuşesc, în
    cele din urmă, cu foarte multă strădanie, să se ataşeze de un adult, pentru că
    au nevoie de o figură constantă în viaţa lor. În momentul în care acest lucru
    se întâmplă, este nevoie nu doar de o figură constantă, ci este nevoie ca
    aceşti copii să primească ceea ce nu au primit niciodată: respect faţă de ceea
    ce sunt ei ca persoane, nu faţă de ceea ce doresc părinţii lor să fie,
    înţelegere, acceptare, iubire necondiţionată. Toate lucrurile acestea sunt
    foarte greu de obţinut pentru un copil cu istoric de abandon. Abandonul te
    învaţă că nu poţi să ai încredere în ceilalţi, că adulţii sunt o sursă de
    pericol. Ei dezvoltă o serie de dificultăţi emoţionale care sunt foarte greu de
    gestionat. Trăiesc şi experimentează emoţii de o intensitate foarte mare şi au
    foarte mari dificultăţi în a se linişti singuri.


    Sabina Strugariu,
    psihoterapeut integrativ, despre nevoia
    adulţilor de a-şi înţelege propriul copil interior, pentru a putea face faţă
    integrării copiilor instituţionalizaţi:

    Am o mare problemă cu
    această sintagmă: copilul-problemă. Îmi place mult mai mult titlul iniţial,
    System Crasher, fiindcă pune accentul pe cu totul altceva, pentru că nu cred că
    acel copil este problema. Niciodată copiii nu sunt problema, tocmai datorită
    stilului de ataşament, datorită faptului că, atunci când suntem copii, preluăm
    stilul de ataşament al părintelui sau al adultului care are grijă de noi şi ne
    ajută să ne dezvoltăm. Există acest copil-problemă şi tot ce se întâmplă în
    sistem şi acasă cu copiii-problemă care sunt demonizaţi şi de care ne este
    frică, fiindcă toate emoţiile lor sunt greu de gestionat. De fapt, asta se
    întâmplă de multe ori pentru că noi, ca adulţi, avem acest copil interior care
    este la fel de vătămat şi de care ne este frică. Şi atunci, pentru că ne este
    dificil să avem grijă de noi, proiectăm asupra propriilor copii ceea ce nu
    putem să facem pentru noi.


    La sfârşitului
    anului 2018, aproximativ o mie de copii erau abandonaţi, lunar, în spitalele
    din România, imediat după naştere. Aceştia
    ajung, ulterior, la asistenţi maternali sau în centrele de plasament. Procesul
    de adopţie se desfăşoară, însă, cu greutate, iar traumele acestor copii au,
    uneori, efecte ireversibile.

  • Jurnal românesc – 19.03.2015

    Jurnal românesc – 19.03.2015

    România va oferi tot sprijinul necesar pentru racordarea ireversibilă a Republicii Moldova la Europa, a declarat ministrul de externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat ziarului Timpul de la Chişinău. Referitor la Politica Europeană de Vecinătate, în curs de ajustare la Bruxelles, Aurescu a afirmat că România participă activ la acest proces şi va urmări ca Republica Moldova să beneficieze de evoluţiile pozitive. El a subliniat că summitul din mai de la Riga al Parteneriatului Estic trebuie să constituie o oportunitate de a reconfirma susţinerea UE pentru ţările membre ale acestei platforme de cooperare, inclusiv pentru Rep. Moldova – partenerul cel mai avansat. Legat de situaţia de criză din Ucraina vecină, Aurescu a afirmat că aceasta este îngrijorătoare nu numai pentru România, ci pentru întreaga comunitate internaţională, pentru că aduce în prim plan încălcarea flagrantă a normelor de drept internaţional.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că instituţionalizarea copiilor abandonaţi din Romania este o soluţie care trebuie depăşită, arătând că este nevoie să se treacă la integrarea acestora în familie şi comunitate, la oferirea de servicii sociale diverse şi personalizate. El şi-a exprimat dorinţa ca, până la finalul mandatului său, în România să existe pentru toţi copiii alternative la vechile centre de plasament, iar cei care ies din sistemul de protecţie să aibă şanse de a se realiza în viaţă. Seful statului a participat la Ateneul român la un eveniment al organizaţiei Hope & Homes for Children România.



    România rămâne, alături de Bulgaria, una dintre principalele surse din Europa pentru traficanţii de persoane – arată un raport lansat miercuri de Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Documentul relevă că deşi în ultimii ani numărul victimelor adulte a scăzut semnificativ, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre minori – exploatarea copiilor pentru cerşit rămânând un fenomen răspândit. Autorii raportului susţin că autorităţile de la Bucureşti trebuie să stabilească priorităţile în ceea ce priveşte alocarea resurselor pentru combaterea traficului cu minori. De asemenea, este necesar un plan de acţiune pentru reducerea cerşitului cu şi de către minori, dar şi monitorizarea celor aflaţi în situaţii vulnerabile pentru a preveni riscul de a fi traficaţi şi exploataţi.



    Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a votat, miercuri, cu o largă majoritate, Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Dacă aceasta va fi promulgată de şeful statului, campaniile electorale vor fi finanţate exclusiv de la bugetul de stat, existând şi posibilitatea ca partidele să poată împrumuta bani de la persoanele fizice şi juridice, dar numai prin acte autentificate notarial. Este, totodată, interzisă distribuirea de bunuri cu însemne electorale, iar donaţiile în bani cu o valoare mai mare de zece salarii de bază minime pe ţară se pot face numai prin conturi bancare.



    Guvernul a discutat miercuri, în primă lectură, un proiect de lege referitor la conversia creditelor din valută în lei. Beneficiari ar urma sa fie românii care au restanţe la plată mai mici de 60 de zile şi venitul net maxim de 3 mii de lei. În plus, este vorba de acele credite care au crescut cu peste 50% de la data contractării. După aplicarea conversiei, băncile vor face o reducere de 15%, iar statul va oferi garanţii în valoare de 50% în limita unui plafon de 1 miliard de lei. Proiectul de lege vine după ce aprecierea puternică a francului eleveţian a dus la proteste ale creditorilor, în mai multe oraşe din ţară.