Tag: copii saraci

  • România, a doua în europa la riscul de sărăcie

    România, a doua în europa la riscul de sărăcie


    România este a doua în Uniunea Europeană la numărul de cetățeni aflați în risc de sărăcie și excluziunea socială. 31,2% din populație se află în această situație, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).



    Bulgarii, cei mai vulnerabili în fața sărăciei și excluziunii sociale



    La nivelul Uniunii Europene, 21,1% din populație, echivalentul a 92,4 milioane de persoane, se afla în risc de sărăcie și excluziune socială, iar în șapte state membre peste un sfert din populație se afla în această situație. Cel mai mare procent se înregistrează în Bulgaria, unde aproape o treime din populație suferă din cauza sărăciei (32,5%), urmată de țara noastră, Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), conform Eurostat care precizează că datele aferente Italiei sunt cele pentru anul 2018.



    De cealaltă parte, cele mai reduse procente se înregistrau anul trecut în Cehia(12,5%), Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%), Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda (16,5%) şi Austria (16,9%).



    Datele privind riscul de sărăcie şi excluziune socială în 2019 vor fi folosite ca indicatori de referinţă pentru analizarea impactului economic şi social al pandemiei în 2020, un an în statele membre UE să introducă măsuri pentru a stopa răspândirea virusului și pentru a reduce efectele asupra economiei.



    Populația aflată în risc de sărăcie și excluziune socială (Sursa: Eurostat)


    risc-saracie-ue-2019.jpg




    România preia lanterna roșie la sărăcia veniturilor și în rândul copiilor




    După transferurile sociale (alocații pentru copii, ajutorul pentru persoane cu handicap, ajutorul pentru persoanele fără venit ș.a.), 16,5% din populaţia UE era supusă riscului de sărăcie. Conform acestui criteriu, România are cel mai mare număr de cetățeni din Uniune cu 23,8% din populației. Peste o cincime din populație aflată în risc de sărăcie se mai înregistra în Letonia (22,9%), Bulgaria (22,6%), Estonia (21,7%), Spania (20,7%), Lituania (20,6%) și Italia (20,3%, conform acelorași date din 2018). Din nou, nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (10,1%), Finlanda (11,6%), Slovacia (11,9%) și Slovenia (12%).



    Procentul celor care erau într-o stare materială extrem de precară a variat semnificativ în rândul statelor UE, de la 19,9% în Bulgaria, 16,2% în Grecia şi 14,5% în România la mai puţin de 3% în Luxemburg (1,3%), Suedia (1,8%), Finlanda (2,4%), Olanda (2,5%), Danemarca, Germania, Austria şi Slovenia (toate cu 2,6%) şi Cehia (2,7%).



    Datele Eurostat mai arată că România are cel mai mare număr de minori aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Astfel, 35,8% din populația cu cu vârsta mai mică de 18 ani se afla în această situație în 2019. În urma României se situează Bulgaria, Italia, Grecia, Spania și Lituania, toate cu procente de peste 30%, în timp ce media europeană se situează la 22,5% .



    La nivelul Uniunii, 5,6% din populaţie suferea din cauza stării materiale precare, adică condiții de trai sever afectate de lipsa resurselor, imposibilitatea de a plăti facturile și dificultăți majore în a păstra locuinţa încălzită.



    Copiii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială (Sursa: Eurostat)


    risc-saracie-copii-2019.jpg









  • Cei mai săraci copii din Europa

    Cei mai săraci copii din Europa

    Potrivit celui mai recent eurobarometru, România ocupă locul întâi în
    clasamentul privind sărăcia copiilor. Transpuse în viața reală, datele
    statistice au un impact major și arată că sărăcia afectează mai multe dintre
    drepturile copilului, cum ar fi accesul la servicii de sănătate și dreptul la
    educație.





    Roxana Paraschiv, coordonator programe privind Drepturile Copilului în cadrul Organizației Salvați Copiii: Din păcate există numeroase date, în special
    din studiile PISA, care ne arată cum copiii care provin din familii vulnerabile
    socio-economic ajung să fie vulnerabili și educațional. Sunt mai expuși
    riscului de insucces școlar, diferența la testările PISA este enormă între
    copiii din sfertul cel mai dezavantajat din România și cei din sfertul cel mai
    avantajat; din acest punct de vedere avem cea mai mare prăpastie la nivelul
    Uniunii Europene. Pe de altă parte, observăm cu rata de părăsire timpurie a
    școlii este mult mai mare în rândul tinerilor din familii dezavantajate și
    asistăm, aproape neputincioși, la modul în care sărăcia părinților condamnă
    copilul la dezavantaj educațional, la abandon școlar și, ulterior, la sărăcie.
    Dezavantajul se transmite de la o generație la alta, în mare măsură din cauza
    acestui dezavantaj educațional.





    În 2016, la nivelul întregii Uniuni Europene, 24,8 milioane de copii,
    adică 26,4% din populaţia cu vârstă de până la 17 ani, erau expuşi
    riscului de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce înseamnă că fac parte din
    familii cu veniturile mici, cu lipsuri materiale severe și în care persoanele
    adulte nu lucrează, lucrează sporadic sau au slujbe foarte prost plătite. În
    România se înregistrează însă o situație paradoxală: un procent foarte mare
    dintre copiii săraci provin din familii în care se muncește.




    Spre deosebire de alte țări europene, în
    România, cheltuielile pe care statul le face pentru a proteja social grupurile
    nu au impact asupra copiilor. Pe de o parte trasferurile sociale nu ajută, pe
    de altă parte în țara noastră există un alt fenomen: mulți dintre copiii care
    se confruntă cu riscul de sărăcie sînt copii din familii în care se muncește.

    Roxana Paraschiv, coordonator programe privind Drepturile Copilului în cadrul Organizației Salvați Copiii: Aproape 40 % din copii din gospodării cu intensitate mare a muncii sunt expuși
    totuși riscului de sărăcie, Cu alte cuvinte, nici munca părinților nu scoate
    copilul din sărăcie, și nici ajutorul acordat de stat. În aceste condiții, nu
    ne mirăm că ocupăm primul loc pe podiumul privind sărăcia copiilor în Uniunea
    Europeană.
    Pentru noi, ca
    societate, este important să vedem că se întrerupe acest cerc vicios al
    transmiterii sărăciei. Principala modalitate de intervenție ar fi investiția în
    educație.




    Statele europene în care copiii sunt expuși celui mai mic risc de sărăcie
    sunt Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%), Slovenia (14,9%) şi Cehia (17,4%).