Tag: copil adoptabil

  • Modificări ale procedurilor de adopţie

    Modificări ale procedurilor de adopţie

    Senatul de la Bucureşti a
    adoptat, miercuri, un proiect legislativ care revizuieşte cadrul normativ în
    materia adopţiei, prin introducerea unor prevederi care să asigure celeritatea
    în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea
    procedurii de evaluare a adoptatorilor şi debirocratizarea unor proceduri. În primul
    rând, proiectul elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul
    al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului
    are ca finalitate adopţia. Practica adopţiilor a arătat că vechea procedură
    făcea să treneze procesul prin care un copil orfan îşi putea găsi o familie de
    adopţie.


    Pe de altă parte, proiectul asigură flexibilizarea procedurii de
    adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor
    de fraţi care nu pot fi separaţi. Modificările aduse vizează și flexibilizarea derulării
    procedurii de adopţie internaţională. Proiectul introduce, totodată,
    noi stimulente financiare în vederea susţinerii familiilor care doresc să
    adopte un copil cu vârstă mai mare, cu dizabilităţi sau un grup de fraţi,
    precum şi pentru achitarea unor servicii de recuperare sau reabilitare
    medicale, psihologice sau de altă natură. Sunt acordate sume şi pentru
    acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare ale adoptatorului sau familiei care
    adoptă.


    Potrivit unui amendament adus proiectului, managerul de caz stabileşte
    ca finalitate planul individualizat de protecţie în cazul în care părinţii
    fireşti cu vârsta de peste 18 ani îşi exprimă consimţământul la adopţie în cel
    puţin 60 de zile după părăsirea copilului. În acest caz, adopţia ca finalitate
    a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 45 de zile de
    la exprimarea consimţământului la adopţie de către părinţii fireşti. Direcţia
    socială are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării
    părinţilor fireşti, să-i informeze periodic asupra locului în care se află
    efectiv copilul, asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii
    personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor pe care ei trebuie să le
    facă pentru reintegrarea copilului în familie.