Tag: Coreea de Sud

  • Jurnal românesc – 25.04.2024

    Jurnal românesc – 25.04.2024

    România este foarte interesată să lucreze cu parteneri internaţionali în dezvoltarea şi implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în ultima zi a vizitei sale în Coreea de Sud. Şeful statului s-a aflat pe una dintre cele mai mari platforme industriale coreene, dedicată tehnologiei nucleare şi dezvoltării tranziţiei verzi.

    Șeful statului a subliniat, în discuţiile pe care le-a avut cu conducerea complexului Doosan Enerbility, rolul important pe care îl are industria prin dezvoltarea şi fabricarea de tehnologii verzi în decarbonizare, creşterea economică durabilă şi crearea de locuri de muncă. Totodată, Klaus Iohannis a evidenţiat interesul României de a juca un rol important pe lanţurile de valoare globale prin dezvoltarea în ţară a unor structuri industrializate pentru producţia şi mentenanţa tehnologiilor esenţiale în tranziţia verde.

     

    Numărul copiilor ai căror părinţi au plecat la muncă în străinătate este de cinci ori mai mare decât arată cifrele oficiale, iar autorităţile locale au nevoie de mai multe informaţii despre ei, astfel încât să poată dezvolta programe prin care să-i ajute mai mult. Acestea  sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de organizaţia “Salvaţi Copiii România” pentru regiunea sud-est a ţării, unde 57.000 de minori se află în această situaţie, majoritatea aflându-se la vârsta preadolescenţei.

    Potrivit datelor organizației, aproape 14% dintre copiii din România au avut în ultimul an cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Copiii lăsaţi în grija bunicilor, a rudelor sau lăsaţi să se descurce singuri sunt în mai mare risc de abandon şcolar, mai predispuşi la traume emoţionale şi mai vulnerabili în faţa violenţei şi a bullyingului – mai arată studiul. Aproape un milion de copii au sau au avut experienţa plecării unuia dintre părinţi pe parcursul copilăriei, respectiv aproximativ 25% dintre copiii României au trăit experienţa traumatizantă a despărţirii de un părinte sau de amândoi pe o perioadă mai lungă de timp – mai arată datele studiului.

     

    Institutul Cultural Român din Stockholm, alături de Institutul Ucrainean, Ambasada Republicii Cipru în Suedia și Institutul Finlandez, organizează pe 26 aprilie un recital de poezie și pian, intitulat „Sub cerul albastru al Ucrainei‟. Sunt celebrate solidaritatea internațională a rezistenței prin poezie și muzică alături de Claudiu Komartin (România) și Bengt Berg (Suedia), pe acorduri interpretate la pian de muziciana Anna Avramidou (Cipru).

    La granița de Vest a Ucrainei, mulți poeți români și-au exprimat solidaritatea față de țara vecină prin creația lor, Claudiu Komartin fiind unul dintre aceștia – noteaza ICR Stockholm. Evenimentul de vineri are loc sub egida „Festivalului European: Primăvara Ucraineană 2024”, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din capitala Suediei, care se desfășoară în perioada 24 aprilie -7 mai, în diverse scene de prim rang din Stockholm.

     

    În cadrul Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, sărbătorită în fiecare an pe 23 aprilie, deputata Simina Tulbure evidenţiază importanţa vitală a cărţilor în modelarea culturii şi educaţiei globale, subliniind provocările cu care se confruntă comunităţile româneşti în accesul la resurse educaţionale. ‘În calitate de lingvistă şi deputată de diaspora, consider că accesul la lectură este fundamental în conservarea identităţii culturale româneşti peste hotare’, afirmă Simina Tulbure. ‘Este esenţial să ne asigurăm că fiecare român, oriunde ar fi, are posibilitatea să exploreze şi să preţuiască patrimoniul nostru literar’. În context internaţional, deputata anunță că va continua să promoveze literatura românească, încurajând păstrarea limbii şi culturii româneşti atât în ţară, cât şi în diaspora. ‘Lucrăm pentru a elimina barierele culturale şi pentru a construi poduri între românii de pretutindeni’, a adăugat aceasta.

     

     

  • Cooperare extinsă România – Coreea de Sud

    Cooperare extinsă România – Coreea de Sud

    Bucureştiul şi Seulul au marcat începutul unui nou capitol în relaţia bilaterală, construit “pe prietenie adevărată şi consolidat pe un parteneriat strategic puternic”. Aprecierea aparține președintelui Klaus Iohannis, aflat, zilele trecute, în fruntea unei delegaţii ministeriale, în vizită în Coreea de Sud, singurul stat partener strategic din Asia al României. Crizele actuale globale impun eforturi sporite de apărare a ordinii internaţionale, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la Seul. Iar omologul său sud-coreean, Yoon Suk Yeol, s-a angajat să suplimenteze cooperarea în industria de apărare, inclusiv prin producţia comună de arme, în condițiile în care țara sa a devenit un jucător important în exporturile mondiale de arme. Iar, potrivit Reuters, invazia rusă în Ucraina a deschis uşa industriilor sud-coreene pentru a semna contracte pe scară largă cu Europa, Orientul Mijlociu şi Asia.

    De altfel, la Seul a fost semnată o declaraţie comună privind consolidarea Parteneriatului strategic România-Republica Coreea, un document care va stabili direcţiile principale de cooperare vizate de ambele părţi pentru următorii zece ani. Șeful statului român a încurajat, în discuţia cu omologul sud-coreean, creşterea substanţială a investiţiilor în România, mai ales în domenii precum energia, apărarea sau infrastructura.

    Klaus Iohannis: “Intenţionăm să avansăm cooperarea în domeniul apărării, inclusiv din perspectiva finalizării negocierilor Parteneriatului de securitate UE-Republica Coreea. Printr-o coordonare strânsă în plan bilateral, dar şi în cadrul cooperării dintre NATO şi partenerii din Indo-Pacific, susţinem eforturile de contracarare a multiplelor efecte negative ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ale cooperării dintre Rusia şi Coreea de Nord sau privind continuarea dezvoltării de către Coreea de Nord a armelor nucleare. În fond, ceea ce ne dorim este o lume mai sigură şi mai stabilă”.

    În context, au fost semnate mai multe documente de cooperare bilaterală, printre care şi un acord de cooperare în domeniul apărării, potrivit căruia sunt facilitate procedurile de deschidere a unor birouri de ataşaţi militari la Bucureşti şi Seul. De asemenea, au fost semnate documente de cooperare în domeniile energiei nucleare, gestionării situaţiilor de urgenţă, ale culturii, mass-media, tineretului şi sportului. Klaus Iohannis a insistat, în cadrul vizitei, pe relația bilaterală:

    “Această relaţie cu Coreea de Sud evoluează foarte bine, cred că avem o şansă reală ca această colaborare în domeniul nuclear să ne ajute efectiv să devenim pionieri pe reactoare modulare mici în regiunea noastră, dar sunt şi multe alte zone unde colaborarea poate să creeze locuri de muncă şi să aducă tehnologie în România, de exemplu în zona industriei de apărare. Dar am aşteptări mari şi din colaborarea între universităţi, colaborarea pe cyber”.

    Cu ocazia vizitei la Seul, Klaus Iohannis a participat la expoziţia de artă tradiţională românească ‘Inside Romania’, unde au fost prezenţi mai mulţi membri ai comunităţii româneşti din Republica Coreea. “Fiecare dintre dumneavoastră este un liant care contribuie la consolidarea relaţiilor dintre România şi Republica Coreea” – le-a transmis șeful statului românilor stabiliți în această țară.

  • Jurnal românesc – 11.05.2023

    Jurnal românesc – 11.05.2023

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că un Institut Cultural Român va fi deschis, în curând, la Seul, dar că se fac demersuri şi privind un birou de ştiinţă şi tehnologie. El a făcut acest anunț după ce l-a primit, la Palatul Victoria, pe omologul sud-coreean, Han Duck-Soo. Nicolae Ciucă a precizat că ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a confirmat derularea procedurilor, astfel încât la ambasada de la Seul va funcționa un Institut Cultural Român. Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că discuţiile au vizat o foaie de parcurs asupra aspectelor convenite în decembrie 2022, când a fost stabilită o agendă de colaborare ministerială şi sectorială, în marja parteneriatului strategic semnat în urmă cu 15 ani. Oficialul de la București a subliniat relevanţa relaţiilor economice bilaterale, menţionând că există oportunităţi foarte buneˮ pentru dezvoltarea acestora.



    Executivul de la București a aprobat, miercuri, indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii Pod peste Prut la Ungheniˮ, România – Judeţul Iaşi, Republica Moldova – Raionul Ungheni, parte din Autostrada Unirii – A8. Potrivit unui comunicat al Guvernului, podul va fi primul cu 4 benzi între România şi statul vecin. Costul investiţiei este de peste 198 milioane de lei, fonduri europene şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Podul, care include şi vama rutieră, va avea o lungime de 260 de metri. Va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere cu Republica Moldova, respectiv la conectivitatea acestui stat la reţeaua europeană de transport, dar şi la fluidizarea traficului şi optimizarea fluxului de transport, precum şi eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.



    Un simpozion cu genericul Situația românilor (aromânilor/meglenoromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată a avut loc, miercuri, la Palatul Parlamentului, cu prilejul Zilei Românității Balcanice. Evenimentul a fost organizat, sub patronajul președintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, de către Centrul Român de Studii și Strategii. Cu acest prilej, au fost lansate volumul Pe drumurile vieții…Destine aromâne, destine meglenoromâne, avându-i ca autori pe dr. Adina Berciu Drăghicescu și dr. Marian Crăciun și volumul Românii din Peninsula Balcanică în documentele din Arhiva diplomatică a MAE. La eveniment au participat membri ai Parlamentului României, istorici, jurnaliști și studenți din țară și din statele balcanice. În cadrul Simpozionului, au evoluat, cu o selecție de folclor aromânesc, Ansamblul folcloric aromân DOR”.



    O expoziţie de fotografie dedicată Timişoarei, Capitală Culturală Europeană, în Parlamentul spaniol, a fost inaugurată, pe 9 mai, de preşedinta comisiei mixte pentru Uniunea Europeană, Susana Sumelzo. Arta este hrană pentru spirit, ne face mai toleranţi, mai buni şi ne ajută să evoluăm, dar, în acelaşi timp, este o formă de comunicare în care cuvintele sunt de prisos. Fotografia este o formă de artă care ne ajută să reflectăm asupra problemelor sociale, asupra existenţei noastre şi a vieţii în general, ne oferă o altă perspectivă asupra a tot ceea ce ne înconjoarăˮ, a afirmat Susana Sumelzo. Timișoara, a spus aceasta, este un oraş-simbol al Revoluţiei Române din 1989 şi un oraş multietnic şi multicultural, o emblemă pentru libertate şi democraţie, valori europene fundamentale, precum şi gazda unui patrimoniu cultural unic prin diversitatea saˮ.



    Un concert omagial dedicat personalităţii marelui cărturar român Dimitrie Cantemir a fost programat pentru joi, de la ora 21.00, de Institutul Cultural Român ˮDimitrie Cantemirˮ, în parteneriat cu Consulatul General al României la Istanbul şi Kültür Aş din cadrul Primăriei Metropolitane Istanbul, sub egida Anului Cantemir (2023). Ca loc de desfăşurare au fost alese uimitoarele Cisterne Romane – Şerefiye Sarnici, construite de Împăratul Teodosius al II-lea, care datează de aproximativ 1.600 de ani.

    În repertoriul concertului susţinut de Ensemble Orient – Occident Istanbul, format din muzicieni şi interpreţi turci, au fost incluse lucrări cantemiriene. Evenimentul de diplomaţie culturală, organizat într-un loc reprezentativ pentru patrimoniul cultural mondial, reliefează contribuţia marelui cărturar român – unul din primii teoreticieni ai muzicii otomane – la patrimoniul muzical universal şi va constitui un reper pentru relaţiile culturale româno-turceˮ, a precizat ICR Istanbul.






  • Retrospectiva săptămânii  18.12 – 24.12.2022

    Retrospectiva săptămânii 18.12 – 24.12.2022


    Acum 33 de ani, Revoluția Română


    Manifestări de comemorare a eroilor Revoluţiei anticomuniste din 1989 au fost organizate, în această săptămână, în România – în marile oraşe au avut loc ceremonii religioase şi depuneri de coroane în locurile semnificative pentru momentele istorice de acum 33 de ani. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la troiţa din Piaţa Universităţii din centrul Bucurestiului, unde a ţinut și un moment de reculegere. Amintim că scânteia Revoluţiei anti-comuniste române s-a aprins pe 16 decembrie în oraşul Timişoara, apoi s-a extins în Bucureşti şi în alte oraşe. În Capitală, revolta care a dus la căderea regimului comunist a izbucnit pe 21 decembrie, odată cu un mare miting organizat de Nicolae Ceauşescu, în speranţa că va putea linişti populaţia şi va rămâne la conducere. După mitingul eșuat, revolta a cuprins Bucureștiul. Au avut loc demonstrații împotriva regimului la care forțele de ordine au răspuns inclusiv cu focuri de armă și rafale asupra manifestanților, ucigând circa 50 de persoane, rănind mai multe zeci și arestând peste 1000 de persoane. În pofida represaliilor, demonstrațiile au fost reluate pe 22 decembrie, iar presiunea străzii l-a determinat pe fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter de pe acoperişul fostului Comitet Central al PCR. În total, peste 1.000 de oameni au murit şi circa 3 mii au fost răniţi în luptele care au avut loc în singura ţară din Europa de Est unde schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge.



    Vizita președintei Parlamentului European la București


    “Nu există niciun motiv justificabil pentru a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, deoarece toate condiţiile pentru aderare sunt îndeplinite”, a declarat, luni, la Bucureşti, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Klaus Iohannis ea a mai afirmat că se fac eforturi pentru ca această situaţie să fie rezolvată cât mai curând, chiar anul viitor. “Frontiera externă a Uniunii Europene este apărată. Vedem că toate ţările, inclusiv România, aplică toate componentele aquis-ului Schengen, ceea ce răspunde oricărei îngrijorări care ar putea exista din acest punct de vedere”, a completat oficialul de la Bruxelles. La rândul său, șeful statului român a precizat că tema Schengen nu se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European extraordinar din februarie 2023, urmând să aibă loc discuţii doar în marja reuniunii. Amintim că, la începutul lunii, admiterea României în Schengen a fost blocată în Consiliul JAI de Austria, care a invocat chestiuni privind migrația ilegală. Documente Frontex – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – contrazic declarațiile cancelarului austriac.



    Delegație română în Coreea de Sud


    O delegaţie oficială română, din care au făcut parte mai mulți miniștri, dar și premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a mers, în această săptămână, într-o vizită în Coreea de Sud. România este interesată în dezvoltarea unor proiecte economice majore alături de marile companii coreene, în domenii esenţiale precum: transporturile, energia, apărarea, industria IT, ITNs şi semiconductorii. Industria de apărare și domeniul energiei au dominat discuţiile cu oficialii de la Seul, inclusiv cu premierul Han Duck-soo. S-a discutat despre modul în care trebuie gestionată situaţia generată de agresiunea rusă din Ucraina, securitatea în regiune şi cooperarea între NATO şi Coreea de Sud. Delegația română a avut și o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cărora premierul le-a transmis aprecierea pentru modul în care au reuşit să se integreze în această societate, păstrând, în acelaşi timp, aproape de suflet identitatea, limba, cultura şi valorile ţării natale.



    Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, în vizită la Chișinău


    România va continua să susţină Republica Moldova vecină (majoritar românofonă) pentru a trece cu bine peste crizele cu care se confruntă – a reiterat, luni, la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu. Ministrul a avut întrevederi cu preşedinta Maia Sandu, cu premierul Natalia Gavrilița, cu omologul său Nicu Popescu și cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. Părţile au subliniat importanţa dezvoltării interconectărilor de electricitate între cele două state, a fluidizării traficului transfrontalier, inclusiv prin construcţia de poduri peste râul Prut. S-a discutat şi despre implementarea acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, oferită Chișinăului de către București, dar și despre operaţionalizarea platformei de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiată de ministrul Aurescu cu omologii german şi francez. A figurat pe agendă şi parcursul european al Republicii Moldova şi sprijinul concret al României pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv prin deschiderea negocierilor de aderare la UE.



    Convorbiri româno- portugheze la nivel înalt


    Prezenţa militarilor portughezi din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est la Caracal (sud), alături de militarii din Macedonia de Nord şi de ceilalţi aliaţi, are o contribuţie importantă la întărirea apărării şi securităţii României, a declarat preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei pe care a făcut-o, marți, împreună cu omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, la Batalionul 1 Instrucţie “Olt” din Caracal. Discuţiile la nivel înalt au vizat situaţia de securitate din Ucraina, cu accent pe intensificarea asistenţei umanitare acordate ţării vecine, precum şi pe sprijinul în facilitarea exporturilor de cereale. Cei doi președinți au discutat și despre intensificarea cooperării româno-portugheze, atât în domeniul Apărării, cât şi economic, comercial, al agendei digitale, al surselor de energie regenerabilă, al sănătăţii şi educaţiei.


  • Antonia Bacu – ghidul pentru noii veniţi în Coreea de Sud

    Antonia Bacu – ghidul pentru noii veniţi în Coreea de Sud

    Antonia
    Bacu are 32 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate,
    filiala Coreea de Sud. S-a născut la Bucureşti şi a absolvit relaţii
    internaţionale şi studii europene la Universitatea Nicolae Titulescu.
    Povesteşte că a descoperit cultura coreană în vremea în care savura filme şi
    seriale japoneze şi astfel s-a decis să înveţe limba. În acest timp a intrat în
    contact cele câteva mii de persoane din România admiratoare ale creaţiilor
    coreene şi, împreună cu câteva prietene, a deschis un ONG intitulat ACRC Nanki
    Boon, prin intermediul căruia a organizat concerte k-pop. În februarie 2014, la
    24 de ani, s-a mutat în Coreea, a continuat să înveţe limba şi a urmat cursuri
    de business la Hankuk University of Foreign Studies din Seul. Am întrebat-o pe
    Antonia cum a fost la început.




    Eu am terminat universitatea în 2020, februarie, ceea ce
    înseamnă că era exact în mijlocul COVID. Ceea ce înseamnă că a fost oribil.
    Timp de doi ani de zile am căutat constant să lucrez şi nimeni nu angaja. După
    doi ani de chin am aflat, în ianuarie anul acesta de la o tipă pe YouTube, că
    se poate deschide un start-up în Coreea cu foarte puţini bani. Şi mi-a dat
    nişte detalii legate de nişte cursuri care se pot face în Coreea, cursurile se
    numesc Oasis, iar ideea acestor cursuri este să te înveţe să deschizi un
    start-up tehnologic. Pe 18 martie mi-am deschis o companie în Coreea. Da, a
    fost foarte greu pentru că, din păcate, eu nu am avut oportunitatea să mă pot
    angaja, dar acum sunt mai fericită, pentru că acum am compania mea ceea ce mă
    face puţin mai sigură pe viitor.





    Antonia
    spune că, momentan, noua sa companie nu aduce profit. În prezent sunt două
    persoane care activează în cadrul ei, una dintre ele aflându-se încă în România
    şi urmează să i se alăture cât mai curând.




    Avem un website. Ulterior vom avea şi o aplicaţie. Lucrăm acum
    la aplicaţia respectivă. Compania noastră se numeşte Flip Korea şi este o
    companie deschisă cu ideea de a oferi informaţii, counseling şi absolut tot ce
    este necesar pentru cineva care vrea să vină în Coreea sau care locuieşte în
    Coreea. Practic, ce facem noi este dacă cineva vrea să vină în Coreea poate să
    intre pe website-ul nostru, avem un ghid strict pentru turişti. În ghidul
    respectiv este detaliat inclusiv cum să ajungi de la aeroport în Seul, cât
    te-ar costa, pe unde poţi să locuieşti, ce poţi să vizitezi, ce anume poţi să
    faci într-o anumită perioadă de timp, cât e viza. Ghidul acesta este un ghid
    micuţ şi va fi gratuit. Dar plănuim să scoatem un ghid puţin mai mare, probabil
    pe la 100 de pagini, noi aşa ne gândim, care se referă strict la ceea ce
    înseamnă să locuieşti în Coreea, care nu va fi foarte scump. Pentru că mai
    există ghiduri de acest gen în Coreea: sunt vreo 250 de dolari. Ca student,
    când am venit aici, eu nu mi-aş fi permis să plătesc aşa ceva. Dar noi ne-am
    gândit să facem ceva care este accesibil pentru toată lumea şi ne gândeam la
    ceva 10-15 dolari maxim.





    Antonia
    spune că pe celelelte membre ale LSRS Coreea le cunoaşte din România, încă din
    2011, pe când organizau evenimente de promovare a culturii coreene. S-a
    alăturat filialei în 2020 atunci când aceasta a fost reactivată de Laura Stan,
    care a fost invitată a rubricii în februarie anul trecut.




    Momentan sunt lider al echipei de proiecte. În perioada aceasta
    ne-am focusat foarte mult pe social media. Normal, noi primim sponsorizări când
    organizăm un eveniment, iar cei de la Seoul Global Center, care ne-au oferit
    sponsorizarea şi anul trecut, ne-au pus, practic, să intrăm sub aripa lor ca să
    putem să primim fonduri mai uşor. Aşteptăm să ne dea ok-ul, să ne dea fondurile
    şi probabil că vom face ceva de Crăciun sau pentru Anul Nou Chinezesc.





    Antonia
    Bacu îşi doreşte ca, pe viitor, să promoveze România prin deschiderea unui
    restaurant, sau dacă acest deziderat este prea dificil, a unei covrigării,
    deoarece coreeni nu au aşa ceva şi spune ea sunt foarte buni covrigii noştri.
    În ceea ce priveşte repatrierea.




    Nu aş vrea să
    mai locuiesc în România, pentru că, din păcate, de când am terminat
    universitatea, mie România nu mi-a acordat aproape nicio şansă şi am rămas cu
    un gust foarte amar. Ori să rămân în Coreea, ori să mă duc în altă ţară, dar nu
    să mă duc să locuiesc în România.


  • Sabina Bulhac, LSRS Coreea: E foarte interesant să-ţi promovezi ţara

    Sabina Bulhac, LSRS Coreea: E foarte interesant să-ţi promovezi ţara

    Sabina Bulhac are 26 de ani şi este coordonator-adjunct al
    filialei din Coreea de Sud a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut
    la Bucureşti şi după ce a absolvit Liceul de Coregrafie, specializarea balet
    clasic, a urmat cursuri de filologie-rusă-engleză la Universitatea Bucureşti şi
    a obţinut un master în securitate şi diplomaţiei la Şcoala Naţională de Studii
    Politice şi Administrative. Povesteşte că în vremea studenţiei, în timpul unui
    schimb de exprienţă la Moscova, s-a împrietenit cu un grup de tineri coreeni cu
    care a menţinut legătura. Anul următor i-a vizitat în Coreea şi i-a plăcut atât
    de mult ce a găsit în statul asiatic, încât s-a înscris pentru o bursă oferită
    de guvernul de la Seul. A obţinut-o şi, în prezent, este în ultimul semestru la
    master la Universitatea Coreea, profilul relaţii internaţionale cu accent pe
    dezvoltare internaţională şi cooperare. Am întrebat-o pe Sabina cum a fost
    perioada de acomodare şi cum s-a descurcat într-o societate radical diferită de
    cele europene.




    Un an
    de zile înainte să încep master-ul prin această bursă, îţi este oferit un an de
    limba coreeană şi eşti trimis la o facultate într-un alt oraş decât unde vei
    face master-ul, doctoratul, respectiv licenţa. Eu am studiat în Nonsan, care
    este practic, ei îl numesc sat, este cât de sat se poate pentru Coreea. Aici,
    satul e, cum să zic, un fel de Buzău, doar că eu am locuit între lanuri de grâu
    şi căpşuni. A fost foarte interesant pentru că, nah, mă aşteptam să fie totul
    digitalizat, direct să începi cu nebunia asta a oraşului, dar am avut un an de
    acomodare foarte frumos, cu oameni cu răbdare, aşa o viaţă mai liniştită. Nu
    pot să zic că am avut, neapărat, parte de şoc cultural pentru că sunt genul de persoană căreia îi
    plac provocările.




    Sabina a intrat în legătură cu Liga Studenţilor Români din Străinătate
    prin intermediul reţelelor de socializare. Spune că s-a bucurat să afle că
    filiala din Coreea s-a redeschis, pentru că acolo nu prea avea cu cine să
    vorbească româneşte, aşa că a devenit membru în ianuarie 2021. Începutul nu a
    fost însă uşor, dar cu sârg şi creativitate LSRS Coreea a lansat câteva
    proiecte menite să promoveze România în spaţiul coreean.




    Nefiind
    în Europa este greu să găsim finanţare. Aşa că am încercat să facem mici proiecţele
    online, să prezentăm Coreea românilor sau România coreenilor sau străinilor din
    Coreea. Un prim eveniment important, pe care l-am avut în martie 2021, a fost
    proiectul Mărţişorim Coreea, unde am încercat să le spunem oamenilor ce înseamnă
    Mărţişorul, a fost şi un mic concurs. Mai târziu am reuşit să obţinem şi o
    finanţare de la Seoul Global Center, care este un centru dedicat străinilor în
    Seul, care ne-a ajutat să facem un proiect numit Smile. Play. Relax. Repeat.
    Romanian Style, unde am trimis 30 de DIY (Do-It-Yourself – n.r.) kit-uri pentru
    oameni să creeze alături de noi, live pe YouTube, bookmark-uri (semne de carte
    – n.r.) semne de carte, o trăistuţă cu motive româneşti şi o hartă a României şi
    chiar şi acum încercăm să ne mobilizăm să facem ceva similar până la sfârşitul
    anului.

    Sabina a venit la conducerea LSRS Coreea la
    finele anului trecut şi spune că îşi doreşte foarte tare să lege o strânsă relaţie
    de colaborare cu Ambasada României la Seul, pentru ca împreună să pună la punct
    câteva proiecte în beneficiul românilor din acest stat şi nu numai.




    Personal, mi-aş dori să colaborăm cu Ambasada României în Coreea
    de Sud. Ne-am întâlnit când a ajuns noul ambasador (Cezar Armeanu – n.r.), am
    vorbit cu dumnealui, i-am spus care sunt ideile noastre, cine suntem, ce este
    LSRS. A părut foarte deschis, dar Coreea abia s-a deschis acum. Cu pandemia a
    fost totul închis, erau limitări de maxiumum
    4 persoane împreună. Acum se pot face evenimente aşa că aşteptăm să vină
    aşa un moment mai important, poate chiar în vacanţa de vară să comunicăm, să
    încercăm să facem un proiect comun pentru că nedorim să ne alăturăm comunităţii
    de români care este oricum foarte mică. Plus că ne dorim să motivăm ambasada să
    redeschidă oportunitatea de internship pentru studenţi. Este cerere. Avem
    nevoie de aşa ceva.




    Prin intermediul UNESCO, Sabina face voluntariat în şcoli primare, gimnaziale şi licee din Coreea. Ea
    le vorbeşte copiilor despre România, despre cultură, istorie, geografie, tradiţii
    şi personalităţi. Face această activitate pentru că, pe de o parte, de mică şi-a
    dorit să fie profesoară şi în acest fel îşi trăieşte visul copilăriei. Pe de
    altă parte:




    Un
    alt motiv este pentru că mă doare sufletul să mă gândesc că toată lumea ştie
    câte ceva despre Franţa, despre Anglia, Germania, despre wow Europe de Vest, ce
    frumoasă e cultura europeană. Dar le spun staţi puţin că şi în România este
    foarte frumos. Şi noi avem o cultură şi o istorie poate şi mai bogate. Până la
    urmă, Europa de Vest este cum este şi datorită nouă, nu? Şi am încercat să le
    spun copiilor, uitaţi, suntem o ţară foarte importantă, le explic şi ce este
    Uniunea Europeană. E foarte interesant să-ţi promovezi ţara.




    Sabina Bulhac spune că, îşi doreşte să mai rămână în Coreea, în
    primul rând pentru că, din cauza restricţiilor din timpul pandemiei, nu a reuşit
    să se bucure de tot ce are de oferit această ţară. În ceea ce priveşte
    reîntoarcerea în România.




    Ce-mi
    doresc momentan este să mă întorc în România ca turist. Nu mai m-am întors din
    2019. Am ajuns la un moment dat să mă uit la vlog-uri (jurnale video – n.r.)
    ale străinilor care vizitează România şi să fiu surprinsă. Îmi doresc să fiu
    turist în propria ţară şi cine ştie, poate o să mă întorc în România, la un
    moment dat, cu experienţa acumulată şi puterea de a schimba ceva în bine.




  • România a învins Honduras cu 1-0 la fotbal, la Jocurile Olimpice

    România a învins Honduras cu 1-0 la fotbal, la Jocurile Olimpice

    Echipa de fotbal a României a debutat cu dreptul la Jocurile Olimpice de la Tokyo, învângând cu 1-0 (1-0) Honduras, joi, la Kashima, în Grupa B a turneului olimpic, la 57 de ani de la precedenta participare a fotbalului românesc la Jocurile Olimpice, în 1964, tot la Tokyo.



    România a obţinut o victorie foarte importantă, prin autogolul lui Elvin Oliva (minutul 45), dar a făcut un meci slab, conform specialiştilor. În celălalt meci din grupă, Noua Zeelandă a învins Coreea de Sud cu scorul de 1-0 (0-0).



    Duminică 25 iulie se vor disputa partidele Noua Zeelandă – Honduras (11:00, ora României, la Kashima) şi România – Coreea de Sud (14:00, ora României, tot la Kashima), iar miercuri 28 iulie sunt programate ultimele meciuri din grupă, România – Noua Zeelandă (11:30, ora României, la Sapporo) şi Coreea de Sud – Honduras (11:30, ora României, la Yokohama).



    Primele două clasate se califică în sferturile de finală.

  • Laura Stan, românca din Argeş care a reactivat filiala LSRS din Coreea de Sud

    Laura Stan, românca din Argeş care a reactivat filiala LSRS din Coreea de Sud

    Laura Stan este din oraşul
    Costeşti, judeţul Argeş, şi la 29 de ani conduce filiala din Coreea de Sud a
    Ligii Studenţilor Români din Străinătate. A ajuns în Seul în 2017, prin
    intermediul bursei internaţionale GKS, finanțată integral de statul asiatic şi
    denumită anterior Programul de burse al Guvernului corean. Înainte de a pleca
    din România a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti şi
    a urmat cursurile de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la Universitatea
    Nicolae Titulescu. În prezent urmează
    cursuri de master în studii coreene la Universitatea Hankuk din Seul. Despre
    cum a ajuns în Coreea am s-o las pe Laura să vă povestească.




    E o poveste veche de 10 ani.
    Într-o seară am văzut un serial coreean istoric şi m-am îndrăgostit de limbă,
    în primul rând, şi de istoria, cultura şi estetica coreeană. Am început să mă
    informez pe Internet. Am vrut să intru la facultate, la franceză-coreeană, dar
    la momentul respectiv Universitatea Bucureşti oferea locuri la coreeană, limba
    B, din doi în doi ani şi din nefericire când a trebuit eu să aplic nu exista
    această posibilitate aşa că a trebuit să mă orientez şi am început să învăţ singură,
    am început să cunosc comunitatea de oameni interesaţi de Coreea şi de cultura
    coreeană. Am aflat de această bursă, am aplicat, şi am fost foarte încântată că
    am reuşit să iau din primul an.




    Laura spune că a întâlnit în
    Coreea situaţii imposibil de regăsit în România zilelor noastre şi un popor cu
    un simţ al responsabilităţii civice extrem de dezvoltat. Pentru ea, contactul
    cu civilizaţia coreeană nu a fost atât de dur deoarece cunoştea deja limba şi
    obiceiurile.




    Trebuie să recunosc, tocmai
    că eram un pic obişnuită din România cu comunitatea coreenilor, şocul nu a fost
    atât de mare, şocul cultural, însă m-am lovit de diverse situaţii care m-au cam
    mirat. Am fost foarte şocată de faptul că nu există coşuri de gunoi pe stradă,
    dar este curăţenie. O numesc o formă de responsabilitate civică. Am avut
    nocorul de a cunoaşte foarte mulţi oameni primitori. Experienţele cred că pot
    fi foarte diferite. Cred că cel mai important pentru a avea experienţe pozitive
    este să cunoşti un pic limba. Datorită faptului că am venit în Coreea cu un
    nivel de limbă am reuşit să evit situaţiile neplăcute create de neînţelegeri.





    Laura Stan a devenit membru şi
    coordonator al filialei LSRS din Coreea în decembrie 2020. Inactivă din 2016,
    organizaţia a fost readusă la viaţă şi numără deja şapte membri, iar potrivit
    Laurei momentul este foarte favorabil promovării culturii şi tradiţiilor
    româneşti graţie deschiderii către nou de care sud-coreenii dau dovadă în
    ultimii ani.




    M-a atras foarte mult ideea
    de a uni comunitatea de studenţi de aici şi de a face nişte proiecte care
    ulterior îi pot ajuta pe studenţi să se integreze mai bine în comunitate, să
    promovăm cultura românească aici, pentru că, coreenii nu prea au auzit de
    România, dar în acelaşi timp simt că avem posibilitatea şi poate datoria de a
    ne face ţara cunoscută. Suntem o comunitate destul de mică şi suntem foarte
    răspândiţi şi acum încercăm să strângem la un loc toţi studenţii. Am reuşit
    într-o mică măsură să facem asta deja. Oamenii s-au bucurat foarte mult că
    există un loc în care pot întâlni alţi studenţi, un loc în care se pot exprima,
    eventual un loc în care putem împreună construi nişte proiecte care să ne ajute
    şi pe viitor.





    2021, deşi aflat încă sub
    semnul pandemiei de COVID-19, va fi pentru LSRS Coreea un an al reconstrucţiei,
    iar Laura işi propune o serie de obiective ambiţioase, dar realizabile. Printre
    acestea, restabilirea legăturilor cu Ambasada României la Seul, încheierea de
    parteneriate cu diverse entităţi şi crearea unui ghid al studentului român în Coreea
    de Sud.




    Pentru 2021 ne dorim să ne
    consolidăm echipa pe plan intern, să ne consolidăm imaginea online şi să punem
    la punct nişte parteneriate cu diverse instituţii din Coreea. Desigur, Ambasada
    va fi una dintre instituţiile cu care ne dorim să fim în contact, universitatea
    la care sunt eu are un departament de limbă română şi ne dorim să încheiem un
    parteneriat şi cu acest departament şi mai există diverse instituţii adresate
    străinilor sau studenţilor străini cu care am putea colabora. Primul proiect va
    fi cel de a creea un Ghid al studentului, pentru că nu există nimic de genul
    acesta şi dorim să compilăm o bruşură pentru viitorii studenţi care vor veni
    aici cu diverse informaţii utile, de la aplicaţii pe care le pot folosi pentru
    a-şi face viaţa mai interesantă şi mai uşoară, informaţii despre vize, despre
    sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate.





    Corona ne-a învăţat un lucru
    preţios şi anume că trebuie să fim tot timpul flexibili şi pregătiţi de orice,
    mi-a spus Laura atunci când am întrebat-o dacă îşi doreşte să revină în ţară.
    Şi da. I-ar plăcea să se repatrieze şi să le predea tinerilor studenţi cursuri
    despre cultura şi civilizaţia coreană.




    Sincer, nu mă opun ideei de a mă întoarce în România, dar
    pentru moment prefer să mă concentrez pe viitorul apropiat, pe terminarea
    studiilor aici. Mi-aş dori foarte mult să pot, de exempul în România, să
    activez în mediul universitar, să pot împărtăşi pasiunea mea pentru Coreea.
    Speranţa mea este că, într-un viitor apropiat sau îndepărtat, voi putea face
    asta
    .


  • Sportivul săptămânii – Ciclistul Serghei Ţvetcov

    Sportivul săptămânii – Ciclistul Serghei Ţvetcov

    În ciclism, România nu a mai avut, în ultimii ani, performanţe
    de top. În aceste condiţii, câştigarea turului Coreei de Sud de către rutierul
    român Serghei Ţvetcov a reprezentat un rezultat care merită remarcat. În urma
    victoriei din Coreea, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Ţvetcov
    Sportivul Săptămânii.


    Cursa a avut cinci etape. La final, Ţvetcov, care face parte
    din echipa UnitedHealthcare, a fost urmat de kazahul Stepan Astafiev, de la
    Vino Astana Motors, la 28 de secunde, şi de italianul Matteo Busato, din echipa
    Wilier Triestina Selle Italia, la 37 de secunde.


    Serghei Ţvetcov s-a născut în ziua de 29 decembrie 1988, la
    Chişinău, capitala de atunci a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti,
    parte a Uniunii Sovietice. A devenit, în 2007, campion al Republicii Moldova la
    contratimp, titlu pe care l-a recâştigat în 2009. A obţinut apoi rezultate din
    ce în ce mai bune pe plan internaţional. În mai 2014 a primit cetăţenia română.
    A înregistrat primul rezultat major sub culorile României în acelaşi an, când
    s-a situat pe locul trei în Turul statului american Colorado. În 2015, alături
    de compatriotul său Eduard-Michael Grosu, a reuşit să termine Turul Italiei, Il
    Giro, performanţă care nu mai fusese realizată niciodată de un rutier român. Ţvetcov
    s-a clasat pe locul 139, iar Grosu – pe 150. Anul 1936 fusese ultimul în care
    cicliştii din România au luat parte la un mare tur, respectiv la Turul Franţei,
    fără a-l termina.


    Tot în 2015, Serghei Ţvetcov a devenit campion al României
    la ciclism pe şosea şi la contratimp. În 2016 şi-a păstrat titlul la
    contratimp, dar la ciclism pe şosea a fost al treilea. În 2017 s-a situat al
    doilea în cursa Colorado Classic, iar în Turul statului american Utah s-a
    clasat pe locul al treilea.

  • Sport Club RRI: Cronică olimpică

    Sport Club RRI: Cronică olimpică

    La PyeongChang, în Coreea de Sud, continuă
    întrecerile Jocurilor Olimpice de iarnă. La competiţii iau parte şi sportivi
    din România, dar rezultatele lor de până acum nu au depăşit aşteptările.


    Echipajul format din Mihai Cristian Tentea
    şi Nicolae Ciprian Daroczi a ocupat locul 18 în proba de bob-2 masculin.
    Medaliile de aur au fost împărţite de Canada şi Germania. Românii au ocupat
    locul 14 după prima manşă, au fost pe 17 în manşa secundă, apoi pe 25 în manşa
    a treia şi pe locul 12 în ultima manşă. Timpul lor cumulat a fost de 3 minute,
    18 secunde şi 98 de sutimi. Canadienii Justin Kripps şi Alexander Kopacz,
    alături de perechea Francesco Friedrich / Thorsten Margis, din Germania, au
    obţinut medaliile de aur, la egalitate, cu timpul de 3 minute, 16 secunde şi 86
    de sutimi fiecare.


    În proba regină a Jocurilor Olimpice de
    iarnă, cea de coborâre, schioarea română Ania Monica Germaine Caill s-a clasat
    pe locul 28. Victoria i-a revenit sportivei italiene Sofia Goggia. Ea a fost
    înregistrată cu timpul de un minut, 39 de secunde şi 22 de sutimi, reuşind să o
    devanseze cu nouă sutimi de secundă pe norvegianca Ragnhild Mowinckel, care a
    intrat în posesia medaliei de argint. Pe treapta a treia a podiumului, la 47 de
    sutimi, s-a clasat Lindsey Vonn, din Statele Unite.


    După 12 zile de competiţii, în clasamentul
    pe naţiuni conduce Norvegia, cu 11 medalii de aur, 10 de argint şi 8 de bronz.
    Urmează Germania, tot cu 11 medalii de aur, dar cu şapte de argint şi 4 de
    bronz.


    Performanţa cea mai bună a delegaţiei care
    reprezintă România la PyeongChang rămâne locul şapte ocupat în proba feminină
    de sanie, săptămâna trecută, de Raluca Strămăturaru. Vă reamintim că acest
    rezultat rămâne cel mai bun înregistrat de un sportiv român la Jocurile
    Olimpice de iarnă din 1994 încoace.

  • Rachete şi schiuri

    Rachete şi schiuri

    În ultimele luni, ne-am fi aşteptat ca dinspre peninsula coreeană să aflăm de o întrecere de rachete, poate chiar nucleare, între liderii de la Phenian şi Washington. Sunt cunoscute replicile aruncate peste oceanul, paradoxal numit Pacific, în care fiecare dintre participanţii la straniul dialog se ameninţau cu rachete din ce în ce mai mari şi mai periculoase, cu o rază nemaivăzută de acţiune. Preşedintele SUA a avut mereu ultimul cuvânt pe reţelele de socializare şi comunicare, iar bombasticul şef absolut al Coreii de Nord a ajuns subiect de parodie cinematografică. Situaţia aminteşte de anecdotele din vremea Războiului rece, când campaniile de propagandă erau permanente dar din ce în ce mai lipsite de imaginaţie. Coreea de Nord, aflată la al treilea dictator din aceeaşi dinastie, în descendenţă directă, rămâne un exemplu de autarhie autodistructivă care ameninţă pe toată lumea.



    În ultimul timp au venit şi veşti bune referitoare la Coreea, nu numai ameninţări şi puneri la punct. Momentul este înălţător pentru că, în aceste zile, în Coreea de Sud se desfăşoară jocuri olimpice, adică evenimentul care, de mii de ani, are menirea de a aduce pacea. Ideea olimpică a apărut în Grecia, cu mii de ani în urmă. Înţelepţii greci au propus ca tinerii care ar fi trebuit să se lupte în războaie, pe viaţă şi pe moarte, să se întreacă în probe sportive. Medicii şi psihologii au găsit ideea ca fiind foarte bună iar politicienii au ajutat la redeşteptarea întrecerilor olimpice.



    Chiar dacă nu mai reuşesc mereu să aducă pacea, jocurile olimpice, de iarnă sau de vară, propun mereu o reflecţie asupra stării omenirii, prin raportare la idealul antichităţii luminate, când sportul era mai puternic decât războiul. Despre Jocurile olimpice de iarnă ce tocmai se ţin în Coreea de Sud se poate spune că spiritul olimpic a funcţionat. Dacă până de curând părea iminent un război cu rachete lansate cu un simplu buton de liderii celor două tabere, acum sportivii din toate taberele sunt lăsaţi să se bucure de întâlnirea olimpică şi să concureze la înălţimea valorii şi a eforturilor lor.



    În Coreea, simbolistica este şi mai puternică. Mica peninsulă asiatică este împărţită în două părţi, Nordul şi Sudul, cam de când s-a încheiat al doilea război mondial. De altfel, între 1950 şi 1953, în peninsula coreeană a avut loc un război mondial în miniatură, lumea comunistă şi cea capitalistă împingând cât mai la sud sau cât mai la nord graniţa ce a fost stabilită, până la urmă, pe paralela de 38 de grade. Armistiţiul din 1953, care a divizat ţara, a aflat în Coreea atât trupe americane cât şi voluntari chinezi. De atunci, regimul comunist nord-coreean, condus de Kim Ir Sen, a izolat tot mai mult ţara, inclusiv în rândul ţărilor comuniste din a doua jumătate a secolului XX.



    Astăzi, Coreea de Nord apare ca o ciudată societate care practică autoizolarea extremă dar şi atitudinea belicoasă faţă de Statele Unite ale Americii, de Coreea de Sud şi Japonia. Jocurile olimpice de iarnă urmau să se desfăşoare în Coreea de Sud, chiar în aceste momente complicate. Însăşi participarea Nordului la competiţiile internaţionale era nesigură dar, până la urmă, putem vorbi de vizita în premieră, în Coreea de Sud a unui lider nord-coreean, nimeni alta decât sora liderului suprem al momentului, Kim Jong-un. America şi-a trimis şi ea vicepreşedintele dar este aproape sigur că delegaţiile se vor mulţumi să ştie că participă la acelaşi eveniment, dar fără să îşi vorbească.



    Este, totuşi, un câştig uriaş faptul că nord-coreenii participă la întrecerile internaţionale de la fratele-inamic sud-coreean. Mai mult, echipa feminină de hochei va fi formată din sportive din ambele state coreene iar drapelul comun este unul alb, simbol al păcii, pe care se află conturul peninsulei coreene într-un albastru azuriu ce aminteşte de eforturile internaţionale de a aduce pacea în lume, acolo unde războiul s-a instalat.

  • Avancronică olimpică

    Avancronică olimpică

    Au mai rămas două zile până la debutul
    Jocurilor Olimpice de iarnă de la PyeongChang. Aprinderea flăcării olimpice nu
    se va face însă într-o atmosferă destinsă. Rusia, una dintre cele mai puternice
    naţiuni din sporturile de iarnă, va lipsi de la întreceri, ca echipă. La
    sfârşitul anului trecut, Comitetul Internaţional Olimpic a suspendat Rusia, în
    urma scandalului de dopaj instituţionalizat din această ţară. În 2016, un
    raport independent, întocmit de avocatul canadian Richard McLaren, a arătat că
    peste o mie de sportivi ruşi de la peste 30 de discipline sportive au fost
    implicaţi într‑un sistem de dopaj centralizat, vreme de cinci ani, având ca
    obiectiv Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din 2014. Este pentru prima
    oară în istoria olimpismului când o ţară este exclusă de la o ediţie a
    Jocurilor.


    Totuşi, 168 de sportivi din Rusia,
    consideraţi curaţi de Comitetul Internaţional Olimpic, au fost autorizaţi să
    participe la Jocuri, dar în mod individual, sub drapelul olimpic. Alţi 15 ruşi,
    dintre care 13 sportivi şi 2 antrenori, suspendaţi pe viaţă de Comitetul
    Internaţional Olimpic pentru presupusa lor implicare în sistemul de dopaj
    instituţionalizat, au fost declaraţi nevinovaţi de Tribunalul de Arbitraj
    pentru Sport. Ei nu au fost totuşi invitaţi la Jocurile de la PyeongChang,
    motiv pentru care au sesizat din nou justiţia sportivă, iar TAS a deschis o
    nouă procedură de urgenţă în acest caz.


    Chiar şi fără mulţi sportivi ruşi, Jocurile
    Olimpice de iarnă din Coreea de Sud rămân cele cele mai mari din istorie. În
    total, 2.925 de sportivi din 92 de ţări diferite vor lupta pentru medalii la
    102 probe.


    Echipa Olimpică a României va fi
    reprezentată la bob, schi alpin, fond şi sărituri, patinaj viteză, biatlon,
    sanie şi skeleton. Din lot fac parte 28 de sportivi, dintre care o rezervă.
    Aceştia sunt însoţiţi de 27 de tehnicieni şi oficiali.


    România aşteaptă de 50 de ani cucerirea
    unei medalii la Jocurile Olimpice de iarnă. In 1968, la Grenoble, boberii Ion
    Panţuru şi Nicolae Neagoe reuşeau să obţină bronzul. A fost singurul moment in
    care sportivii noştri au reuşit să urce pe un podium olimpic de iarnă. De
    atunci, cel mai aproape de medalii a ajuns, în 1992, la Albertville, dublul de
    sanie compus din Ion Apostol şi Liviu Cepoi, clasat pe locul 4.

  • Avancronică olimpică

    Avancronică olimpică

    Au mai rămas două zile până la debutul
    Jocurilor Olimpice de iarnă de la PyeongChang. Aprinderea flăcării olimpice nu
    se va face însă într-o atmosferă destinsă. Rusia, una dintre cele mai puternice
    naţiuni din sporturile de iarnă, va lipsi de la întreceri, ca echipă. La
    sfârşitul anului trecut, Comitetul Internaţional Olimpic a suspendat Rusia, în
    urma scandalului de dopaj instituţionalizat din această ţară. În 2016, un
    raport independent, întocmit de avocatul canadian Richard McLaren, a arătat că
    peste o mie de sportivi ruşi de la peste 30 de discipline sportive au fost
    implicaţi într‑un sistem de dopaj centralizat, vreme de cinci ani, având ca
    obiectiv Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din 2014. Este pentru prima
    oară în istoria olimpismului când o ţară este exclusă de la o ediţie a
    Jocurilor.


    Totuşi, 168 de sportivi din Rusia,
    consideraţi curaţi de Comitetul Internaţional Olimpic, au fost autorizaţi să
    participe la Jocuri, dar în mod individual, sub drapelul olimpic. Alţi 15 ruşi,
    dintre care 13 sportivi şi 2 antrenori, suspendaţi pe viaţă de Comitetul
    Internaţional Olimpic pentru presupusa lor implicare în sistemul de dopaj
    instituţionalizat, au fost declaraţi nevinovaţi de Tribunalul de Arbitraj
    pentru Sport. Ei nu au fost totuşi invitaţi la Jocurile de la PyeongChang,
    motiv pentru care au sesizat din nou justiţia sportivă, iar TAS a deschis o
    nouă procedură de urgenţă în acest caz.


    Chiar şi fără mulţi sportivi ruşi, Jocurile
    Olimpice de iarnă din Coreea de Sud rămân cele cele mai mari din istorie. În
    total, 2.925 de sportivi din 92 de ţări diferite vor lupta pentru medalii la
    102 probe.


    Echipa Olimpică a României va fi
    reprezentată la bob, schi alpin, fond şi sărituri, patinaj viteză, biatlon,
    sanie şi skeleton. Din lot fac parte 28 de sportivi, dintre care o rezervă.
    Aceştia sunt însoţiţi de 27 de tehnicieni şi oficiali.


    România aşteaptă de 50 de ani cucerirea
    unei medalii la Jocurile Olimpice de iarnă. In 1968, la Grenoble, boberii Ion
    Panţuru şi Nicolae Neagoe reuşeau să obţină bronzul. A fost singurul moment in
    care sportivii noştri au reuşit să urce pe un podium olimpic de iarnă. De
    atunci, cel mai aproape de medalii a ajuns, în 1992, la Albertville, dublul de
    sanie compus din Ion Apostol şi Liviu Cepoi, clasat pe locul 4.

  • Sport Club RRI – Avancronică olimpică

    Sport Club RRI – Avancronică olimpică


    Au mai rămas 10 zile până la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă, care se vor desfăşura, anul acesta, în Coreea de Sud, la PyeongChang. Vor fi cele mai mari Jocuri Olimpice de iarnă din istorie, graţie unui număr record de participanţi şi atribuirii a peste 100 de medalii de aur. În total, 2.925 de sportivi din 92 de ţări vor lua parte la competiţii. PyeongChang 2018 va depăşi, astfel, ca număr de participanţi Jocurile din 2014, de la Soci, la care au fost prezenţi 2.858 de sportivi din 88 de ţări.



    Statele Unite se vor prezenta în Coreea de Sud cu cea mai puternică delegaţie care a luat parte vreodată la o Olimpiadă de iarnă, având în componenţă 242 de sportivi, urmată de cea a Canadei, cu 226 de competitori. Ediţia din acest an a Jocurilor va fi marcată de absenţa Rusiei, în urma scandalului de dopaj cu care s-a confruntat această ţară. La PyeongChang vor concura, însă, 169 de sportivi ruşi, dar sub drapel neutru.



    Pentru aceste Jocuri, Comitetul Internaţional Olimpic a făcut o excepţie în privinţa Coreei de Nord, căreia i-a atribuit 22 de locuri. Iniţial, doar patinatorii Ryom Tae‑ok şi Kim Ju-sik reuşiseră să se califice în mod oficial, în proba de perechi. Între cei 22 de sportivi nord-coreeni care vor concura la cinci discipline diferite se află şi 12 jucătoare de hochei pe gheaţă, care vor forma o echipă comună cu Coreea de Sud. Delegaţiile Nordului şi Sudului Coreei vor defila, totodată, împreună la ceremonia de deschidere a Jocurilor, programată pe 9 februarie.



    România va fi reprezentată la Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de 26 de sportivi. Acestora li se adaugă, în echipa olimpică, 24 de antrenori. Dintre sportivi se remarcă biatlonista Eva Tofalvi, ajunsă la a şasea participare olimpică. Ea a fost totodată port‑drapelul delegaţiei române în 2002, la Salt Lake City, în 2010, la Vancouver şi în 2014, la Soci. La ceremonia de deschidere de la PyeongChang, drapelul României va fi purtat de biatlonistul Marius Petru Ungureanu.


  • Sport Club RRI – Gimnasticǎ aerobicǎ

    Sport Club RRI – Gimnasticǎ aerobicǎ

    Sǎptǎmâna trecutǎ au avut loc, în Coreea de Sud, la
    Incheon, Campionatele Mondiale de gimnasticǎ aerobicǎ. Sportivii români s-au
    aflat, din nou, printre protagonişti. În clasamentul final pe naţiuni, pe
    primul loc s-a situat China, cu 6 medalii, dintre care douǎ de aur, 3 de argint
    şi una de bronz), urmată de Coreea de Sud, cu trei medalii, dintre care douǎ de
    aur şi una de bronz. Treapta a treia a podiumului a fost ocupatǎ de România, cu
    trei medalii: una de aur, una de argint şi una de bronz.


    Aurul a fost adus de Corina Constantin, care a devenit,
    în premierǎ, campioanǎ mondialǎ în proba individualǎ. Anterior, România
    câştigase argintul în proba pe echipe, fiind depǎşitǎ doar de China, dar
    clasându-se înaintea ţǎrii gazdǎ, Coreea de Sud. In fine, în ultima zi de
    concurs, palmaresul lotului condus de antrenoarea Maria Fumea s-a îmbogǎţit cu
    bronzul adus, în proba de grup, de Gabriel Bocser, Bianca Gorgovan, Lucian
    Săvulescu, Lavinia Panaete şi Dacian Barna. Pe primele douǎ locuri s-au situat
    China şi Italia.


    România confirmǎ astfel, încǎ o datǎ, cǎ este una dintre
    puterile gimnasticii aerobice mondiale. Bazându-se pe un colectiv de antrenori
    de top condus de Maria Fumea şi pe un
    lot de mare valoare, din care iese în evidenţǎ multipla campioanǎ mondialǎ
    Corina Constantin, aerobica a rǎmas singura ramurǎ a gimnasticii româneşti de
    nivel înalt. La gimnasticǎ ritmicǎ, România nu a avut niciodatǎ mari rezultate,
    iar la gimnasticǎ artisticǎ, echipele noastre au ratat calificarea la Jocurile
    Olimpice atât la masculin, cât şi la feminin.